Dragele mele, dragii mei, am ajuns acasa si vreau sa scriu ceva repede, cat inca sunt proaspete toate impresiile. A fost fantastic, va multumesc!
Startul a fost unul dificil, stiti cu totii ce-am patit. Se vede treaba ca intalnirea mea cu Florin a determinat o modificare a entropiei sistemului, care a dus la alinierea planetelor, la dezechilibrul campului magnetic al Terrei si la stricarea releului alternatorului masinii mele.
Daaar, daaaar, asta nu m-a impiedicat sa savurez fiecare momentel: lacurile agitate si udatura din prima zi, spectacolul unic al pelicanilor, sentimentul nemarginirii pe care l-am simtit la iesirea in mare la Sulina, plaja si baia grozava pe care am facut-o la Sulina, serile de dans, serenadele sub luna plina, partidele de pescuit, plimbarile luuuungi pe canale, nuferii, pasarile, cantecele, bancurile.... Doamne, cum a fost!
Si ca si cand n-ar fi fost de ajuns, Florin a lasat farurile aprinse la masina de imprumut si...ati ghicit, am ramas fara baterie! Gigi insa mi-a furat finalul glorios, pentru c-a patit acelasi lucru!
Aventura ochilor albastri (pana la urma cate perechi au fost?) s-a incheiat. Prieteniile insa, sper sa ramana si sa se sudeze. Deja mi-e dor de voi.
Fetelor, mie Florin mi-a ramas dator!
