Mesaje Recente

Pagini: [1] 2 3 ... 10
1
Articole turistice / Moșii Crăciun ai Islandei
« Ultimul mesaj de admin Azi la 10:57 »
Moșii Crăciun ai Islandei

Dacă mergeți în Islanda în perioada sărbătorilor de Crăciun, nu vă așteptați să vină Moș Crăciun, ci mai mulți astfel de moși. Mai exact, treisprezece! Și să nu vă imaginați că sunt treisprezece ajutoare cuminți ai bătrânului cu barbă albă din Laponia. Nici vorbă. Moșii islandezi sunt niște personaje cât se poate de ciudate, fiecare cu apucăturile lui.

Se numesc Jólasveinarnir, cei 13 „Yule Lads”, și vin pe rând, câte unul în fiecare noapte, începând din 12 decembrie. Astăzi sunt simpatici și aduc mici cadouri copiilor, dar strămoșii lor din poveștile islandeze erau niște troli puși pe șotii, furturi și tot felul de năzbâtii.

Primul care coboară este Stekkjastaur, obsedat de oi. Are însă o mică problemă: picioarele îi sunt rigide și nu se descurcă prea bine cu ele. După el apare Giljagaur, care se ascunde prin râpe și pândește momentul potrivit pentru a se strecura în grajd și a fura laptele.

Urmează Stúfur, cel scund, care adoră resturile arse rămase în tigăi. Apoi vine Þvörusleikir, Lingătorul de linguri, un personaj slab și flămând, mereu în căutarea unei linguri pe care să o curețe temeinic cu limba.

Și lucrurile continuă în același stil. Pottaskefill răzuiește oalele în căutarea resturilor de mâncare, iar Askasleikir se ascunde pe sub paturi și așteaptă să-i fie lăsat la îndemână vreun castron. Hurðaskellir are o pasiune și mai stranie: trântește ușile. De preferință noaptea, tocmai când toată lumea doarme.

Al optulea este Skyrgámur, mare iubitor de skyr. Având în vedere cât skyr se mănâncă în Islanda, probabil că este singurul dintre cei treisprezece care nu riscă niciodată să rămână flămând.
După el vine Bjúgnakrækir, Hoțul de cârnați, care pe vremuri se ascundea prin podurile caselor și aștepta ocazia să fure cârnații puși la afumat.
Gluggagægir este Pândarul de la ferestre. Se uită în casele oamenilor, dar nu din curiozitate nevinovată: caută ceva interesant de furat. Gáttaþefur are un nas enorm și un miros extraordinar, cu ajutorul căruia adulmecă de la distanță mâncarea de Crăciun.

Penultimul este Ketkrókur, Hoțul de carne. Acesta vine echipat: are un cârlig lung pe care îl strecoară pe horn pentru a pescui bucățile de carne. Iar în Ajun, când te-ai gândi că în sfârșit apare un personaj ceva mai apropiat de Moș Crăciun, sosește Kertasníkir, Hoțul de lumânări. Pe vremuri, lumânările islandeze erau făcute din seu și pentru el erau o adevărată delicatesă.

Dar cei 13 frați sunt numai copiii familiei. Pentru că adevăratele personaje de speriat vin abia acum. Mama lor este Grýla, o uriașă care trăiește într-o peșteră din munți și care, potrivit vechilor legende, avea un obicei deloc potrivit atmosferei de Crăciun: cobora prin sate, îi căuta pe copiii neascultători, îi băga într-un sac și îi ducea acasă pentru a-i găti.Soțul ei, Leppalúði, este mult mai puțin activ. În povești apare mai degrabă ca un personaj leneș, care stă acasă și o lasă pe Grýla să rezolve problemele familiei.

Și, pentru ca tabloul să fie complet, cei doi au și o pisică. Numai că nu este tocmai genul de pisică pe care ai lua-o în brațe lângă șemineu. Jólakötturinn – Pisica de Crăciun – este o pisică neagră uriașă care, conform legendei, îi pândește pe cei care nu au primit haine noi înainte de Crăciun. Povestea are probabil legătură cu vechea regula rurală islandeză: cei care terminau la timp munca de prelucrare a lânii primeau haine noi, iar cei leneși riscau să rămână fără ele. Și, cel puțin în poveste, să dea ochii cu pisica…

Astăzi, desigur, toate aceste personaje și-au pierdut mare parte din latura înfricoșătoare și au devenit una dintre cele mai simpatice tradiții ale Crăciunului islandez. Copiii își așază câte un pantof pe pervazul ferestrei, iar în fiecare dintre cele 13 nopți dinaintea Crăciunului vine câte unul dintre Jólasveinarnir. Dacă au fost cuminți, dimineața găsesc în pantof o bomboană sau un mic cadou. Dacă nu au fost cuminți, tradiția spune că pot găsi… un cartof.

După Crăciun, cei treisprezece încep să plece spre munți, unul câte unul, exact în ordinea în care au venit. Ultimul dispare pe 6 ianuarie și odată cu el se încheie și lunga perioadă a sărbătorilor islandeze.

Așa că, dacă ajungeți în Islanda în decembrie, uitați pentru o vreme de imaginea clasică a Moșului cu sanie, reni și sacul plin de cadouri. Aici Crăciunul vine cu 13 moși poznași, o căpcăună care coboară din munți, un soț leneș și o pisică gigantică. Poate că tocmai de aceea Crăciunul islandez este atât de frumos: într-o țară cu nopți lungi, munți întunecați, zăpadă, lavă și vânt, oamenii au umplut întunericul iernii cu povești. Unele amuzante, altele puțin înfricoșătoare, dar toate atât de islandeze încât parcă nici nu le-ai putea imagina născându-se în altă parte.

Și, dacă într-o noapte de decembrie auziți o ușă trântindu-se prin casă, nu vă grăbiți să dați vina pe curent. S-ar putea să fi ajuns Hurðaskellir.

2
Articole turistice / Acasă la Erik cel Roșu
« Ultimul mesaj de admin Azi la 10:41 »
Acasă la Erik cel Roșu

Am fost la Eiríksstaðir, un colț liniștit al Islandei, într-un peisaj cu dealuri domoale imbracate in culori de toamna. Lumina nordică, schimba nuanțele de galben si rosu amestecându-le cu cele de maro, ale pământului.  Aici, în urmă cu mai bine de o mie de ani, începea una dintre cele mai extraordinare aventuri ale lumii vikinge.

Eiríksstaðir a fost ferma lui Erik cel Roșu. Casa in care am intrat noi nu este cea originală, dar e o reproducere fidela, arheologica a unei long house vikinge. Joasă, cu pereți groși de turba și gazon, cu foarte puțină lumină venind din exterior. Odată intrat, parcă lumea de afară dispare. În mijloc ardea focul. Ne-am așezat în jurul lui și am ascultat povestea lui Erik cel Roșu. Iar acolo, în semiîntuneric, istoria nu mai suna deloc ca un capitol dintr-o carte.

Erik nu a ajuns în Islanda pentru că își dorise neapărat o viață nouă. Tatăl său fusese alungat din Norvegia după ce omorâse un om, iar familia s-a refugiat aici. Erik avea să moștenească, se pare, nu numai părul roșcat care i-a dat numele, ci și temperamentul tatălui.

S-a stabilit la Eiríksstaðir împreună cu soția sa, Þjóðhildr. Aici și-au ridicat casa, aici au crescut animale, aici au încercat să trăiască la fel cum o făceau oamenii Islandei acelor vremuri. Și tot aici s-a născut unul dintre fiii lor: Leif Erikson. Dar Erik era un om greu de ținut într-un loc. Un conflict cu vecinii a dus la răzbunare și multi morți. În lumea vikingă exista o lege pentru asta, iar pedeapsa era proscrierea, ceva ce permitea oricui sa te ucidă, fără sa pățească ceva. Dar Erik nu s-a oprit și a continuat seria de omoruri. Intr-un final a fost alungat din Islanda pentru trei ani.

Acest moment a fost cel in care s-a scris prima pagina a povestii sale de explorator. În loc să se întoarcă in Norvegia, de acolo de unde venise familia lui, Erik a plecat spre vest, trecând oceanul. Auzise despre un pământ văzut cândva de cineva, dincolo de mare. Erik a pornit să-l caute și a ajuns la țărmurile Groenlandei. Timp de câțiva ani a explorat fiordurile și coastele sudice, căutând locuri în care oamenii ar fi putut trăi.

Când perioada exilului s-a încheiat, s-a întors în Islanda, dar nu pentru a rămâne. Venise să caute oameni dispuși să-l urmeze. Și, fie dintr-o eroare de percepție, fie din intenția de a prezenta cat mai atractiv acel ținut, l-a numit Groenlanda – Țara Verde. Saga spune că un loc cu un nume frumos avea mai multe șanse să-i convingă pe oameni să plece acolo. Persuasiune vikinga, acum o mie de ani…

O flotă de 35 de corăbii a pornit din Islanda spre Groenlanda, a ajuns însa doar jumătate. Atlanticul de Nord nu este deloc prietenos, cine a ajuns vreodată acolo înțelege cat de greu este sa ieși in larg cu o ambarcațiune ușoara, asa cum erau corăbiile pe acea vreme. Navigatori excepționali, câțiva au reușit sa-și aducă la țărm corăbiile și au întemeiat o colonie care avea să supraviețuiască secole. Erik și-a construit o nouă fermă în sudul Groenlandei, și a devenit unul dintre oamenii importanți ai noii comunități.

Povestea însă nu avea să se oprească la el. Fiul său, Leif Erikson, avea să privească și el spre alte zări. Și avea să meargă chiar mai departe decât tatăl său. În jurul anului 1000, nordicii au ajuns pe țărmurile Americii de Nord, cu aproape cinci sute de ani înainte de Columb. Un drum început de o familie plecată cândva din Norvegia, continuat într-o mica fermă din Islanda, apoi in una din Groenlanda și, în cele din urmă, dincolo de ocean, in America.

Stăteam cu toții lângă foc și ascultam toate aceasta saga chiar în locul în care Erik cel Roșu trăise. Atmosfera a fost lucrul care m-a impresionat cel mai mult la Eiríksstaðir. Nu casa în sine și nici obiectele reproduse după cele ale epocii vikinge. Lumina focului proiectata pe fata Sophiei, simpatica “vikinga” care ne-a plimbat cu poveștile ei pentru mai bine de o ora printr-o lume care mi s-a părut mai apropiata decât oricând. Citisem tone de cărți despre vikingi, văzusem o mulțime de filme, dar acolo, in Eiríksstaðir intrasem și trăisem in saga.

Am continuat într-un fel povestea ascultata acum o luna la Borg, in casa căpeteniei clanului din Lofoten, Ólafur Tvennumbruni, cel care și-a părăsit ferma pentru a se stabili pentru o perioada in Islanda. Extraordinar loc și acela, m-a impresionat mult de tot. Acolo am înțeles mai bine ce s-a întâmplat in acei ani in care vikingii dominau marile de nord. Cum trăiau, cum erau organizați, care erau prioritățile lor, cum au reușit sa traiască într-un loc atât de putin prielnic vieții. La răscruce de cele mai teribile vanturi, înconjurați de ape reci și furioase, pe un pământ care nu oferea nimic.

Povestea aceasta o sa se continue cu o alta, despre Vinland, o America "descoperita" cu mult inaintea lui Columb.

























3
Buna ziua!
Am achitat eu astăzi locul liber.
4
Salutare! Vreun constănțean pe aici?
5
Excursii si evenimente 2026 / Re: Revelion Singles Camp 2027. Sinaia
« Ultimul mesaj de Rodica_I Joi, 17 Septembrie 2026, 10:09 »
Salutare tuturor!
Mi-am reamintit, în sfârșit, că m-am înscris la acest Revelion!  :slap:

După Revelionul de anul trecut care a fost absolut de vis, mult, mult peste așteptări :flori: (dar cam prea departe pentru mine – încă îmi amintesc că am ajuns cu mari emoții pe ninsoarea), anul acesta am avut o prioritate clară: distanța mai mică!

Inițial mă gândeam că dacă nu avem spa, compensăm noi cu drumeții... dar când am văzut că hotelul pune la dispoziție o zonă modernă de wellness cu piscină interioară încălzită, jacuzzi și saună, m-am liniștit.  :dance:
O sa fie greu fara ciubar .. dar asta e.. :dance:

În concluzie, va fi extrem de greu de ales ce facem în timpii dintre petreceri! :) :giggle:

Pfuu... bine că avem carnaval și nu bal mascat, așa că scap ușor doar cu o mască.
Cu ce m-aș fi costumat eu ca să nu fiu recunoscută? :giggle:

Deși toți suntem în criză de timp, poate reușiți sa va rupeti din timpul pretios si să scrieți câteva cuvinte pe aici.
Nu de alta, dar mi-ar placea să știu și eu cu cine voi alerga din calea ursului...   :2funny:

Abia aștept să ne revedem și să petrecem un alt Revelion de neuitat împreună! :smitten:
6
A aparut un loc disponibil intr-o camera dbl la BARBATI.
7
Prezentare nou intrati / Re: Noi cei vechi ne-am prezentat aici. Fa-o si tu!
« Ultimul mesaj de Diana7 Marți, 15 Septembrie 2026, 15:03 »
Salut - sunt Diana, am fost cu voi in croaziera pe Marmaris ( Gabi Lala) in 2018 si in Thailanda, Iasmina Stoici, in 2025. Acum voi merge in prima excursie interna, omu si babele, cu Bogdan Georgescu. Dupa multi an petrecuti in Canada si Belgia, vreau sa redescopar muntii nostri. Astept cu nerabdare excursia aceasta, la mijloc de Octombrie!

8
Excursii si evenimente 2026 / Re: Revelion Singles Camp 2027. SPA&Party. Tg Mures
« Ultimul mesaj de Stadler Monica Marți, 15 Septembrie 2026, 14:43 »
       Salutare tuturor. :pleasantry:
     Voi participa la acest eveniment, mi-as dori sa pot ramane inca o noapte. Oare este posibil asa ceva, exact cum a fost anul trecut?  Nu am colega de camera, oare este cineva care si-ar dori sa mai ramana o noapte si sa fie colega mea de camera? Va rog sa ma anuntati 0724464175.
   Imbratisari, abia astept sa ne distram impreuna. *|*
9
Excursii si evenimente 2026 / Re: Revelion Singles Camp 2027. Sinaia
« Ultimul mesaj de deeadi Marți, 15 Septembrie 2026, 11:53 »
Buna ziua si bine v-am gasit. Sunt noua in acest grup, asa ca aveti rabdare cu mine va rog :). Legat de revelionul la Sinaia, am inteles ca s-a inchis inscrierea pentru femei, voiam sa intreb daca totusi nu exista si posibilitatea unei liste de asteptare, poate cineva renunta. In caz ca se intampla, as vrea sa mentionez ca sunt interesata...Multumesc
10
A mai ramas disponibil un loc intr-o camera dbl doar la BARBATI.
Pagini: [1] 2 3 ... 10