Mesaje Recente

1

Excursii si evenimente 2026 / Re: Noua Zeelanda. Întreaga lume într-o singură țară 19 noiembrie - 6 decembrie 2026

« Ultimul mesaj de admin Azi la 10:57 »

Continui cu informatii, recomandari, explicatii legate de excursia noastra:

1. Prize, curent și încărcarea aparatelor

Noua Zeelandă folosește 230–240 V / 50 Hz, deci tensiunea este compatibilă cu aparatele europene. Problema este doar forma prizei: se folosește tipul I, cu două lamele plate înclinate, ca în Australia.

Prin urmare, fiecare trebuie sa aiba adaptor Europa → Australia/Noua Zeelandă (Type I). Priza de tip I este un standard de alimentare electrică prevăzut cu doi sau trei pini plați dispuși în formă de V inversat (triunghiular, dacă există și pinul de împământare).

https://www.joom.com/ro/products/6a9d70d2ad688a01ff636cf2?currency=RON&utm_productid=6a9d70d2ad688a01ff636cf2&utm_freeze_token=eyJraWQiOiJ2MSIsInR5cCI6IkpXVCIsImFsZyI6IkVTMjU2In0.eyJleHAiOjE3OTA0NzUwNjEsInIiOiJSTyIsImMiOiJST04iLCJ2Ijp0cnVlLCJwcyI6W3sicCI6IjZhOWQ3MGQyYWQ2ODhhMDFmZjYzNmNmMiIsInYiOiI2YTlkNzBkMmFkNjg4YWQxZmY2MzZjZjQiLCJjIjo3NS44fV19.y3ltCezrsr2sqjueJXeS3u3StDu3oz94KAUenFM-WVhN3soyjnFOXO6IQRtcxsBPKzIySPZ8YjAYTvOp3efSmA&variant_id=6a9d70d2ad688ad1ff636cf4&gsAttrs=eyJyZWdpb24iOiJSTyJ9&utm_audienceid=advertising_web_gg_2d&utm_source=google&utm_medium=cpc&utm_campaign=22304691593&utm_term=assgid-6557838521%2Cagi-%2Cadi-%2Ctid-%2Cdev-c%2Creg-9198667%2Cmd-6a9d70d2ad688ad1ff636cf4&gad_source=1&gad_campaignid=22298161866&gclid=CjwKCAjwq8PVBhAKEiwA2i3SHQTlMkXLl_kvzEBkTTCOsln4bhOsUIVqokitZazXFd4k4JMqz5sOnhoCTLkQAvD_BwE

Eu aș recomanda chiar două adaptoare sau, și mai practic, un adaptor + un încărcător USB cu 3–4 ieșiri**. Astfel poți încărca simultan telefonul, ceasul, powerbank-ul etc.

Foarte util: powerbank de minimum 10.000 mAh, ideal 20.000 mAh. În zilele lungi de excursie, Google Maps, fotografiile și filmările consumă rapid bateria. ATENTIE: sa fie permis de liniile aeriene

2. Telefon și internet

Avem Wi-Fi la hoteluri, dar la unele limitat deci, este bine sa aveti ceva personal.

Pentru cei cu telefoane compatibile, cea mai comodă variantă este eSIM, instalat înainte de plecare și activat la sosire. Pentru ceilalți, SIM local.

Aș recomanda ca fiecare să aibă minimum 10–20 GB de date. În plus, pentru orientare, va recomand sa va descarcati înainte de plecare în Google Maps hărțile offline ale Insulei de Nord și Insulei de Sud. În zonele montane și rurale există porțiuni în care semnalul poate fi slab sau absent.

Important: dezactivați data roaming pe SIM-ul românesc, dacă nu aveți un pachet special. Noua Zeelandă nu este în roamingul UE.

3. Medicamente – aici trebuie atentie

Fiecare participant ar trebui să-și aducă medicamentele uzuale pentru întreaga perioadă, plus câteva zile de rezervă.

Pentru medicamentele pe bază de prescripție, recomandarea oficială este să fie păstrate în ambalajul original, iar persoana să aibă o copie a rețetei sau o scrisoare de la medic. În mod normal se poate intra cu până la 3 luni de tratament; pentru medicamentele considerate „controlled drugs”, limita este de regulă o lună, iar regulile sunt mai stricte.

Atenție în special la medicamente pentru somn, anxietate, dureri puternice, ADHD și anumite medicamente de răceală. Clasificarea poate fi diferită față de România. De exemplu, Medsafe atrage atenția asupra unor produse care conțin pseudoefedrină.

Pentru tratamente importante, eu aș pune medicamentele în bagajul de mână, nu în bagajul de cală.

O mică trusă individuală este utilă: paracetamol/ibuprofen, ceva pentru diaree, indigestie și greață, antihistaminic, plasturi inclusiv pentru bășici, dezinfectant, eventual medicament pentru rău de mișcare. Am facut o insiruire, dar trebuie sa discutati cu medicul de familie si sa va asigurati la farmacie ce contine fiecare.

4. Protecția solară – mai importantă decât pare

Chiar dacă sunt 15–18°C și bate vântul, soarele poate fi foarte puternic.

Luați cremă SPF 50+, ochelari de soare și ceva pentru protejarea capului. Nu așteptați senzația de căldură ca să aplicați crema.

Pentru traseul nostru, dupa ce ajungem acolo, crema de protecție solară ar trebui să stea în rucsacul de zi, nu în valiză.

5. Repelent pentru insecte

În special pe Insula de Sud pot deveni neplăcute sandflies sau midges, niște insecte foarte mici care înțeapă mai rau ca un tantar. Sunt mai frecvente lângă apă, păduri și în zonele umede.

Va recomand un repelent eficient, plus ceva calmant pentru înțepături. În anumite locuri poate face diferența dintre o oprire foarte plăcută și una în care toată lumea încearcă să scape de insecte.

6. Carduri și bani

Nu este necesar să plecați cu sume mari în numerar. Cardurile sunt foarte răspândite.

Aș recomanda fiecăruia:

•   minimum **două carduri**, ideal Visa/Mastercard de la bănci diferite;
•   aproximativ **100–200 NZD cash** pentru situații mărunte;
•   cardurile să nu fie ținute toate în același portofel.

Revolut/Wise sau un card cu schimb valutar bun este foarte util.

La terminalele de plată sau ATM, dacă apare alegerea între plata în RON/EUR și NZD, recomand sa alegeți NZD și lăsați banca/cardul să facă conversia.

7. Documente – copii offline

•   pe lângă pașaport, fiecare ar trebui să aibă în telefon și, preferabil, într-un cloud accesibil: fotografie/copii după pașaport, asigurare medicală, bilete de avion, rezervările principale și datele mele de contact

•   de asemenea toate documentele de intrare in NZ si Australia

Eu aș recomanda și o copie pe hârtie a pașaportului, a autorizatiilor de calatorie si a vizei de tranzit Australia, de asemenea și a poliței de asigurare, păstrată separat de originale.

8. Asigurarea medicală

Pentru Noua Zeelandă este absolut necesară.

9. Rucsacul de zi

Dincolo de haine, eu o sa am permanent:

telefon + powerbank + cablu, apă, SPF 50+, ochelari de soare, repelent, medicamente personale, șervețele, plasturi, o gustare și o pungă impermeabilă/zip-lock pentru telefon și documente.

În Noua Zeelandă vremea se poate schimba foarte repede, iar în zilele cu multe opriri nu veți avea permanent acces la bagajele mari.

10. O sticlă reutilizabilă pentru apă

Merită luată. Apa de la robinet este în general potabilă în localități și hoteluri, iar o sticlă de 750 ml–1 litru este mult mai practică decât cumpărarea continuă de PET-uri.

La drumeții însă nu trebuie presupus că apa dintr-un râu sau lac este bună de băut.

11. Un mic detaliu foarte util: bagaj impermeabil

Aș lua câteva pungi zip-lock de dimensiuni diferite. Cântăresc aproape nimic și sunt excelente pentru telefon, pașaport, medicamente, cabluri sau haine ude.

Pentru rucsacul de zi este foarte bună și o husă impermeabilă.

12. Urgențe

Numărul general de urgență în Noua Zeelandă este 111 – poliție, ambulanță și pompieri.

De recomandat sa aveti salvat in telefon: numarul meu, al asiguratorului si cel de urgenta 111.

Mentionez aici ceva foarte important, ceva ce am mai intalnit in excursii:  dacă cineva se separă accidental de grup, nu continuă să se deplaseze încercând să găsească autocarul, ci rămâne într-un punct clar și sună.

13. Diferența de fus orar

Este mare și primele zile pot fi resimțite serios. Pentru perioada noastră din noiembrie–decembrie, Noua Zeelandă este cu11 ore înaintea României.

Asta contează inclusiv pentru administrarea medicamentelor la ore fixe. Cei care iau tratamente regulate ar trebui să discute dinainte cu medicul cum adaptează ora administrării.

14. Bagajele și zborurile interne

Dacă aveți zboruri interne, aș verifica separat limitele de bagaj. Limita companiei internaționale nu înseamnă automat că aceeași greutate este acceptată pe un segment intern.

De asemenea, powerbank-urile și bateriile cu litiu trebuie ținute în bagajul de cabină, nu puse în bagajul de cală.

15. Ce nu merita adus in bagaj si se poate cumpăra abia în Noua Zeelandă

Nu are sens să cărați cantități mari de consumabile. Supermarketurile sunt bine aprovizionate. Puteți cumpăra acolo apă, produse de igienă, gustări, SPF, repelent etc.

Aș aduce însă din România medicamentele personale, pentru că denumirile comerciale sunt diferite și unele produse pot avea alt regim de eliberare.

16. Ce nu o sa iau cu mine

Nu iau mâncare „pentru drum” în bagaj.  Noua Zeelandă este extrem de strictă în privința biosecurității. Trebuie declarate alimentele și numeroase produse de origine vegetală sau animală, precum și echipamentele folosite în natură. Chiar și bocancii utilizați la drumeții trebuie să fie foarte bine curățați de pământ și semințe și intră în categoria articolelor care trebuie declarate. Nedeclararea unui produs cu risc poate atrage o amendă imediată de 400 NZD.

2

Articole turistice / Vinland – când două lumi s-au întâlnit

« Ultimul mesaj de admin Azi la 09:04 »

Vinland – când două lumi s-au întâlnit

La Eiríksstaðir, în timp ce stăteam în jurul focului din longhouse, Sophie “vikinga gazda”, printre multe altele, ne-a povestit un episod care mi s-a părut foarte interesant. De data aceasta nu despre Erik cel Roșu, tema principala a povestilor ei, ci despre ceea ce s-a întâmplat după ce fiul său, Leif Eriksson, a continuat drumul spre vest și nordicii au ajuns pe țărmurile Americii de Nord.

Povestea ei continea lucruri confirmate de arheologie, altele aflate din saga, deci scrise mult mai târziu de cele intamplate, iar altele erau ipoteze moderne prin care istoricii încearcă să explice întâmplările descrise acolo.

În jurul anului 1000, nordicii ajung pe coasta Americii de Nord. Astăzi știm sigur că au fost acolo. La L’Anse aux Meadows, în nordul insulei Newfoundland, arheologii au descoperit rămășițele unor construcții nordice, ateliere și urmele prelucrării fierului. Este prima așezare nordică autentificată arheologic în America de Nord. Dar saga vorbesc despre un teritoriu mult mai misterios: Vinland.

Numele a provocat multă vreme discuții. Saga Groenlandezilor povestește că Tyrkir, unul dintre oamenii lui Leif Eriksson, a găsit struguri sălbatici. De aici ar fi venit numele Vínland – „Țara Vinului”. Numai că există o problemă. La L’Anse aux Meadows nu cresc struguri sălbatici. Asa ca s-a cautat o altă explicație. Poate că numele nu avea nicio legătură cu vinul. În vechea limbă nordică exista un termen asemănător, vin, asociat cu pajiștea sau pășunea. Vinland ar fi putut însemna, prin urmare, „Țara Pajiștilor”.Astăzi însă această interpretare este în general respinsă de filologi, iar explicația „Țara Vinului” este considerată mult mai solidă.

Și aici arheologia a venit cu o surpriză: printre resturile găsite la L’Anse aux Meadows erau nuci și lemn de butternut. Pare un amănunt fără importanță. Numai că butternut-ul nu crește atât de departe spre nord. Nordicii trebuiau să fi ajuns mai spre sud pentru a-l găsi, în regiuni precum New Brunswick și zona Golfului St. Lawrence. Iar acolo se găsesc și struguri sălbatici. Dintr-odată, povestea începe să aibă sens. L’Anse aux Meadows nu trebuie neapărat identificat cu locul în care nordicii au găsit strugurii. Putea fi baza lor nordică, locul din care porneau cu corăbiile în explorări spre sud. Iar Vinland putea desemna un teritoriu mult mai întins. În felul acesta, niște nuci descoperite după aproape o mie de ani au oferit una dintre piesele lipsă ale poveștii „Țării Vinului”.

Nordicii nu descoperiseră un pământ pustiu, America era locuită, iar Saga îi numesc pe oamenii întâlniți acolo Skrælingar. Nu se stie cu certitudine cărei populații indigene îi aparțineau cei descriși în episoadele saga. Cel mai probabil termenul acoperă întâlniri cu grupuri diferite. La început, întâlnirea nu pare să fi fost neapărat ostilă pentru ca exista semne care arata ca cele două lumi faceau schimburi comerciale.

Saga povestește ca indigenii aduceau piei și blănuri si că erau interesați de armele nordicilor. Doar ca Thorfinn Karlsefni, conducătorul uneia dintre cele mai importante expediții în Vinland, le-ar fi interzis oamenilor săi să vândă săbii și sulițe. În schimb, nordicii le-au oferit altceva: produse lactate. Potrivit relatării din saga, acestea au avut un succes extraordinar. Noilor lor parteneri comerciali le-au plăcut atât de mult încât au început să dorească asemenea alimente în schimbul blănurilor.

Și tocmai de aici pornește una dintre cele mai curioase teorii despre Vinland. Populațiile indigene ale Americii de Nord nu aveau tradiția europeană a creșterii bovinelor pentru lapte. Persistența lactazei – capacitatea organismului de a digera cantități importante de lactoză și după copilărie – era mult mai puțin răspândită decât în populațiile din nordul Europei. Este posibil, prin urmare, ca unii dintre cei care au mâncat sau băut produsele oferite de nordici să fi avut o reacție destul de violentă. Dureri abdominale, crampe, balonare, diaree.

Pentru noi explicația ar fi simplă, dar pentru oamenii aceia, care nu intelegeau limba celor care le oferiseră mâncarea, lucrurile puteau arăta cu totul altfel: “ne-au dat ceva să mâncăm și apoi ne-am îmbolnăvit.” De aici s-a născut ipoteza pe care ne-a povestit-o Sophie: unii dintre indigeni ar fi putut interpreta efectele intoleranței la lactoză drept o otrăvire și acest lucru ar fi putut contribui la deteriorarea relațiilor dintre cele două comunități. Este o explicație seducătoare, dar trebuie spus ca nu este demonstrată.

Saga ne spune că au existat schimburi comerciale și produse lactate. Tot saga ne spune că, ulterior, relațiile au devenit violente. Dar nicăieri nu spune că indigenii s-au îmbolnăvit din cauza lactozei și nici că au atacat pentru că au crezut că fuseseră otrăviți. Aceasta este o interpretare modernă care încearcă să lege două elemente ale poveștii, dar existau nenumarate alte motive de neînțelegere intre nordici si bastinasi.

A existat o teama reciprocă și episoade violente. Într-o relatare, un nordic ucide unul dintre indigeni. În alta, animalele aduse de europeni îi sperie pe localnici. Exista și problema armelor pe care aceștia doreau să le obțină și pe care nordicii refuzau să le comercializeze. Probabil că adevărul a fost mult mai complicat. Să ne imaginăm pentru o clipă situația. Pe un țărm al Americii de Nord se întâlnesc două grupuri de oameni care nu știu absolut nimic unul despre celălalt. Nu au o limbă comună, nu au aceleași credințe, nu cunosc intențiile celuilalt, nu folosesc aceleași arme, nu mănâncă aceleași alimente si animalele aduse de unii nu sunt familiare celorlalți. La început schimbă blănuri pentru mâncare, apoi apare o neînțelegere, cineva se sperie, ridică o armă si ucide. Din acel moment, oamenii care ieri făceau comerț devin dușmani.

Saga povesteste că au urmat confruntări, iar nordicii au ajuns la concluzia ca erau prea puțini pt a face fata. În Groenlanda, întreaga lor comunitate număra probabil doar câteva mii de oameni. În Vinland se aflau la capătul unei linii de aprovizionare uriașe, la sute de kilometri de Groenlanda și la mii de kilometri de lumea nordică europeană. Populațiile indigene, în schimb, erau acasă. Cunoșteau pădurile, râurile, anotimpurile și teritoriul și puteau mobiliza mult mai mulți oameni.

Astazi se considera că distanța enormă față de lumea nordică și conflictele cu populațiile indigene se numără printre posibilele explicații pentru abandonarea tentativei de colonizare. Nordicii au plecat, iar Vinland nu a devenit o nouă Groenlandă. Dar povestea nu s-a pierdut. A fost memtionata în saga, acum aproape o mie de ani, până când arheologia a demonstrat că în spatele poveștii exista ceva cat se poate de real.

Nordicii ajunseseră într-adevăr în America, iar mie tocmai această parte a explicației Sophiei mi s-a părut foarte interesantă. Pentru că saga Vinlandului nu este numai povestea unor navigatori extraordinari care au traversat Atlanticul este și a primei întâlniri cunoscute dintre două lumi aflate la marginile propriilor universuri. Au încercat să facă schimburi. Au încercat să se înțeleagă, desi nu vorbeau aceeași limbă. Dar undeva între blănuri, arme, frică, lapte și neînțelegeri, întâlnirea pașnică s-a transformat în conflict.

Poate că intoleranța la lactoză a avut un rol. Poate că nu. Probabil nu vom ști niciodată. Dar este unul dintre acele mici detalii care ne fac să înțelegem cât de stranie trebuie să fi fost întâlnirea dintre cele două lumi, în urmă cu o mie de ani, pe un țărm îndepărtat al Americii.

3

Excursii si evenimente 2026 / Re: Noua Zeelanda. Întreaga lume într-o singură țară 19 noiembrie - 6 decembrie 2026

« Ultimul mesaj de admin Duminică, 20 Septembrie 2026, 12:15 »

Ceva despre bagaj. Mai intai legat de greutate: chiar daca pe zborurile internationale avem permisiunea unor bagaje mai mari, avem limitarea de 20 kg la zborul intern.

Avem asa:

BAGAJE DE CALA: 1 x 20KG

BAG.MANA: 1, CU LIMITA: 8KG/55X40X23CM/PERS

Deci trebuie sa ne limitam la o greutate totala de 20 kg la cala si 8 la bagajul de mana.

Iar acum o INFORMARE FOARTE IMPORTANTĂ

Trebuie sa o cititi cu atentie si sa respectati intocmai ceea ce va scriu mai jos.

Bagaje, vamă și biosecuritate – Noua Zeelandă

Noua Zeelandă are unele dintre cele mai stricte reguli de biosecuritate din lume. Scopul lor este protejarea agriculturii și a ecosistemelor țării de boli, insecte, semințe și alte organisme care ar putea fi introduse accidental prin bagajele turiștilor.

Regula cea mai importantă este foarte simplă: DACĂ AVEȚI DUBII, DECLARAȚI! Faptul că declarați un produs nu înseamnă automat că acesta va fi confiscat. Îl prezentați autorităților, iar ofițerul de biosecuritate decide dacă poate fi introdus în țară.

În schimb, dacă un produs care trebuia declarat este găsit în bagaj după ce ați declarat că nu aveți asemenea produse, puteți primi o amendă imediată de 400 NZD. În cazurile grave, sancțiunile pot fi mult mai mari.

1. NEW ZEALAND TRAVELLER DECLARATION

Fiecare persoană care intra in aceasta tara, nu conteaza - rezident sau turist, trebuie să completeze New Zealand Traveller Declaration – NZTD.

Declarația se referă atât la bagajul de cală, cât și la bagajul de mână. Citiți cu atenție fiecare întrebare. Nu bifați automat „NO” doar pentru a termina mai repede declarația.

Dacă aveți asupra voastră un produs despre care nu sunteți siguri dacă trebuie declarat, declarați-l și explicați la control ce aveți.

2. ALIMENTE – RECOMANDAREA ESTE SĂ NU ADUCEȚI ASA CEVA IN BAGAJE

În Noua Zeelandă trebuie declarate toate alimentele pe care le aveți asupra voastră. Nu contează dacă sunt:

•       cumpărate din supermarket;
•       sigilate;
•       în ambalajul original;
•       cumpărate din duty-free;
•       preparate acasă;
•       primite în avion.

Trebuie declarate, printre altele:
carne, salam, șuncă, cârnați, pateuri, brânzeturi, lactate, ouă, pește, fructe de mare, miere, fructe, legume, nuci, semințe, condimente, plante aromatice, ceai, cafea, biscuiți, ciocolată, dulciuri, conserve, produse de patiserie, sandvișuri și orice alt produs alimentar.

Pentru a evita problemele și pierderea timpului la control, recomandarea mea este: NU ADUCEȚI ALIMENTE ÎN NOUA ZEELANDĂ

Atenție inclusiv la mâncarea primită în avion! Dacă primiți un măr, o banană, un sandviș sau alt aliment și nu îl consumați în avion, nu îl uitați în rucsac sau geantă.

Înainte de control există recipiente speciale – amnesty bins – în care puteți arunca produsele pe care nu doriți să le introduceți în țară.

3. FRUCTE, LEGUME, SEMINȚE ȘI PLANTE

Nu aduceți fructe sau legume proaspete.

Trebuie declarate produsele vegetale, inclusiv: fructe, legume, semințe, plante, flori, bulbi, frunze, ierburi, plante uscate, ciuperci, scoarță, bambus, paie și alte materiale vegetale.

Atenție și la ceaiurile din plante, amestecurile de plante medicinale și condimentele.

4. PRODUSE DIN CARNE ȘI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ

Evitați complet să luați de acasă: salam, cârnați, șuncă, slănină, carne uscată, pateuri, brânzeturi și alte produse tradiționale.

Produsele de origine animală pot reprezenta un risc biologic și trebuie declarate.

Aceeași atenție este necesară pentru produse sau suveniruri care conțin piele, blană, pene, oase, cochilii, lână neprelucrată sau alte materiale de origine animală.

5. BOCANCII ȘI ÎNCĂLȚĂMINTEA DE DRUMEȚIE – FOARTE IMPORTANT!

Aceasta este una dintre regulile de care trebuie sa tineti cont în mod special.

Noua Zeelandă acordă o atenție deosebită încălțămintei și echipamentelor care au fost folosite în natură.

Bocancii sau pantofi tip treking folosiți la drumeții, trebuie să fie FOARTE BINE CURĂȚAȚI înainte de plecare. Verificați în special tălpile. Nu trebuie să existe: pământ, noroi, nisip, semințe, fire de iarbă sau alte resturi vegetale. Spălați și curățați inclusiv șanțurile adânci ale tălpilor.

Încălțămintea folosită pentru activități outdoor trebuie declarată. Nu este o problemă că aveți bocanci de trekking. Problema este să fie murdari și/sau să nu îi declarați.

Asezati acest tip de incaltaminte la suprafata bagajului, astfel incat sa fie cat mai accesibila controlului.

6. ECHIPAMENT OUTDOOR

Nu vom avea asa ceva cu noi, dar imi fac datoria sa informez ceea ce am primit de la parteneri.

Trebuie acordată atenție și echipamentelor folosite anterior pentru: trekking, camping, pescuit, vânătoare, ciclism, golf, grădinărit, agricultură, scufundări sau alte activități în natură.

Corturile, bețele și alte echipamente trebuie să fie curate și fără pământ, semințe sau resturi vegetale.

Dacă aveți asemenea echipamente și declarația întreabă despre ele, declarați-le.

7. MEDICAMENTE

Luați medicamentele de care aveți nevoie, dar este recomandat să le păstrați în ambalajele originale.

Pentru medicamentele importante eliberate pe bază de rețetă este recomandat să aveți și rețeta sau o scrisoare medicală, preferabil în limba engleză.

Pentru majoritatea medicamentelor eliberate pe bază de rețetă se aplică, în general, limita de maximum 3 luni de tratament.

Pentru medicamentele care conțin substanțe controlate regulile sunt mai stricte și cantitatea permisă poate fi de numai o lună de tratament.

Atenție în special la medicamente care conțin pseudoefedrină și la alte medicamente încadrate drept controlled drugs.

Dacă urmați un tratament special sau transportați cantități importante de medicamente, verificați individual medicamentul înainte de plecare.

8. SUPLIMENTE, CEAIURI ȘI PRODUSE NATURISTE

Nu presupuneți că un produs este permis doar pentru că este „natural”.

Suplimentele sau remediile care conțin plante, semințe, rădăcini, produse animale sau alte ingrediente biologice pot trebui declarate.

Păstrați produsele în ambalajul original, astfel încât ingredientele să poată fi identificate.

Dacă aveți dubii – declarați.

9. SUVENIRURI DIN LEMN, BAMBUS, SCOICI ETC.

Trebuie acordată atenție obiectelor realizate din materiale naturale: lemn, bambus, paie, semințe, scoici, coral, pene, piele, blană, oase etc.

Unele trebuie declarate, iar produsele provenite din specii protejate pot necesita documente speciale.

Nu cumpărați și nu transportați coral, fildeș sau produse provenite din animale/specii exotice dacă nu cunoașteți exact proveniența și regimul lor legal.

10. ALCOOL

Limita duty-free este: maximum 3 sticle de băuturi spirtoase, fiecare de maximum 1,125 litri PLUS maximum 4,5 litri de vin sau bere.

Cantitățile care depășesc limitele trebuie declarate și pot fi supuse taxelor.

11. ȚIGĂRI ȘI TUTUN

Limita duty-free este:

50 de țigarete SAU 50 g de produse din tutun, ori o combinație în limita permisă.

Cantitățile suplimentare trebuie declarate și pot fi taxate.

12. BUNURI ȘI CUMPĂRĂTURI SCUMPE

Trebuie declarate bunurile cumpărate în străinătate și/sau duty-free atunci când valoarea totală relevantă depășește 700 NZD.

Este recomandat să păstrați bonurile și facturile pentru cumpărăturile de valoare mare.

13. NUMERAR

Dacă transportați 10.000 NZD sau mai mult, ori echivalentul acestei sume în euro, dolari sau alte valute, suma trebuie declarată.

Nu este interzis să transportați această sumă. Există însă obligația de declarare.

14. ARME ȘI OBIECTE RESTRICȚIONATE

Nu transportați: spray cu piper, dispozitive cu electroșocuri, arme, muniție sau anumite tipuri de cuțite interzise/restricționate.

Faptul că un asemenea obiect este legal sau poate fi cumpărat liber într-o altă țară nu înseamnă automat că poate fi introdus în Noua Zeelandă.

15. CANNABIS, THC ȘI ALTE SUBSTANȚE

Nu transportați cannabis, produse cu THC sau alte droguri/substanțe controlate fără a îndeplini condițiile legale aplicabile.

Atenție mai ales dacă veniți dintr-o țară în care anumite produse cu cannabis sunt comercializate legal. Legalitatea produsului în țara de cumpărare nu înseamnă că poate fi introdus legal în Noua Zeelandă.

16. NU LUAȚI PACHETE PENTRU ALTE PERSOANE

Nu acceptați să transportați în bagaj: pachete, alimente, medicamente, cadouri sau alte obiecte aparținând altcuiva dacă nu știți exact ce conțin.

În fața autorităților de frontieră, responsabilitatea pentru ceea ce se află în bagajul vostru vă aparține.

17. ÎNAINTE DE A AJUNGE LA CONTROL

Faceți o ultimă verificare a buzunarelor, rucsacului și bagajului de mână.

Verificați să nu fi rămas: un măr, o banană, un sandviș, nuci, biscuiți, mâncare din avion sau orice alt aliment.

Dacă găsiți ceva și nu doriți să îl declarați pentru a solicita introducerea lui în țară, aruncați-l în amnesty bin înainte de trecerea frontierei.

REȚINEȚI CELE 7 REGULI ESENȚIALE


•       Completați cu atenție New Zealand Traveller Declaration.
•       Ideal, nu aduceți alimente. Dacă aveți alimente, declarați-le.
•       Curățați impecabil bocancii și încălțămintea folosită la drumeții și declarați echipamentul outdoor atunci când vi se solicită.
•       Declarați produsele de origine vegetală sau animală și obiectele relevante din materiale naturale.
•       Medicamentele – preferabil în ambalajul original; pentru tratamente importante aveți la voi rețeta/scrisoarea medicală.
•       Nu transportați pachete pentru alte persoane dacă nu știți exact ce conțin.
•       Dacă nu sunteți siguri dacă ceva trebuie declarat, DECLARAȚI-L.


FOARTE IMPORTANT

Nu vă temeți să declarați un produs.

Declararea nu înseamnă automat confiscare și nici amendă. Ofițerul verifică produsul și vă spune dacă îl puteți păstra.

Ceea ce trebuie evitat este situația în care aveți asupra voastră un produs care trebuia declarat și ați indicat în declarație că nu aveți nimic de declarat.

Noua Zeelandă tratează biosecuritatea foarte serios.

Mai bine declarați ceva ce poate nu era necesar decât să nu declarați ceva ce trebuia declarat.

4

Excursii si evenimente 2026 / Re: Noua Zeelanda. Întreaga lume într-o singură țară 19 noiembrie - 6 decembrie 2026

« Ultimul mesaj de admin Duminică, 20 Septembrie 2026, 12:11 »

M-am intors pentru cateva zile acasa, umeaza sa plec cu grupul mare si vesel (sper) de Seychelles. Pentru ca nu mai este chiar mult pana la plecarea noastra, m-am gandit sa va transmit mai multe informatii si recomandari, sa intru efectiv in detalii.

Incep ca intotdeauna cu vremea. Inca nu putem discuta de prognoza, asa ceva putem avea doar cand ne apropiem de plecare. Ceea ce va scriu mai jos, este o medie a istoricului meteo. Subliniez ceea ce este important de inteles: prin similitudine, o sa avem o primăvară europeană foarte variabilă. Vom porni din Auckland, unde pot fi peste 20°C, vom trece prin Tekapo și Queenstown, unde diminețile și serile pot fi foarte reci si vom ajunge si intr-o zona cu ploi frecvente: Franz Josef.

Perioada   Locul    Ziua   Noaptea   La ce să vă așteptați
19–21 nov.   Auckland        19–23°C   13–16°C   Plăcut, uneori cald, alternanță soare–nori, posibile averse
21–23 nov.   Rotorua        18–22°C   8–12°C   Mai răcoros dimineața; averse posibile
23–24 nov.   Taupo        17–21°C   7–11°C   Variabil, răcoros seara, vânt pe malul lacului
24–26 nov.   Wellington        16–20°C   10–13°C   Temperaturi bune, dar vântul poate fi puternic și schimbă mult senzația termică
26–27 nov.   Kaikoura        16–20°C   9–12°C   Răcoros pe coastă, vânt; vreme schimbătoare
27–28 nov.   Christchurch   18–23°C   9–12°C   În general plăcut; poate ajunge peste 25°C în zilele însorite
28–29 nov.   Lake Tekapo   15–20°C   3–7°C   Cea mai mare diferență zi/noapte; vânt și răcoare serioasă seara
29 nov.–1 dec.   Queenstown   17–22°C   6–10°C   Foarte schimbător; soare, nori și averse în aceeași zi
1–3 dec.           Franz Josef     15–19°C   9–12°C   Cea mai mare probabilitate de ploaie din tot circuitul
3–5 dec.           Auckland        20–24°C   14–17°C   Deja aproape de regim de vară; plăcut, dar cu posibile averse

Ce inseamna asta ca necesar de imbracaminte/incaltaminte: încălțăminte comodă, aderentă și impermeabilă pentru mers + îmbrăcăminte în straturi + protecție serioasă pentru ploaie și vânt

Încălțămintea

1. O pereche de pantofi de hiking joși sau mid, impermeabili, cu talpă aderentă. Ceva de tip Salomon/Merrell/Columbia, ideal cu membrană Gore-Tex sau echivalent. Aceștia vor fi foarte buni pentru Tekapo, Queenstown, Franz Josef, Kaikoura și orice traseu unde solul este umed. Impermeabilizați membrana cu un spray pentru asa ceva.

2. Doua perechi de sneakers comozi, pentru Auckland, Rotorua, Wellington, Christchurch, hotel, avion și zilele predominant urbane.

Nu recomand sneakers din plasă. La Franz Josef o ploaie serioasă îi poate uda complet, iar apoi o sa aaveti problema uscării lor pentru ziua următoare. Pentru excursiile în natură, va recomand încălțăminte rezistentă la apă și șosete care se usucă relativ repede.

Îmbrăcămintea – sistemul de 3 straturi

Asta este foarte important de inteles. De asta depinde confortul termic.

Stratul 1: tricou sau bluză subțire, material tehnic/merino. Sa aveti atât tricouri cu mânecă scurtă, cât și 1–2 bluze cu mânecă lungă.

Stratul 2: un fleece/polar de grosime medie. Acesta cred că va fi una dintre cele mai folosite haine ale excursiei.

Stratul 3: o geacă impermeabilă și antivânt adevărată, dar nu neapărat foarte groasă. Este mult mai utilă decât o geacă grea de iarnă. În funcție de vreme poți purta doar tricoul + geaca sau tricoul + polarul + geaca.

Pentru Noua Zeelandă, acest sistem este recomandat tocmai deoarece vremea se poate modifica foarte repede. Materialele ușoare și cu uscare rapidă sunt preferabile bumbacului pentru activitățile în aer liber.

Stiu ca multi aveti geacă cu puf. Poate va ganditi sa o luati cu voi. Da, este recomandata, dar una subțire și foarte ușoară, de tip ultralight/down jacket, care se strânge într-un săculeț mic. Va fi foarte plăcută la Tekapo seara, Queenstown dimineața/seara și posibil Franz Josef. Peste ea se poate pune geaca impermeabilă dacă bate vântul sau plouă.

Nu va ganditi la geacă groasă de iarnă. Ocupă mult loc și probabil va rămâne în valiză în cea mai mare parte a circuitului.

Pantalonii

Recomand 3 perechi de pantaloni lungi, dintre care doua să fie de trekking/travel, ușor și cu uscare rapidă. Plus o pereche mai casual pentru hotel și restaurante. Pentru drumul dus sin intors cu avionul va recomand pentru comoditate, o pereche de pantaloni de trening.

Blugii sunt buni pentru oraș, dar nu ii puteti folosi la plimbările în natură dacă vremea este umedă: odată uzi, se usucă greu.

Eu o sa-mi pun in bagaj și o pereche de pantaloni scurți din material tehnic. Ma gandesc ca la Auckland, Rotorua, Christchurch sau Queenstown putem prinde zile suficient de calde pentru asa ceva.

Fac mai jos si o lista cu necesarul de imbracaminte, incaltaminte:

•   1 pereche pantofi hiking/walking impermeabili
•   2 pereche sneakers foarte comozi, impermeabili
•   minim 8 tricouri din material tehnic, cu maneca scurta
•   2-3 bluze cu mânecă lungă
•   1 polar/fleece
•   1 geacă subțire călduroasă, preferabil compactabilă
•   1 geacă impermeabilă + antivânt
•   2–3 pantaloni lungi, dintre care minimum unul tehnic
•   suprapantalon de protectie la ploaie
•   1 pantalon scurt
•   minim 10 perechi ciorapi sport
•   lenjerie intima, suficienta pentru intreaga perioada
•   haine casual pentru hotel/restaurante
•   pijama
•   costum de baie – util inclusiv la Rotorua/hot pools
•   șapcă/pălărie de soare
•   o căciulă subțire
•   mănuși subțiri – opționale, dar pot fi foarte binevenite la Tekapo si la zborul cu elicopterul
•   ochelari de soare
•   pelerină/geacă serioasă (semi sau chiar profesionala) de ploaie; in nici un caz umbrelă

Sa aveti în rucsacul de zi permanent: geaca impermeabilă + polarul, chiar dacă dimineața este soare. Pelerina, sapca/palarie. Vremea neozeelandeză este renumită pentru schimbările rapide,

5

Articole turistice / Moșii Crăciun ai Islandei

« Ultimul mesaj de admin Duminică, 20 Septembrie 2026, 10:57 »

Moșii Crăciun ai Islandei

Dacă mergeți în Islanda în perioada sărbătorilor de Crăciun, nu vă așteptați să vină Moș Crăciun, ci mai mulți astfel de moși. Mai exact, treisprezece! Și să nu vă imaginați că sunt treisprezece ajutoare cuminți ai bătrânului cu barbă albă din Laponia. Nici vorbă. Moșii islandezi sunt niște personaje cât se poate de ciudate, fiecare cu apucăturile lui.

Se numesc Jólasveinarnir, cei 13 „Yule Lads”, și vin pe rând, câte unul în fiecare noapte, începând din 12 decembrie. Astăzi sunt simpatici și aduc mici cadouri copiilor, dar strămoșii lor din poveștile islandeze erau niște troli puși pe șotii, furturi și tot felul de năzbâtii.

Primul care coboară este Stekkjastaur, obsedat de oi. Are însă o mică problemă: picioarele îi sunt rigide și nu se descurcă prea bine cu ele. După el apare Giljagaur, care se ascunde prin râpe și pândește momentul potrivit pentru a se strecura în grajd și a fura laptele.

Urmează Stúfur, cel scund, care adoră resturile arse rămase în tigăi. Apoi vine Þvörusleikir, Lingătorul de linguri, un personaj slab și flămând, mereu în căutarea unei linguri pe care să o curețe temeinic cu limba.

Și lucrurile continuă în același stil. Pottaskefill răzuiește oalele în căutarea resturilor de mâncare, iar Askasleikir se ascunde pe sub paturi și așteaptă să-i fie lăsat la îndemână vreun castron. Hurðaskellir are o pasiune și mai stranie: trântește ușile. De preferință noaptea, tocmai când toată lumea doarme.

Al optulea este Skyrgámur, mare iubitor de skyr. Având în vedere cât skyr se mănâncă în Islanda, probabil că este singurul dintre cei treisprezece care nu riscă niciodată să rămână flămând.
După el vine Bjúgnakrækir, Hoțul de cârnați, care pe vremuri se ascundea prin podurile caselor și aștepta ocazia să fure cârnații puși la afumat.
Gluggagægir este Pândarul de la ferestre. Se uită în casele oamenilor, dar nu din curiozitate nevinovată: caută ceva interesant de furat. Gáttaþefur are un nas enorm și un miros extraordinar, cu ajutorul căruia adulmecă de la distanță mâncarea de Crăciun.

Penultimul este Ketkrókur, Hoțul de carne. Acesta vine echipat: are un cârlig lung pe care îl strecoară pe horn pentru a pescui bucățile de carne. Iar în Ajun, când te-ai gândi că în sfârșit apare un personaj ceva mai apropiat de Moș Crăciun, sosește Kertasníkir, Hoțul de lumânări. Pe vremuri, lumânările islandeze erau făcute din seu și pentru el erau o adevărată delicatesă.

Dar cei 13 frați sunt numai copiii familiei. Pentru că adevăratele personaje de speriat vin abia acum. Mama lor este Grýla, o uriașă care trăiește într-o peșteră din munți și care, potrivit vechilor legende, avea un obicei deloc potrivit atmosferei de Crăciun: cobora prin sate, îi căuta pe copiii neascultători, îi băga într-un sac și îi ducea acasă pentru a-i găti.Soțul ei, Leppalúði, este mult mai puțin activ. În povești apare mai degrabă ca un personaj leneș, care stă acasă și o lasă pe Grýla să rezolve problemele familiei.

Și, pentru ca tabloul să fie complet, cei doi au și o pisică. Numai că nu este tocmai genul de pisică pe care ai lua-o în brațe lângă șemineu. Jólakötturinn – Pisica de Crăciun – este o pisică neagră uriașă care, conform legendei, îi pândește pe cei care nu au primit haine noi înainte de Crăciun. Povestea are probabil legătură cu vechea regula rurală islandeză: cei care terminau la timp munca de prelucrare a lânii primeau haine noi, iar cei leneși riscau să rămână fără ele. Și, cel puțin în poveste, să dea ochii cu pisica…

Astăzi, desigur, toate aceste personaje și-au pierdut mare parte din latura înfricoșătoare și au devenit una dintre cele mai simpatice tradiții ale Crăciunului islandez. Copiii își așază câte un pantof pe pervazul ferestrei, iar în fiecare dintre cele 13 nopți dinaintea Crăciunului vine câte unul dintre Jólasveinarnir. Dacă au fost cuminți, dimineața găsesc în pantof o bomboană sau un mic cadou. Dacă nu au fost cuminți, tradiția spune că pot găsi… un cartof.

După Crăciun, cei treisprezece încep să plece spre munți, unul câte unul, exact în ordinea în care au venit. Ultimul dispare pe 6 ianuarie și odată cu el se încheie și lunga perioadă a sărbătorilor islandeze.

Așa că, dacă ajungeți în Islanda în decembrie, uitați pentru o vreme de imaginea clasică a Moșului cu sanie, reni și sacul plin de cadouri. Aici Crăciunul vine cu 13 moși poznași, o căpcăună care coboară din munți, un soț leneș și o pisică gigantică. Poate că tocmai de aceea Crăciunul islandez este atât de frumos: într-o țară cu nopți lungi, munți întunecați, zăpadă, lavă și vânt, oamenii au umplut întunericul iernii cu povești. Unele amuzante, altele puțin înfricoșătoare, dar toate atât de islandeze încât parcă nici nu le-ai putea imagina născându-se în altă parte.

Și, dacă într-o noapte de decembrie auziți o ușă trântindu-se prin casă, nu vă grăbiți să dați vina pe curent. S-ar putea să fi ajuns Hurðaskellir.

6

Articole turistice / Acasă la Erik cel Roșu

« Ultimul mesaj de admin Duminică, 20 Septembrie 2026, 10:41 »

Acasă la Erik cel Roșu

Am fost la Eiríksstaðir, un colț liniștit al Islandei, într-un peisaj cu dealuri domoale imbracate in culori de toamna. Lumina nordică, schimba nuanțele de galben si rosu amestecându-le cu cele de maro, ale pământului.  Aici, în urmă cu mai bine de o mie de ani, începea una dintre cele mai extraordinare aventuri ale lumii vikinge.

Eiríksstaðir a fost ferma lui Erik cel Roșu. Casa in care am intrat noi nu este cea originală, dar e o reproducere fidela, arheologica a unei long house vikinge. Joasă, cu pereți groși de turba și gazon, cu foarte puțină lumină venind din exterior. Odată intrat, parcă lumea de afară dispare. În mijloc ardea focul. Ne-am așezat în jurul lui și am ascultat povestea lui Erik cel Roșu. Iar acolo, în semiîntuneric, istoria nu mai suna deloc ca un capitol dintr-o carte.

Erik nu a ajuns în Islanda pentru că își dorise neapărat o viață nouă. Tatăl său fusese alungat din Norvegia după ce omorâse un om, iar familia s-a refugiat aici. Erik avea să moștenească, se pare, nu numai părul roșcat care i-a dat numele, ci și temperamentul tatălui.

S-a stabilit la Eiríksstaðir împreună cu soția sa, Þjóðhildr. Aici și-au ridicat casa, aici au crescut animale, aici au încercat să trăiască la fel cum o făceau oamenii Islandei acelor vremuri. Și tot aici s-a născut unul dintre fiii lor: Leif Erikson. Dar Erik era un om greu de ținut într-un loc. Un conflict cu vecinii a dus la răzbunare și multi morți. În lumea vikingă exista o lege pentru asta, iar pedeapsa era proscrierea, ceva ce permitea oricui sa te ucidă, fără sa pățească ceva. Dar Erik nu s-a oprit și a continuat seria de omoruri. Intr-un final a fost alungat din Islanda pentru trei ani.

Acest moment a fost cel in care s-a scris prima pagina a povestii sale de explorator. În loc să se întoarcă in Norvegia, de acolo de unde venise familia lui, Erik a plecat spre vest, trecând oceanul. Auzise despre un pământ văzut cândva de cineva, dincolo de mare. Erik a pornit să-l caute și a ajuns la țărmurile Groenlandei. Timp de câțiva ani a explorat fiordurile și coastele sudice, căutând locuri în care oamenii ar fi putut trăi.

Când perioada exilului s-a încheiat, s-a întors în Islanda, dar nu pentru a rămâne. Venise să caute oameni dispuși să-l urmeze. Și, fie dintr-o eroare de percepție, fie din intenția de a prezenta cat mai atractiv acel ținut, l-a numit Groenlanda – Țara Verde. Saga spune că un loc cu un nume frumos avea mai multe șanse să-i convingă pe oameni să plece acolo. Persuasiune vikinga, acum o mie de ani…

O flotă de 35 de corăbii a pornit din Islanda spre Groenlanda, a ajuns însa doar jumătate. Atlanticul de Nord nu este deloc prietenos, cine a ajuns vreodată acolo înțelege cat de greu este sa ieși in larg cu o ambarcațiune ușoara, asa cum erau corăbiile pe acea vreme. Navigatori excepționali, câțiva au reușit sa-și aducă la țărm corăbiile și au întemeiat o colonie care avea să supraviețuiască secole. Erik și-a construit o nouă fermă în sudul Groenlandei, și a devenit unul dintre oamenii importanți ai noii comunități.

Povestea însă nu avea să se oprească la el. Fiul său, Leif Erikson, avea să privească și el spre alte zări. Și avea să meargă chiar mai departe decât tatăl său. În jurul anului 1000, nordicii au ajuns pe țărmurile Americii de Nord, cu aproape cinci sute de ani înainte de Columb. Un drum început de o familie plecată cândva din Norvegia, continuat într-o mica fermă din Islanda, apoi in una din Groenlanda și, în cele din urmă, dincolo de ocean, in America.

Stăteam cu toții lângă foc și ascultam toate aceasta saga chiar în locul în care Erik cel Roșu trăise. Atmosfera a fost lucrul care m-a impresionat cel mai mult la Eiríksstaðir. Nu casa în sine și nici obiectele reproduse după cele ale epocii vikinge. Lumina focului proiectata pe fata Sophiei, simpatica “vikinga” care ne-a plimbat cu poveștile ei pentru mai bine de o ora printr-o lume care mi s-a părut mai apropiata decât oricând. Citisem tone de cărți despre vikingi, văzusem o mulțime de filme, dar acolo, in Eiríksstaðir intrasem și trăisem in saga.

Am continuat într-un fel povestea ascultata acum o luna la Borg, in casa căpeteniei clanului din Lofoten, Ólafur Tvennumbruni, cel care și-a părăsit ferma pentru a se stabili pentru o perioada in Islanda. Extraordinar loc și acela, m-a impresionat mult de tot. Acolo am înțeles mai bine ce s-a întâmplat in acei ani in care vikingii dominau marile de nord. Cum trăiau, cum erau organizați, care erau prioritățile lor, cum au reușit sa traiască într-un loc atât de putin prielnic vieții. La răscruce de cele mai teribile vanturi, înconjurați de ape reci și furioase, pe un pământ care nu oferea nimic.

Povestea aceasta o sa se continue cu o alta, despre Vinland, o America "descoperita" cu mult inaintea lui Columb.

7

Excursii si evenimente 2026 / Re: Escapadă în inima Moldovei: vinuri, sate pitorești și farmecul Chisinaului

« Ultimul mesaj de AndreiCatalin Sâmbătă, 19 Septembrie 2026, 11:07 »

Buna ziua!
Am achitat eu astăzi locul liber.

8

Excursii si evenimente 2026 / Re: Drumeții & socializare: weekend activ în Munții Baiului și Bucegi 2- 4 oct 2026

« Ultimul mesaj de Manuke Vineri, 18 Septembrie 2026, 10:48 »

Salutare! Vreun constănțean pe aici?

9

Excursii si evenimente 2026 / Re: Revelion Singles Camp 2027. Sinaia

« Ultimul mesaj de Rodica_I Joi, 17 Septembrie 2026, 10:09 »

Salutare tuturor!
Mi-am reamintit, în sfârșit, că m-am înscris la acest Revelion! 

După Revelionul de anul trecut care a fost absolut de vis, mult, mult peste așteptări (dar cam prea departe pentru mine – încă îmi amintesc că am ajuns cu mari emoții pe ninsoarea), anul acesta am avut o prioritate clară: distanța mai mică!

Inițial mă gândeam că dacă nu avem spa, compensăm noi cu drumeții... dar când am văzut că hotelul pune la dispoziție o zonă modernă de wellness cu piscină interioară încălzită, jacuzzi și saună, m-am liniștit. 
O sa fie greu fara ciubar .. dar asta e..

În concluzie, va fi extrem de greu de ales ce facem în timpii dintre petreceri!

Pfuu... bine că avem carnaval și nu bal mascat, așa că scap ușor doar cu o mască.
Cu ce m-aș fi costumat eu ca să nu fiu recunoscută?

Deși toți suntem în criză de timp, poate reușiți sa va rupeti din timpul pretios si să scrieți câteva cuvinte pe aici.
Nu de alta, dar mi-ar placea să știu și eu cu cine voi alerga din calea ursului...  

Abia aștept să ne revedem și să petrecem un alt Revelion de neuitat împreună!

10

Excursii si evenimente 2026 / Re: Escapadă în inima Moldovei: vinuri, sate pitorești și farmecul Chisinaului

« Ultimul mesaj de Bon Voyage Joi, 17 Septembrie 2026, 09:47 »

A aparut un loc disponibil intr-o camera dbl la BARBATI.