Singles Happy Travel. Club de socializare
Arhiva => Arhiva => Subiect creat de: admin din Sâmbătă, 23 Ianuarie 2010, 12:42
-
Ambitia simetriei
Deprinderea mintii de a echilibra si de a contrabalansa, vine dintr-o ciudata dorinta de afisare si demonstrare pentru cei din jur, a modului egal in care privim lucrurile. Nu ne obliga nimeni si nimic la simetrie, nu exista reguli de estetica pentru o astfel de impunere, si totusi...ceva ne determina sa obtinem echilibrul. Ai doua tablouri in mana si un perete gol: prima reactie este sa imparti suprafata de expunere astfel incat sa obtii distante egale si o aliniere stricta. Ti se pare totusi prea egal, prea monoton si incerci o coborare a unuia dintre tablouri, pastrand insa simetria verticala. Poate o reactie de a te impotrivi balansarii te determina la o modificare pe orizontala, obtinand distante inegale. In anumite limite, care ti se par de bun simt. V-ati intrebat vreodata de ce mintea va constrange la astfel de tipare?
Consideratia mea. Admiram si acum, asa cum am facut-o si ancestral, modele ale ale artistilor in frumos, indiferent in ce fel s-au concretizat acestea: fie ca au fost doar scrilejituri pe peretii pesterilor unde locuiam nu cu mult timp in urma, fie ca au fost picturi clasice sau cladiri cu o arhitectura atent studiata, gradini si parcuri imperiale. Am fost incantati privindu-le si am incercat sa imitam. Am copiat elemente, cu timpul acestea devenind forme impuse, considerandu-le intr-un final chiar necesare. Este adevarat ca avem nevoie de tipare, este lipsit de sens sa mai inventam odata ceea ce a fost de mult descoperit. Dar folosirea in exces a tiparelor duce la estomparea fanteziei si a ingeniozitatii. Alegerea noastra estetica devine mult prea rigida, prea riguroasa, creend o uniformitate a lucrurilor.
Cei care reusesc sa se desprinda din tipare, creaza noi modele, preluate apoi si folosite de ceilalti. Cu cat unicitatea este mai pregnanta, cu atat dorinta altora de a copia este mai mare. Profunzimea si spectaculozitatea noului sunt generate de minti educate sa nu accepte intru totul tiparele; dar capabile sa genereze altele. Cat de placut si incitant este sa descoperi creatiile acestor oameni, cu forme noi, cu asezari aparent bizare dar de o estetica odihnitoare, cu elemente neobisnuite dar calde si placute!
Nimic nu m-a tulburat mai mult decat fantezia unor astfel de creatori. De unde vine si cum se educa in timp, este greu de spus, pentru ca nu exista o reteta pentru deprinderea unei astfel de calitati si nici o repetabilitate care sa conduca la concluzii. Harul fanteziei are o dimensiune inexplicabila pentru cei din jur. Nu putem face decat sa privim cu admiratie si sa...copiem.
Cum putem insa sa ne cultivam o capacitate de a face o alegere a esteticii corecte?
In primul rand trebuie sa tinem cont ca suntem in 2010, deci gustul nostru trebuie educat in pas cu se intampla acum in arta. Putem admira arta flamanda, clasicismul, impresionismul ca pe etape necesare in dezvoltarea artei, dar doar atat. Generatii de artisti au facut ca totul sa progreseze intr-o directie in care nu estetica sau mesajul sunt pe primul loc; conteaza starea, perceptia directa, trebuie sa judecam frumos sau nu, trebuie sa evitam goana dupa intelegerea si interpretarea accesorilor. Limpezimea artei de azi e data de abordarea rationala, dar intuitiva. Un fir roz atarnat de tavan poate fi un ibis, in masura in care asa consideram. Un vers nepotrivit ca rima si ritm, dar plin de substanta este mai valoros si mai usor inteles, decat o exprimare pretentioasa, exacta, goala insa, folosita doar cu motivatia unei potriviri perfecte.
Educarea gustului se poate face folosind o baza solida cuprinzand citit, privit, ascultat. Pe aceasta baza vine si se sprijina piramida cunoasterii cladita prin slefuire, selectionare si continua informare. Este adevarat ca desi informatia este astazi mult mai accesibila, in domeniul artei insa, preluarea aceasteia se face mult mai greu, actiunea elitismului fiind o bariera care separa lumea creatorilor de arta de restul lumii. Chiar si adresabilitatea este destul de greoaie, afectata de neincrederea in intelegerea fenomenului transmis si asa cum ziceam de un spirit de tagma destul de puternic. In acest fel accesul la ce se intampla acum in arta, este deformat de interfetele de transmitere. Modernismul sperie si de multe ori este evitat datorita neintelegerii.
Dar indiferent de opera pe care o aveti in fata ca este carte, pictura, cladire, nu trebuie in nici un moment sa fiti jenati de imposibilitatea de identificare a mesajului sau de neintelegerea acesteia. Totul trebuie sa se rezume la fraza pe care am mai mentionat-o: „imi place sau nu”.
Evitati sa cautati in opera nu stiu ce mesaj ascuns sau o simbolistica maiastra, nu interpretati tonurile indiferent ca sunt muzicale sau coloristice. Arta este creata sa placa si apoi sa transmita.
Nu va lasati impresionati de elitism sau de o considerata superioritate a creatorilor. Este meseria lor, sunt educati si pregatiti sa o practice, sa creeze frumos. Asa cum voi puteti sa faceti lucrurile pentru care ati studiat, la fel o fac si ei. Sunt oameni de o sensibilitate superioara si au geniul fanteziei, ceea ce le confera o usurinta a actului creatiei. Individual sunt oameni extraordinar de deschisi, fara amprete comportamentale de neintelesi sau a unor locuitori de sfere inalte.
Operele lor sunt pamantene deci abordabile de toata lumea. Cu conditia unei educatii minime si a unei dorinte de frumos.
-
Gigi esti sigur ca esti inginer? Scrii prea frumos pentru un inginer, ii dau dreptate Laurei ca avem un admin romantic, incurabil as spune.
-
Revazand ce am scris, am inlemnit. O groaza de greseli gramaticale. Sigur sunt inginer!
Eram la Sibiel, mai scriam ceva, mai ma ocupam de grup...
Iti place pictura?
-
Imi place dar nu ma pricep.
Nici nu am remarcat greselile la o prima citire, am fost atenta doar la continut.
Si eu sunt la munca, mai suna un tel, mai intra un client, mai citesc un rand...le combinam
-
Imi place tot ce arata bine: un pom, o fotografie, o bordura, o piatra asezata unde trebuie. Dar cel mai mult imi place pictura; as sta zile intregi sa vizitez muzee, nu ma satur si nu obosesc niciodata.
Pacat doar ca pictura ca de altfel si arta in general, este usor elitista si destul de greu abordabila de cei neavizati. Multe tendinte, multe curente, unele chiar efemere. Pictorii adevarati insa, au o maiestrie si o tehnica inegalabila, prin care trec de barierele curentului in care se incadreaza. Un Dali putea foarte bine sa abordeze in stil flamand, necontand ca era o diferenta de 600 - 700 ani, intre el si acea perioada. Putea sa fie si impresionist, avea o tehnica desavarsita. Am cunoscut-o la Sibiel pe Renate Christin, una dintre figurile centrale ale picturii din Europa. Executa crochiuri cu o usurinta cu care noi taiem painea. Mana ii aluneca efectiv, era o muzica a incheieturii. Din pacate arta a fost si este plina de impostori, care culmea au tupeul si abilitatea de a genera opinii favorabile, de a se autointitula creatori de noi stiluri, de a crea imbecilitati hidoase cu argumentul neintelegerii de ceilalti.
-
Mie imi place mai mult sa stau in preajma unor oameni frumosi in interior. Prea multe ambalaje fara continut sunt in societatea noastra si din pacate nu mai am rabdare si nu mai sunt prea politicoasa cu ambalajele. Mi-as fi dorit ca ambalajele sa nu ma schimbe pe mine, dar fara sa vreau m-am schimbat. Tot ce-mi doresc este sa am in preajma cat mai mult posibil OAMENI.
-
Te vad destul de atenta si reticenta la ce este in jur. O deceptie sau o experienta rea nu trebuie neaparat generalizate. Ambalajul are si el rolul lui, nu uita ca intai de lovesti de ambalaj si apoi ajungi la interior. Este nevoie ca ambalajul sa fie competitiv, stimulativ si atractiv, acesta este cel care cheama spre interior. Esti femeie si stii prea bine cate poate sa faca rujul, fardul, imbracamintea. Este aproape imposibil sa intuiesti interiorul, fara sa alegi si sa ai un contact cu ambalajul. Din pacate, sau din fericire asa este lasata lumea: cu amabalaj. Nu putem defila semeti in maieu, ca la 23 August pe vremuri, aratandu-ne mandri, sufletul. Pentru ca ar fi prea multi oportunisti care ar avea pe tava punctele noastre sensibile.
-
Corect, si eu studiez ambalajul, cu atentie chiar, se pot observa multe. Dar am grija sa nu cantaresc pe cineva doar privind prin prisma ambalajului.
-
Gigi vad ca ai revenit. Nu mai vad pe nimeni prin zona. Nu prezentam interes oare? Cum ramane cu cafeaua?
-
Am dat o fuga pana la spital, la tata, si m-am intors. Raman aici toata seara...
Ma uit si eu in jur si inca nu vad pe nimeni, poate stau la panda, sau poate ca e sambata seara...
Cu cafeaua, toata placerea de a oferi eu una buna, la Sibiel. Pana atunci trebuie sa ne multumim cu aroma de cafea virtuala. Asta imi aduce aminte de un prieten care ma intreba acum o luna, daca stiu care este ultimul racnet in moda de a te imbata. Ma gandeam la ceva sofisticat, dar era totul asa de simplu...Pe skype, mi-a raspuns, cu un prieten din Germania, el bea bere, eu beau vin, pana ne imbatam amandoi...
-
Misto moda asta cu imbatatul. Ce a patit tatal tau?
Tu locuiesti la Sibiel? am vazut ca esti trecut la persoana de contact.
-
Knock, knock anybody there?
-
Alone vad ca esti pe aici. Zii si tu ceva
-
Bianca bine ai venit printre noi. Ne inmultim bag seama. E de bine.
-
Vad un nou nume inregistrat Bianca. Bine ai venit!
-
Salut tuturor....da se pare ca e de bine
-
Bine v-am gasit pe cei prezenti si "salutare" Biancai
-
Esti vorbareata? timida?????
-
Hei, Bianca?
-
Cine da tonul astazi?
-
:) Foarte interesanta si filozofica "tema zilei"
-
Gigi cred ca tot tie iti revine aceasta sarcina. Tu esti "guru" pentru noi.
-
sorry....trebuie sa plec
pe maine!!!!!!!!!!! :-*
-
Pe maine Bianca!
Ma ocup in paralel si cu tema zilei de maine, Jurnal intim. L-am finalizat, dar am revenit pe el. Este un subiect generos, cu multe ramificatii. Cred ca m-am cam rupt de tema si am luat-o pe coclauri...
-
Cred ca am dat o forma satisfacatoare temei de maine.
-
Si mai avem un coleg nou de forum. Bine ai venit Marius.
-
Gigi tu te zbati, muncesti la teme dar nici aceasta de azi nu a fost dezbatuta...
-
Bine ai venit Marius!
-
Temele zilei au sa ramana pe forum, ca topicuri, dand posibilitatea sa fie dezbatute in continuare. Efortul de inceput este mai mare, dar asta este o faza prin care trec toate aceste cadre de comunicare. Conteaza rabdarea, perseverenta si bineinteles participivitatea. Pentru ca multi citesc, sunt incantati, dar au teama dialogului, neavand incredere in capacitatea lor de comunicare.
-
Foarte adevarat ca si eu sunt doar cu hau, hau si nu prea particip. Dar eu sunt la servici si imi arunc ochii si mai dau cate un mesaj, dar nu-mi pot concentra atentia pe forum.
-
Capsuna, tu la ora asta esti la servici?
-
Da. Eu lucrez 2 zile la Bucuresti, program 9.30-24.00, uneori si mai mult, iar in cele 2 zile libere lucrez la Sinaia.
Azi si maine sunt la Bucuresti.
-
O nebunie, doamne ce program ai? Vrei sa te sinucizi?
-
Chiar asa? Daca in 5 ani n-am murit, cred ca mai duc un pic.
-
Salutare din nou! Din pacate net-ul meu mobil m-a lasat balta asa ca am tras pe dreapta un pic Daca vedeti ca dispar sa stiti de ce
-
chiar vroiam sa spun ca taci malc
-
Cred ca noi oamenii suntem dispusi la eforturi maxime, atata timp cat credem ca le putem face fata. Dar toate acestea lasa urme. Nu vreau sa par declamatist, sa fac remarci abstracte, dar crede-ma, mi-au trecut prin mana mii de angajati si pe multi i-am "primit" storsi de energie si vlaguiti. Acum recent a trebuit sa renunt cu multa parere de rau la unul dintre bucatari, care era un baiat extraordinar, un profesionist desavarsit, dar din pacate era nevoit sa se drogheze zilnic cu un pumn de medicamente, ca rezultat al unei munci epuizante, timp de 4 ani, in Germania. Daca uita de pilule si asta se intampla frecvent, devenea imprevizibil ca si comportament, iar asta ii afecta pe cei cu care lucra direct.Mi-a parut tare rau de el, mai ales ca l-am vazut tare derutat cand l-am anuntat si cand a inteles pozitia colegilor. Ce puteam face, uneori trebuie sa alegi cu mintea...
-
Hai Alone, spune-ne ce mai faci, spune ca ti-a fost dor de noi.... trebuie sa trag cu clestele o vorbulita de la tine
-
Alone, te joci cu wireless? Schimba pe unplug, e mai sigur si mai rapid. Inca nu sunt dezvoltate retele wireless suficient de performante sa te tina permanent logat la acelasi nivel de transfer.
-
Ti-am zis ca vreau sa stau de vorba cu tine, dar m-ai pasat.
Inca nu am probleme la mansarda si sper sa ma fereasca Dumnezeu de asa ceva.
Eu caut o solutie. Tu esti exact pe domeniul pe care am pornit si eu si vroiam o parere. Nu stii niciodata de unde vine o idee buna.
-
Cu un asemenea program, mai poti face si altceva ma intreb?! Din pacate toti trebuie sa muncim dar mai trebuie sa si traim
-
Pot, am invatat sa-mi valorific timpul la maxim.
-
Nu te-am pasat. N-am inteles prea bine la ce te referi si am lasat deschis subiectul.Sunt numai urechi. Te ascult si daca te pot indruma si ajuta, cu toata placerea.
-
Am sa-ti scriu maine pe mail despre ce e vorba. lucrez in restaurant, iar acum e destul de plin si nu pot sa-mi adun neuroniii pentru a fi coerenta.
-
Va las pina miine Ma apeleaza Occidentul si ,fara fir nu cred ca voi reusi sa vorbesc
-
Astept sa-mi dai detalii si sa-mi subliniezi unde crezi ca te pot ajuta. Am o experienta destul de mare si in business development si in greenfield, asa ca nu cred ca sa nu te pot indruma (remarci ce modest sunt, nu-i asa?). Scrie-mi pe office@singlescamp.ro, nu promit un raspuns promt, trebuie sa analizez ceea ce-mi transmiti, apoi doar sa ma pronunt.
-
Alone, Occidentul este aici langa, daca ai fir...
-
Multumesc, iti scriu maine. Raspunzi cand ai timp.
-
Ok, astept. Ma retrag si eu Capsuna, servici usor, cat ti-a mai ramas...Odihna buna!
-
Noapte buna
-
Buna dimineata. V-ati baut cafeaua?
-
Buna ziua de acum
Am baut cafeaua, am terminat inventarul, mai am de facut comenzile la furnizori pentru maine si sa pregatesc o oferta de meniu de nunta. Dupa sunt mai libera si revin pe forum.
-
Astept sa citesc tema zilei, nu promit ca am si dezbat.
-
Buna dimineata
Acum am terminat si eu de baut cafeaua dupa un week-end in care in sfarsit am putut sa ma bucur de acest anotimp si de ceea ce ne ofera el
-
Buna George,
Ai lenevit azi bag seama daca abia acum ai terminat cafeaua. Sa-ti fie de bine.
-
Good afternooooooon! V-ati dezmortit? Pentru cafea esete putin tarziu, eu am baut deja pe a 4-a, sper si ultima pe azi. Mai repede as incerca mai tarziu un vin cald cu scortisoara...mmm, deja simt mirosul si aroma.
Tema are sa apara in cca 2 ore, mai doream sa o revad si sa adaug ceva... Sunt cam perfectionist asa e?
Capsuna, n-am primit nimic pe Email.
Ofelia bine ai venit! Sper sa nu fi o timida! Te astept la dialog. E o seara rece afara, nu e buna de plimbari, de TV nu poate fi vorba, asa ca hai aici, e cald, e bine...
-
Buna Gigi
N-am avut inca timp sa-ti scriu. Azi am avut dezinsectie, curatenie generala, inventar, comenzi. Acum mai am un pic la oferta de meniu pt. nunta si apoi imi fac si eu a doua cafea. Cred ca dupa aceea iti voi scrie. Mai am si fisele protectia muncii, Psi de completat...
-
Capsuna, tu esti "one womana show" la servici?
-
Eu sunt omul cu biciul!
-
Ai remarcat my poor English language? "Womana" in loc de "woman"?
Am setat tema zilei, pe alt topic.
-
Am remarcat, dar am zis ca ai scris intentionat.
Nici de tema zilei n-am avut timp
-
Am folosit femininul de la "woman" !@&? :-\ :'
Te astept mai tarziu, dupa ce-ti termini munca...
-
Am inteles ceea ce ai vrut tu sa spui. Eu am luat-o ca pe o gluma, deoarece am un prieten care obisnuieste sa scrie cuvintele din engleza cum se aud in romaneste, un fel de transcriere fonetica mai pitoreasca.
-
Curaj, vizitatori, haideti pe topicul "Jurnal intim". Am sa continui acolo.
-
Apropo de ce imi place, fara nici o pretentie, ti-am zis ca nu ma pricep.
Mi-a placut filmu Frida. L-am gasit in seara aceasta din intamplare.
Imi plac picturile lui Gustav Klimt.
-
Klimt este un caz izolat si fericit al scolii vieneze din ultimele doua secole, cred si datorita influentei pe care a avut-o Van Goch asupra sa. Asta este o parere pur personala, s-ar putea sa fiu criticat aspru pentru aceasta, dar consider ca tehnica este Goch, iar lascivitatea si usorul erotism al femininului, motivul lui preferat sunt 100% Lautrec. Pictura vieneza a suferit de sindromul detaliilor anatomice, indiferent ca a fost vorba de ambalaj, de carcasa feminina sau de viscerele dinauntru ei. Am vazut o expozitie la Muzeul de Arta Moderna din Viena si am ramas recunosc un pic surprins de ce am vazut; lucrarile, picturi, fotografii, schite, decoratiuni apartineau perioadei 1960 - 1970, din timpul unui curent care promova imaginea hidoasa, socanta, eviscerata, cu disectii pe avortoni, accidente genetice. Cum s-a ajuns intr-o tara care a ridicat frumosul la rangul de necesitate, la asemenea extrem, nu stiu, dar cat sa fiu de libertin in gandire nu pot accepta o astfel de abordare in arta.
-
incredibil - un topic despre care n-am avut idee!
si a trecut mai bine de un an! An in care pur si simplu am trecut pe langa el!
l-am citit acum pe nerasuflate
sincer - nici n-a mai contat mesajul de pornire al topicului - gigi si capsuna - ati facut un tandem nemaipomenit - o simetrie de postari
bravo pentru ambitia voastra de atunci - cand noi ceilalti habar nu aveam despre Singles Camp!
am sa revin ca imi place ideea - ambitia simetrie