Singles Happy Travel. Club de socializare
Arhiva => Arhiva => Subiect creat de: anamama13 din Miercuri, 31 Martie 2010, 13:58
-
(http://)
-
o saptamana cat mai impacata va doresc ....
(http://i39.tinypic.com/s2azva.jpg)
-
v-ati impacat cu voi insiva ?
(http://i43.tinypic.com/xn5lle.jpg)
-
Joia Mare
In aceasta zi are loc Denia celor 12 evanghelii sau a Evangheliilor patimilor Domnului, comemorare in cadrul careia in cadrul careia se face procesiune cu crucea in biserica din altar pana in mijlocul bisericii, unde ramane spre a fi adorata de credinciosi pana in seara Vinerii Mari, cand se desfasoara slujba Prohodului, adica a inmormantarii Domnului. Dimineata se oficiaza ultimele parastase din seria celor efectuate in timpul postului Pastilor alcatuite din coliva, colac, vin. In aceasta zi se praznuieste: amintirea momentului cand Iisus a spalat picioarele apostolilor, semn de smerenie, cina cea de taina, rugaciunea lui Iisus si vinderea lui, judecarea, crucificarea si inmormantarea Domnului (Joia Patimilor).
-
Focurile de Joi Mari
Prag simbolic intre existenta si postexistenta, intre viata si moarte, ziua de joi din cadrul Saptamanii Patimilor – Joi Mari, cum i se spune in satele romanesti – concentreaza un numar impresionant de activitati cu caracter sacru, esalonate pe tot parcursul zilei.
Inainte de rasaritul soarelui incep practicile comemorative dedicate “Mosilor si Joi Mari”, practici care incheie sirul pomenirilor purtate in Postul Mare, pentru morti. Din fiecare gospodarie femeile pornesc spre cimitir ducand in maini ulcele cu jaratec si nuiele de alun, necesare aprinderii “Focurilor de Joi Mari”. Pe morminte, in dosul crucilor (la capul mortilor) flacarile incep sa licareasca. Este un moment solemn si tulburator cand se crede ca sufletele stramosilor isi parasesc pentru o vreme mormintele, intorcandu-se la casele de unde au plecat. Femeile isi bocesc strabunii, la le striga sufletele pe nume si chiar ii invita sa le urmeze, convinse fiind ca astfel sufletele raposatilor vor locui din nou cu familia, pana la Rusalii, cand ele se vor intoarce iara, in lumea de dincolo.
In multe sate din Banat si Oltenia, alaturi de foc, femeile aduc in cimitir si pomana: colacii si ulcelele pline cu apa (Joimaritele) pe care le dau copiilor, sositi special la cimitir, spre a primi ofrandele. In revarsatul zorilor, cimitirele din satele romanesti devin adevarate torte aprinse in memoria celor disparuti. Focurile au roul de a incalzi sufletele stramosilor dar si de a le arata calea de intoarcere printre cei vii.
In Bucovina, in Muntenia si Transilvania, “Focurile de Joi Mari” se fac in curtile gospodariilor folosind drept combustibil surcelele, bozii uscati sau nuielele de alun, special rupte cu mana din padure, in ajun. In jurul focului aprins in curte gospodinele pun scaunele cate unul pentru fiecare mort din familie turnand apoi apa de jur-imprejurul lor sau asezand pe blatul fiecaruia cate o cofita plina. Exista credinta ca sufletele raposatilor vin in dimineata de Joi Mari din nou acasa sa se aseze pe scaunelele de langa foc, pentru a se incalzi si a bea din apa oferita. In unele localitati muntenesti, cu acest prilej este datina sa se faca din faina alba de grau si o paine rituala: “Painea uitatilor”. Aceasta se da de pomana baiatului care aprinde focul in respectiva dimineata, pentru sufletele tuturor mortilor nepomeniti (uitati) din comemorarile anuale ale neamului.
-
multumesc ca te-ai alaturat acestui topic... si ptr cele postate....
-
Sa stii ca sunt mult mai aproape de cele de mai sus decat se poate crede! In aceasta seara, ca si maine seara dealtfel particip la Slujbele specifice acestor Sarbatori Sfinte, nu doar cu sufletul, ci si participand efectiv, pentru ca, dupa cum am mai scris si in alt topic, ma numar printre fericitii care pot aduce slava prin cantec, eu fiind membra a unui cor religios din Ploiesti de peste 11 ani!
-
multumesc mult de tot carmentoma pentru informatia despre Focurile din Joia Mare, foarte interesant si profund. ar fi asa de frumos si sanatos daca s-ar insista mai mult pe acest tip de informatie in mass media si in viata de zi cu zi, in loc de limitarea fiecarei sarbatori la mancare, bautura si cadouri. daca toti am avea mai mult respect fata de mesajul spiritual al acestor sarbatori, sigur am fi mai buni.
-
Focurile de Paste
Tot ceea ce tine de curatenia din casa si gospodarie trebuie terminat pana miercuri, pentru ca in ziua de joi tensiunea spirituala atinge punctul culminant. Joia Mare reprezinta Moartea Mantuitorului si in aceasta zi nu se lucreaza si nu se framanta paine. Se vopsesc oua, se sacrifica animale si se cinstesc stramosii.
La sate, exista practica aprinderii focurilor in curti si in cimitire, obicei care se mai pastreaza si in Bucuresti. in Joia Mare, oamenii merg la cimitir si ingrijesc mormintele. Se spune ca spiritele strabunilor se intorc in familiile de unde au plecat si raman pana in Duminica Mare sau pana la Rusalii, cand vor lua din nou calea lumii de dincolo. Vinerea Mare sau "Vinerea seaca" este momentul postului absolut, negru, echivalentul celor 12 vineri de peste an. El semnifica purificare totala si piosenie fata de Dumnezeu.
De inviere, oamenii asista la slujba si apoi merg la cimitir, unde aprind lumanari la morminte. Obiceiul se pastreaza aproape peste tot in tara. in Muntii Apuseni, exista credinta ca fiecare om trebuie sa faca un foc in curte, pentru a veghea la marea taina a invierii.
Scalda in ape curgatoare
In Sambata invierii, toata lumea se imbaiaza, se curata trupeste. in Transilvania si in Banat, daca vremea iti ingaduie, e bine sa te scalzi intr-un rau si nu o data, ci de trei ori. Asa te "cureti" simbolic, pentru ca numai apa curgatoare "duce relele si pacatele de la om".
La scalda, fetele mai practica unele vraji, pentru a se "curata" de dusmanie, de deochi, de farmecele pe care le-ar fi putut trimite, din rivalitate, vreo surata asupra lor.
Dupa inviere, in Bucovina, Oltenia, Muntesi mai putin in Transilvania, ca sa poata primi Pastele, cei care n-au fost la biserica trebuie sa se purifice, spalandu-se ritualic cu apa in care s-au pus un ou rosu, un ou alb si o moneda de argint. Astfel, ei imprumuta roseata oului - vitalitatea.
Muntenii si oltenii pun ouale in apa dintr-un castron mai mare si se spala pe fata, iar bucovinenii obisnuiesc sa se frece cu oul pe obraji ca sa fie siguri de "transferul` rosetei. Banul se pune pentru spor, belsug si stralucire, iar oul, pentru rodnicie si fertilitate. Abia dupa acest moment ritualic, familia se poate aseza la masa.
(http://i43.tinypic.com/veahl5.jpg)
-
(http://i42.tinypic.com/4tax7a.jpg)
-
Joia Mare
Joia Mare, numita si Joia Patimilor sau Joia Neagra este ultima joi din Postul Pastelui.
Aceasta zi este ziua in care se duc la biserica bucate si bautura pentru a fi sfintite, care apoi se impart pentru pomana sufletelor celor morti. In alte regiuni, la biserica se imparte coliva si colaci, caci Joia Mare este considerata ziua aparatoare a mortilor. Se spune ca mortii vin in fiecare an in aceasta zi la vechile lor locuinte, unde stau pana in sambata dinainte de Rusalii.
Tot in Joia Mare este bine a se fierbe si vopsi ouale si se spune ca daca se vor inrosii in aceasta zi, acestea se vor pastra tot anul fara a se strica.
Ca o superstitie, se spune ca nu este bine ca in aceasta zi sa dormi, asta pentru cei care au timp si obisnuiesc sa doarma in timpul zilei, caci se spune ca vor fi tot anul lenesi…
-
Vinerea Mare : Rastignirea
Vinerea Mare mai este numita si Vinerea Pastelui, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagra sau Vinerea Seaca. De unde aceste nume? De la ceea ce s-a intamplat intr-o astfel de zi:
Vinerea Pastilor, pentru ca este ultima vineri dinaintea Pastelui;
Vinerea Patimilor, in aceasta zi a patimit si a fost rastignit Iisus Hristos;
Vinerea Seaca, crestinii au obiceiul de a tine post negru: nu se manaca si nu se bea nimic toata ziua;
Vinerea Mare, pentru ca este ultima vineri din Saptamana Mare.
In Vinerea Mare a fost rastignit Isus si a murit pe cruce pentru salvarea neamului omenesc de pacate si suferinte. Din acest motiv, Vinerea Mare este si zi in care este bine sa tii post negru, fata apa
si mancare, pentru a fi feriti de boli si pentru a avea spor tot anul.
In Sfanta si Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor si Mantuitoarelor si infricosatoarelor Patimi ale Domnului si Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos: scuiparile, lovirile peste fata, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfira, trestia, buretele, otetul, piroanele, sulita, crucea, moartea.
In Vinerea Mare exista ca si traditii principale ducerea de flori la biserica pentru Hristos si trecerea pe sub masa de 3 ori, ceea ce simbolizeaza potignirile Mantuitorului atunci cand si-a purtat in spate propria cruce pentru rastignire.
Sfantul Epitaf, asezat pe o masa in mijlocul bisericii, in fata crucii, sta inconjurat de lumanari si cu Evanghelia deasupra. Credinciosii trec prin fata lui, ingenuncheaza de trei ori si saruta picioarele Mantuitorului. Apoi credinciosii trec pe sub aceasta masa pe care este asezat Sfantul Aer, reflectand in plan simbolic pogorarea in mormant.
Traditia spune ca in Vinerea Mare nu se face treaba în casa .
Se spune ca cine se spovedeste si se impartaseste in Vinerea Mare, va fi spovedit si impartasit pentru tot anul.
Se spune ca este bine a te scalda in apa rece de 3 ori in Vinerea Mare, asa cum Ioan Botezatorul L-a botezat pe Hristos in apele Iordanului si astfel vei fi sanatos tot anul.
Tot ca si traditie se mai spune ca daca va ploua in aceasta zi, anul va fi unul roditor si imbelsugat, iar daca nu va ploua va fi un an secetos, neroditor.
-
Masa de Paste
Ouale
• Masa incepe cu ciocnitul oualor. In prima zi de Pasti, ouale se ciocnesc numai la varf. Explicatia consta in sensul inaltarii dat prin inviere, care inseamna eliberare in sens vertical. De asemenea, capul familiei ciocneste primul, mai intai cu sotia si apoi cu copiii.
• Oul nu se intoarce, pentru ca iti intorci norocul. De-abia in urmatoarele zile ouale se ciocnesc pe toate partile, uneori chiar si pe lateral, ca oul sa se sparga. Este asa-numitul "ciocnit pe luate", specific Moldovei si sudului tarii, intalnit la toate petrecerile de tineret, in a doua si a treia zi de Pasti; cu acest prilej se declanseaza mici intreceri, pe care le castiga cel care detine oul cel mai tare.
• In toate regiunile tarii, prima zi de Pasti este ziua familiei, cand rudele se reunesc pentru asa-numita "reintegrare spirituala in spita de neam".
Friptura
• Nu se pregateste peste tot din carne de miel. In unele zone din Transilvania si mai ales la banateni, se obisnuieste purcelusul de lapte, iar in tara Zarandului, iedul inlocuieste mielul.
• Friptura trebuie sa ramana intreaga. Dupa ce mielul se frige, capul familiei are misiunea sa-l taie, gest prin care membrii familiei sunt simbolic integrati intr-un tot. Pentru a incapea in cuptor, animalul sacrificat de Pasti trebuie sa fie mic.
• Alte mancaruri in Oltenia si Muntenia, din maruntaiele si capatana mielului se fac ciorbe cu leustean. Se mai gateste drob si stufat, mancaruri cu usoara influenta orientala.
Petreceri si jocuri
• In Moldova se organizeaza "datul in scranciob" - un leagan mare, care pana in anii '30-'40 ai secolului trecut putea fi vazut si in Capitala, prin cartiere marginase. In comunitatile traditionale, fetele care au un "dragut" sunt invitate de acesta sa se dea in leagan, iar ele trebuie sa dea drept plata oua rosii. Datul in scranciob este, practic, o modalitate de afisare publica a viitoarelor cupluri, o prefigurare a nuntilor. Datul in leagan se practica in fiecare duminica, pana la Rusalii.
• La Brasov, in prima zi de Pasti, tinerii merg la casele fetelor de maritat si primesc in dar oua rosii, pe care, in a doua zi a Sarbatorii, le mananca in comun, la iarba verde. In a treia zi, brasovenii asista la "defilarea junilor", care isi prezinta tinutele ceremoniale. Merg calari, pe cai impodobiti cu harnasamente bogate.
Pasca
• Pasca se face din aluat de cozonac
• Este rotunda (substitut al Soarelui) si are insemnul crucii (simbol al penitentei lui Iisus. In fiecare din cele patru compartimente ale crucii se pune cate un ou. Pe margine, pasca are un brau (funia vietii), iar la mijloc se pune branza dulce - simbol al Bunului Pastor(Iisus).
• Prin forma, mod de alcatuire si de ornamentare, pasca reprezinta o sinteza vizuala a Pastelui, un raspuns complex la o serie de convingeri crestine si precrestine. In Ardeal, masa de Pasti este formata din oua, friptura si cozonac, fara pasca. Cozonacul cu mac (in Banat si sud-vestul Transilvaniei), cel cu nuca si cu branza (in centrul Ardealului) sunt fala mesei de Pasti.
-
(http://i39.tinypic.com/e7gyuv.jpg)
-
Acum ascult imnuri de Paste, cantate de Fairouz, o cantareata libaneza cu o voce extraordinara. Pentru lumea in care traim, cu disensiuni, nelinisti, violente, o astfel de muzica mi se pare balsam pe ranile tuturor. De toate confesiunile. Personal sunt la fel de bine atat intr-o biserica catolica, ortodoxa, cat si intr-o moschee, templu sau sinagoga. Da, de aceea nu mai sunt nimic, pentru ca am vrut sa fiu totul!
http://www.youtube.com/watch?v=Yju4770Dtxs&feature=fvw
Nu trebuie inteles nimic din cuvintele cantate sau scrise in araba. Muzica si imaginile spun tot ce trebuie sa stim si ce avem nevoie. Durere nesfarsita, iubire nemarginita pentru oameni, lumina ca sa ne scoata din intuneric. Pe cei care dorim.
-
(http://i40.tinypic.com/2n7mqdg.jpg)
-
(http://i44.tinypic.com/9lcroh.jpg)
-
Sambata Mare a Pastelui
Sambata este ultima zi pentru pregatirile de Paste, cand gospodinele prepara cea mai mare parte a mancarurilor traditionale pentru masa de sarbatoare. Tot in aceasta zi, ele fac ultimele retusuri la hainele pe care le vor imbraca la inviere si in zilele urmatoare.
In Sambata Mare , mergeti la biserica inca de dimineata pentru a va impartasi! Prima data se face molifta, o slujba foarte scurta, de cateva minute, inainte sa va spovediti. La spovedanie trebuie sa marturisiti in fata Domnului, prin intermediul preotului, toate pacatele pe care le aveti. Nu este bine sa ascundeti adevarul! Se spune ca cine minte la spovedanie va avea pacatele dublate. Este bine de stiut ca preotul nu iarta pacatele, ci doar se roaga la Dumnezeu pentru iertarea pacatelor celui care se caieste!
Dupa ce va impartasiti trebuie sa tineti post in continuare, pana a doua zi! in general, copiii de pana in 7 ani nu trebuie sa tina post. in rest, fiecare credincios posteste cat vrea, dar nu mai putin de 3-4 zile.
In seara din Sambata Mare spre Duminica Invierii, exista obiceiul de a merge la biserica pentru a asista la Invierea Domnului, pentru a lua lumina si a o duce acasa si la cimitir pentru cei morti, pentru a lua traditionalele Sfinte Pasti (anafura sfintita) si pentru a lua flori sfintite, dintre cele care au fost duse in Vinerea Mare la biserica, flori care se pun acasa la icoane.
La ora 23.00 incepe slujba de dinaintea invierii. Noaptea, la ora 0.00, incepe Invierea, atunci cand preotii ies afara impreuna cu credinciosii si se face Liturghia.
Ulterior, se intra inapoi in biserica pentru continuarea slujbei care tine pana la orele 3.00 – 4.00. Fiecare credincios merge acasa cu o lumanare sau cu o candela aprinsa de la biserica, ce simbolizeaza Lumina invierii Domnului Iisus Hristos. Pastele se mananca doar dupa ce a fost sfintit de preot.
-
(http://i41.tinypic.com/mbsphi.jpg)
-
Traditii pascale romanesti pastrate inca la sate
Scalda in ape curgatoare
In Sambata invierii, toata lumea se imbaiaza, se curata trupeste. in Transilvania si in Banat, daca vremea iti ingaduie, e bine sa te scalzi intr-un rau si nu o data, ci de trei ori. Asa te "cureti" simbolic, pentru ca numai apa curgatoare "duce relele si pacatele de la om".
La scalda, fetele mai practica unele vraji, pentru a se "curata" de dusmanie, de deochi, de farmecele pe care le-ar fi putut trimite, din rivalitate, vreo surata asupra lor.
Dupa inviere, in Bucovina, Oltenia, Muntesi mai putin in Transilvania, ca sa poata primi Pastele, cei care n-au fost la biserica trebuie sa se purifice, spalandu-se ritualic cu apa in care s-au pus un ou rosu, un ou alb si o moneda de argint. Astfel, ei imprumuta roseata oului - vitalitatea.
Muntenii si oltenii pun ouale in apa dintr-un castron mai mare si se spala pe fata, iar bucovinenii obisnuiesc sa se frece cu oul pe obraji ca sa fie siguri de "transferul` rosetei. Banul se pune pentru spor, belsug si stralucire, iar oul, pentru rodnicie si fertilitate. Abia dupa acest moment ritualic, familia se poate aseza la masa.
Cosul pascal
Daca pana in Joia Mare gospodina n-a avut ragaz sa pregateasca pasca si celelalte bunatati, traditia ii ingaduie sa termine pregatirile in Sambata invierii. Dupa ce termina de pregatit bucatele, ea umple cosul pascal, pe care capul familiei il va duce la biserica.
Obiceiul se petrece diferit de la o zona la alta, bucovinenii si moldovenii avand cea mai complexa si fastuoasa formula. In cos, la suprafata, se pun pasca, ouale rosii, cele incondeiate si "baba" (o pasca in forma de spirala, coapta intr-o forma speciala, care lasa loc doar unui singur ou). Sub aceste ofrande se asaza hrean si usturoi, mirodenii si zahar, cuisoare si tamaie, busuioc, slanina si carnati.
In Bucovina, capul familiei se imbraca in costum taranesc de sarbatoare, duce cosul la biserica inca de pe la orele 10 seara si il pazeste de eventuale "glume" ale consatenilor. Se mai pastreaza si traditia ca, in noaptea de inviere, sa fie dus la biserica un cocos viu, ca pomana pentru cei morti fara lumanare. Cocosul nu trebuie sa fie negru, fiindca pasarea neagra se da numai la inmormantare.
Ouale de Paste
Conform traditiei crestine, ouale sunt rosii, pentru ca simbolizeaza sacrificiul lui Iisus Hristos si miracolul invierii Sale. Vopsirea oualor in albastru, verde, mov sau alte culori este o expresie a decadentei: a transformarii unui ritual intr-o festivitate, intr-o petrecere. Practica deruteaza, pentru ca nu are legatura cu traditia si nu comunica sensul sarbatorii.
Putini stiu ca este interzisa aruncarea cojilor de oua rosii la intamplare sau la gunoi. Cojilor li se da drumul pe o apa curgatoare, anuntandu-se astfel ca, la o saptamana dupa Pastele crestinilor, va sosi si Pastele blajinilor.
In anumite zone din Moldova, ouale rosii sau cojile lor se folosesc ca simbol al fertilitatii si de aceea se pun la radacina copacilor, a florilor, in straturile semanate. In zonele de campie, cojile de oua rosii se ingroapa in gradina si se mai folosesc la impodobirea Caloianului (o figurina din lut ars, cu ajutorul careia se invoca ploaia pe timp de seceta).
Ouale de Pasti frumos pictate se pastreaza peste an, la icoane, ca pilda a maiestriei si creativitatii fiecarei familii. In Bucovina, din ouale sfintite la Pasti se pastreza cateva bucati, iar albusul solidificat se transforma intr-o pulbere care se foloseste pentru diverse vatamaturi. Se spune ca pulberea respectiva poate alunga durerile de ochi, chiar si albeata.
-
in Noapte Invierii vom spune Hristos a Inviat, dupa ce-am luat Lumina, dupa ce ne-am cerut iertare Domnului si tuturor celor apropiati si nu numai :)
"Inviază Dumnezeu risipindu-se vrăjmaşii Lui, şi fugind de la faţa Lui toţi cei ce-L urăsc pe El !
Precum se împrăştie fumul şi nu mai este, precum se topeşte ceara de la faţă focului topeşte fumul de la faţa focului,
Aşa pier păcătoşii de la faţa lui Dumnezeu, iară drepţii se veselesc.
Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm şi să ne veselim întru ea!
Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând,
şi celor din morminte viaţă dăruindu-le."
sa asteptam Invierea Domnului si sa spunem: Hristos a Inviat !!!.
-
(http://i41.tinypic.com/2isgs2o.jpg)
-
(http://i42.tinypic.com/3479o2o.jpg)
-
(http://i39.tinypic.com/sylgme.jpg)
-
(http://i39.tinypic.com/ie2we8.jpg)
-
(http://i39.tinypic.com/jqsw39.jpg)
-
Fie ca Lumina Invierii sa va aduca propria Lumina in suflet si in viata si sa va vegheze mereu !
(http://i40.tinypic.com/f9jl7k.jpg)
-
Adevarat a-nviat!
-
adevarat a-nviat !!!
(http://i43.tinypic.com/2zguv0i.jpg)
-
(http://i44.tinypic.com/j0hfnp.jpg)
-
(http://i41.tinypic.com/zxwphi.jpg)
-
(http://i39.tinypic.com/2vx3h1v.jpg)
-
(http://images.superfelicitari.ro/images/felicitari/paste/inviat.jpg)
-
Adevarat a inviat!
-
Va spun tuturor un "Hristos a inviat!" si "O zi frumoasa impreuna cu cei dragi, cu soare, cu oua colorate!"
-
Adevarat a Inviat !!!
-
Luati fiecare cate un ou si sa ciocnim:
HRISTOS A INVIAT!
Sampania e la optional, eu am pus-o sa dea bine la foto ;)!
-
gata oul, hai sa dam cioc, ioanaxxl...ma intreb unde-i foto si unde-i sampania ::)
-
;)
-
oooooooo ce frumos :) asa da :)
-
Lasa ca le-am incarcat acum de doua ori, ca sa ne ajunga! ;D
-
fff bine ai facut :)) sa fie :)
-
Adevarat a Inviat! Paste Fericit tuturor, cu Lumina Sfanta in suflet, cu ganduri bune, iubire si multumire sufleteasca!
-
(http://i41.tinypic.com/n1yvqv.jpg)
-
(http://i41.tinypic.com/2zhe3wl.jpg)
-
(http://i41.tinypic.com/vzg5ra.jpg)
cand va creste copacelul meu, il transform in copacel de paste....
-
(http://i41.tinypic.com/10onypt.jpg)
-
anaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa folosesteeeeeeeee cuvinteeeeeeeeeeeee :-\ te rog eu mult de tot, hai ca poti :-*
-
ntz...... nu mai pot... deocamdata... pozele vorbesc mai frumos decat mine, mai ales la acest subiect.... :-*
(http://i44.tinypic.com/2hwd0rr.jpg)
-
Adevarat a inviat!
-
::) pffff ana, ana si iar ana :-* usurel cu ele ca incarcam spatiul, fie-ti mila :o :-*
-
Adevarat a inviat, dragilor
Sanatate maxima tututor
sa va arat o poza facuta acum cateva ore
e biserica din parcul titan, din bucuresti
nu e frumoasa?
-
parcul IOR @maria171? :) e superba, multumim :)
-
da, cea din parcul ior
uite si parintele adrian, si salcii si niste ratze
inca o data pozele le-am facut azi
sunt proaspete
;D
-
o stiu :) e sub obladuirea noastra, nu zic a cui ca as face reclama :-*
-
(http://www.topavatare.com/avatare/de-paste/Iepurasul%20De%20Paste.gif)
-
Hristos a inviat! Bine ai revenit, awana! Sper ca ai avut o zi frumoasa! :-*
-
Hristos a inviat! Sper ca ati avut cu totii o zi cat mai placuta si insorita
-
Adevarat c-a INVIAT
sa avem parte de lumina, pace, liniste.
-
Hristos a inviat!
Va urez tuturor sa aveti o sarbatoare frumoasa si va transmit ceea ce am primit de la Cristian unul dintre noii membrii Singles Camp, pe care o sa-l cunoasteti in excursia din Maramures:
Si pentru toata familia Singles Camp ..... va doresc o petrecere frumoasa de Pasti alaturi de cei dragi cu mult vin si oua rosii.
PASTE FERICIT !!!
-
Hristos a inviat!
Adevarat a inviat!
-
Hristos a inviat!
Adevarat A Inviat!
-
Adevarat a Inviat!
Lumina Sfanta sa va calauzeasca mintea si sufletul si sa va scalde in liniste si bucurie!
-
Adevarat a Inviat! Multumim, admin pentru frumoasele urari, multumim Cristian pentru gandurile minunate! Paste Fericit tuturor cu bucurie si lumina in suflet si in viata! Sa fiti vigurosi, frumosi si veseli!
-
Va doresc un Paste plin de lumina, iubire si liniste.
-
Hristos a inviat!!.. Dragii mei, sa aveti parte de lumina si multa bucurie.
-
Hristor a Inviat!
Sa aveti parte de multa sanatate, bucurie si izbanda!
Multumesc tuturor celor care, mi-au transmis gandurile lor frumoase prin mesaje!
-
Te sarut, Steliana, sper ca esti bine sanatoasa, voioasa si la fel de frumoasa! Hristos a Inviat!
-
Hristos a inviat!
Adevarat a inviat!
-
Adevarat a Inviat!
Lumina Sfanta sa va calauzeasca mintea si sufletul si sa va scalde in liniste si bucurie!
Ayyanna, profit de ocazie si iti urez bine ai venit in aceasta comunitate! Sa fie intr-un ceas bun!
-
Hristos a Inviat !!!
tuturor toate gandurile de bine si multa sanatate va doresc !
-
Hristos a Inviat !!!
tuturor toate gandurile de bine si multa sanatate va doresc !
si tie marci~ sanatate, noroc, belsug, impliniri alaturi de "soimul" tau!
-
sa dea Dumnezeu !
-
Adevarat a inviat ! .... si eu intr-un tarziu