Poate ar fi bine sa existe un spatiu pentru cei care scriu poezii. Poate e bine sa se initieze si un concurs de poezie.
foarte buna ideea, deja se vorbeste despre un concurs cu tema / fotografia.
din cate stiu eu
pentru un concurs foto trebuie stabilit in primul rand un regulament
apoi trebuie facute niste setari ca sa se poata vota poza castigatoare
deci toate astea se fac de administrator sau de moderatori, daca ei considera util
am inteles ca se va face o tabara de fotografie, la care imi doresc sa particip
Citat din: luciamanta din Vineri, 26 Martie 2010, 22:29
Poate ar fi bine sa existe un spatiu pentru cei care scriu poezii. Poate e bine sa se initieze si un concurs de poezie.
Redau mai jos, una din poeziile mele:
Nostalgie
Unde a pierit dulcea lumină a paşilor tăi,
Nu ştiu nici eu
Şi nici toate mustrările din zilele goale.
Ştiu însă că doar eu,
Măsor a serilor slavă amară
Cu o parafă de jar până în suflet pătrunsă.
Sunt doar eu ca altădată;
Şi strună şi sunet şi arcuş şi alăută.
Sunt într-o lume doar a mea,
În trup şi întrupare de gânduri nerostite către tine.
În odaia noastră şi acum iubire,
Umbra ta veghează speranţa
Crescută-n închinarea sfintelor icoane,
Ce-ngână,
Ruga smerită şi ştearsă,
În care,
Şoaptele tremurânde
Adună toate o părere de descânt,
Spre o suflare nevăzută,
Care mă caută şi mă sărută.
O strofa gasita de mine intro carte pe care am citit-o de curand!
"Vad jarul in ceas de amurg...
Astrul de soare apune,
Parfumuri, simturi nebune
Trezesc amintiri...."
Frank Herbert
mie mi-au placut f mult haiku-urile
Un haiku pentru voi!
la asfinţit
decât cerul gol, prefer
frunzele căzute ale magnoliei
Nonaka Ryōsuke
:)
f frumos
a fost o vreme cand nu le intelegeam, ma plictiseau chiar
dar de cand l-am citit pe cel cu melcul fara umbrela, mi-am schimbat optica
(http://i44.tinypic.com/2upzl7k.jpg)
Apoi, dragă Mărioară,
Am tot stat şi m-am gîndit:
Io, duminică, pe seară,
Vin cu tata în peţit!
- Înainte de-a mă cere,
Musai, dragu’ meu, să-ţi zic
Că nu-s fată, mi-s muiere...
Nu vreu rostu’ să ţi-l stric!
S-o 'ntîmplat la vremea sapei,
Noaptea, cînd veneam din Ştei.
Coboram pe firul apei,
Cînd m-am pomenit cu trei...
M-au ajuns la Fundătură,
Şi m-au dezbrăcat pe loc,
Şi mi-au pus năframa-n gură,
Şi tăţi tri ’şi bătură joc...
- Numa’ spune-mi-i degrabă,
Că pe tăţi îi trag prin şiş!
- Păi nu-i ştiu, Ioane dragă,
Era noapte, n-auzişi?...
O umblat şi bietu’ tata,
(Şi tu ştii că el nu bea),
Ba-ntr-o crîşma, ba în alta,
Doar de o afla ceva...
Zile au trecut destule,
Şi nimica n-o aflat...
Da’ io zic că, după scule,
Nu-s de pe la noi din sat.
@silviu
superba poezie
tu ai scris-o?
nu e scrisa de mine. nu-ti place? o sterg si postez alta.
pune una scrisa de tine
desi tot romanul s-a nascut poet, eu sunt o exceptie :(
poate iti place asta
Consult toţi filozofii
Ce este această lume,
Otilio, să-mi spui!
Neantul face glume
Fiind un demon haihui.
Ce este această lume?
Te-ntreb unde e anul
Când prin salon jucai
Sau răscoleai brusc pianul
Ca pe un stol de cai?
Te-ntreb unde e anul!
Am în acest album
Un fir de-aur curat,
Din părul tău – un fum
De mult evaporat –
Am în acest album.
Consult toţi filozofii,
Pe Platon şi Socrate,
Să ştiu dacă pantofii
Sunt semn c-ai existat.
Consult toţi filozofii.
În scrin am o batistă
C-un monogram rotund.
La teza agnosticistă
Cu ea-ncerc să răspund.
În scrin am o batistă.
Când totul se usucă,
Şi ochii amăgesc,
Că n-ai fost o nălucă
Nu pot să dovedesc.
Când totul se usucă...
La Pasti
de George Topârceanu
Astăzi în sufragerie
Dormitau pe-o farfurie,
Necăjite şi mînjite,
Zece ouă înroşite.
Un ou alb, abia ouat,
Cu mirare le-a-ntrebat:
- Ce vă este, frăţioare
Ce vă doare?
Nu vă ninge, nu vă plouă,
Staţi gătite-n haină nouă,
Parcă, Dumnezeu mă ierte,
N-aţi ouă…
- Suntem fierte!
Zice-un ou rotund şi fraise
Lîngă pasca cu orez.
Şi schimbîndu-şi brusc alura,
Toate-au început cu gura:
- Pîn’la urmă tot nu scap!
- Ne găteşte de paradă.
- Ne ciocneşte cap în cap
Şi ne zvîrle coaja-n stradă…
- Ce ruşine !
- Ce dezastru !
- Preferam să fiu omlet !
- Eu, de m-ar fi dat la cloşcă,
Aş fi scos un pui albastru…
- Şi eu unul violet…
- Eu, mai bine-ar fi să tac:
Aşa galben sunt, că-mi vine
Să-mi închipui că pe mine
M-a ouat un cozonac !...
Sper ca v-am inveselit cu aceasta poezie de sezon!
;)
Nichita Stanescu - Poem
Spune-mi, daca te-as prinde intr-o zi
si ti-as saruta talpa piciorului,
nu-i asa ca ai schiopata putin dupa aceea,
de frica sa nu-mi strivesti sarutul.
Pe forum
Va rog sa-mi spuneti, nu stiu unde, cand si cum..
Va rog sa-mi spuneti voi al vietii drum.
Va rog pe acest forum, sa postati.
Va rog.....si linistea sa-mi dati.
Eu va mai rog, ca sufletu-mi...e trist,
Va rog sa faceti sa fiu iar optimist.
Ne va certati, nu va-njurati.
Aici, pe forum, haideti sa fim frati.
Astept aprecieri sau......injuraturi. :D ;D
Aceasta am compus-o acum, la ora 19.45. ;D
Dar mai am un volum intreg... :)
:-* @iulielf :) astep sa continui cu expunerea versurilor tale :) brava !
Pe cer, stelele îşi vorbesc –
vântul iernii fluierând
prin gardul de bambus.
Nakamura Fusako
Awana ai citit ceva Haruki Murakami?
Dar, de mine ati citit ceva? ;D :D
bustean prada flacarilor
e acum copacul
care ne asculta, candva, soaptele..
O poezie "usurica" pe care mi-o amintesc tot de cand eram in liceu! Sa nu ma intrebati de autor! Pe mine m-a ajutat de-a lungul timpului sa trec mai senina peste o ruptura:
Adio!
E rece vantul calator,
Ridica-ti gulerul usor
Si nici nu te gandi pe drum
Ca, din ce-a fost,
Ramane doar un fum!
Sa pleci acum cu sufletu-mpacat
Ca pana-n zori am si uitat,
Dar stiu ca-n suflet voi pastra
O viata-ntreaga
Amintirea ta.......
Citat din: iulielf din Vineri, 02 Aprilie 2010, 19:45
Pe forum
Va rog sa-mi spuneti, nu stiu unde, cand si cum..
Va rog sa-mi spuneti voi al vietii drum.
Va rog pe acest forum, sa postati.
Va rog.....si linistea sa-mi dati.
Eu va mai rog, ca sufletu-mi...e trist,
Va rog sa faceti sa fiu iar optimist.
Ne va certati, nu va-njurati.
Aici, pe forum, haideti sa fim frati.
Imi plac versurile tale. Felicitari!
Acea poezie a fost ceva de moment. Si vreau sa ma rectific, era vorba de "nu va certati". Din greseala am scris "ne va certati". ;D
Pot face orice gen de poezie dar, mi-a placut cel mai mult sa fac poezie de dragoste. Din aceasta cauza, volumul meu are circa 80 % poezii de dragoste. Nu am nimic impotriva rimei albe, insa mie mi-a placut sa scriu gen "Eminescu", ritmate, chiar daca rima s-ar putea sa difere de la o poezie la alta.
Multumesc pentru apreciere. Ma gandeam ca o sa primesc si injuraturi, dar uite ca nu s-a intamplat asta..................pana acum. ;D :D
Iarba si roua,
Miros reavan si verde:
Primavara-n zbor.
Ryuko
O,servitoare,dulce servitoare
Din ingereasca mea copilarie
Iti miroseam cu lacomie fusta
Plina de purici de bucatarie
*
Si-ti cautam chilotii sub saltele
Ca sa le sorb cerescul lor parfum,
cu nara dilatata,cu ochi umezi,
Cu inima facand Trans-bara-bum!
*
Sutienul tau mototolit si acru,
Ham pentru tata grea de arpacas,
Il sarutam ,mi-l potriveam cu carpe
In magazii obscure de la Iasi,
*
O,servitoare ,dulce servitoare,
Cand adormeai in terfe si sudori,
M-apropiam de tine cu sfiala
Sa-ti vad vad coapsele moi cu floci si pori
*
Aveai mamela bleaga cat ceaunul
Si la mijloc cu sfarcul urduros.
Ti le-am zarit pe geam intr-o amiaza
Cand sa le speli intr-un lighean le-ai scos
*
Oh,parul gras,cu radacina tare,
dat la culcare cu petrol lampant,
Infierbanta in el orce agrafa.
Iar curul tau gigantic si vibrant,
*
Cu bucile cum pernele si rosii,
Purtat in rochii leoarca de laturi,
Ti-l aratai,pe putini aplecata,
Punand cu-ntelepciune muraturi!!!.
*
Emil Brumaru.
Cântec naiv
De ce nu vrei să-nnebuneşti la ora cinci
După-amiază, când e-atât de bine,
Şi în sufrageriile adânci
Să faci pe preşuri tumbe dulci cu mine?
M-aş milogi-n dulapuri vechi să-ţi pui
Rochia moale şi, rămasă goală,
Ne-am bate cu lichioruri amărui
De chimion şi mentă glacială.
Iar către-amurg, făr-a mai ţine minte
Cine suntem, aproape de mătasă,
Îngenunchind pe paturile sfinte,
Am da cu sufletele noastre foc la casă!
Emil Brumaru
:"> , :">
Maini i se misca, buzele i se misca...
Cuvintele lui sunt suvoi de-ntelesuri
Si ochii sai devoreaza!
E o insula in el insusi.
Frank Herbert
Imi pare bine, nu stiu cum sa spun.
Imi pare bine ca-s pe-al vietii drum.
Razand, glumind, uitand, iubind...
Din ceatza care-a fost, spre bine tind.
Trecutul ma voi face a-l uita
Si-n inima imi voi mentine flacara.
Voi trece peste tot ce-a fost
Si voi considera ca n-are rost.
Sperantza-mi infloreste-n inima
De voi iubi, va fi cu patima,
Iar de va fi sa ma impiedic iar,
Voi stii ca n-a fost in zadar.
Nu prea-mi place sa citez din ce au scris altii, asha ca, pe acest topic voi posta doar ce scriu eu. Sper sa va placa aceste versuri. Cine vrea sa ma injure pentru ele, poate sa o faca. Important este sa fie mai multe persoane carora sa le placa, decat cele care ma vor injura. ;D :D
de ce te-ar injura cineva ptr un talent care ti-a fost tie harazit si lor nu ?... doar din invidie si rautate ? tocmai de asta suntem aici, sa fugim de aceste "calitati" inumane ale umanitatii.... asa ca, la momentul oportun, vei face niste versuri pe masura.....
eu asa credeam, dupa titlu, ca e vb de creatii proprii... poate ar fi bine sa avem doua topicuri ??
oricum, eu iti apreciez talentul si curajul de a ni le oferi noua, aici, unor necunoscuti la urma urmei, si ... mai asteptam.... ;)
Mno, ia sa bag si eu o poezie mica. Zic! Mai spatiala, asa :) Daca nu intelegeti nimic, nu-i bai. Nici eu nu prea mai inteletg, lol. A fost o stare ca o transa atunci cind am scris-o
Călătorie atipică
M-am scuturat de stele,
Pentru a putea privi în genunile universului
Apoi m-am lăsat în voia spaţiului,
Pentru a putea zbura liber şi atemporal
Și am aterizat la poalele ființei mele
Unde am redescoperit lirismul ancestral.
La capătul acestui univers de conexiuni neuronale
Era o mare de cuvinte abisală
Şi-acolo, aşteptînd, stătea o ființă digitală.
Din biţi s-a ridicat spre eul meu
Cu rînduri vii, născute din lumină de cristale,
Crescînd uşor spre al creaţiei apogeu.
Citat din: Saturnianul din Joi, 08 Aprilie 2010, 02:09
Mno, ia sa bag si eu o poezie mica. Zic! Mai spatiala, asa :) Daca nu intelegeti nimic, nu-i bai. Nici eu nu prea mai inteletg, lol. A fost o stare ca o transa atunci cind am scris-o
Călătorie atipică
M-am scuturat de stele,
Pentru a putea privi în genunile universului
Apoi m-am lăsat în voia spaţiului,
Pentru a putea zbura liber şi atemporal
Și am aterizat la poalele ființei mele
Unde am redescoperit lirismul ancestral.
La capătul acestui univers de conexiuni neuronale
Era o mare de cuvinte abisală
Şi-acolo, aşteptînd, stătea o ființă digitală.
Din biţi s-a ridicat spre eul meu
Cu rînduri vii, născute din lumină de cristale,
Crescînd uşor spre al creaţiei apogeu.
Poezia ta imi place, este aparte, este originala. Felicitari!
[quote author=iulielf link=topic=265.msg8364#msg8364 date=1270584393
Nu prea-mi place sa citez din ce au scris altii, asha ca, pe acest topic voi posta doar ce scriu eu. Sper sa va placa aceste versuri. Cine vrea sa ma injure pentru ele, poate sa o faca. Important este sa fie mai multe persoane carora sa le placa, decat cele care ma vor injura. ;D :D
[/quote]
Mie una chiar imi place ce scrii, desi nu sunt mare "consumatoare" de poezie, mie imi place proza mai mult!
Iar tu @saturn, mi-ai pus neuronul la incercare, dar pana la urma am "dovedit" sa-ti citesc poezia si...mi-a placut! :-*
eu una, mai astept postari de-ale voastre! ;)
Multumesc de aprecieri @luciamanta si @ioanaxxl. Voi mai posta si altele :)
nu cred in piedici puse de noroc
unirii sufletelor mari.. iubirea
iubire nu-i cand silei face loc
tradarii, raspunzand cu parasirea..
o, nu! ea-i vesnic tel si far strajer
ce-ntampina furtuna si nu cade
ea-i steaua fiecarui corabier
al carei pret nu-i masurat in grade
iubirea nu-i paiata vremii,
chiar de intra sub compasul coasei sale
n-o schimba ani, si n-o clintesc macar
taisurile clipelor fatale..
de spun minciuni,
si pot si dovedit,
n-am scris nimic..
dar, nimeni n-a iubit
(sonetul 116 al lui shakespeare, in traducerea lui ion frunzetti, din memoria mea :-*)
bravo pe_jumate! felicitari ca poti sa tii minte atata versuri! inainte stiam si eu multe multe dar le-am uitat. in schimb tin minte cantece, ma ajuta suportul muzical probabil.
mai stiu.. dar le tin pentru urmatorul foc de tabara ;)
multumesc mult, draga ayouni.. tu de ce nu vii la petrecerea de sambata??
mai e cel putin un loc, ca sa facem in total cifra care ii place numerologului nostru, Steliana :-*...
Citat din: pe_jumate din Joi, 15 Aprilie 2010, 13:43
nu cred in piedici puse de noroc
unirii sufletelor mari.. iubirea
iubire nu-i cand silei face loc
tradarii, raspunzand cu parasirea..
o, nu! ea-i vesnic tel si far strajer
ce-ntampina furtuna si nu cade
ea-i steaua fiecarui corabier
al carei pret nu-i masurat in grade
iubirea nu-i paiata vremii,
chiar de intra sub compasul coasei sale
n-o schimba ani, si n-o clintesc macar
taisurile clipelor fatale..
de spun minciuni,
si pot si dovedit,
n-am scris nimic..
dar, nimeni n-a iubit
(sonetul 116 al lui shakespeare, in traducerea lui ion frunzetti, din memoria mea :-*)
Multumim pentru versuri. Pupici
Postez în rândurile care urmează, o poezie scrisă de mine în anul 2001:
Din nou
Din nou azi, prinosul de veselie neîncăpută
Mă-nvăluie în adevărul de safir al dimineţii.
Din nou, azi, din urzeala covorului de rouă,
Şi din vâslirea iureşului vieţii
Visul de şoapte tandre se adună
În văl de aburi zâmbitor, îngemănat cu o lumină nouă,
Ce adumbreşte din depărtate zări,
Litănii de stejari ce-aleargă-n nori.
Di nou, azi, tresaltă frunzele în cântecul de ramuri
Împodobite-n aer cu sărutări de flori,
Iar străvezimea stărilor curate poartă
Puţinul zilelor rămase
În porţi de aur şi în pietre scumpe,
Unde privirea-mi singuratecă rămâne
Spre mine însămi şi spre netălmăcitul mai departe.
@pe_jumate, multumesc mult de tot ca te-ai gandit sa ma intrebi. din pacate nu pot sambata aceasta: firma la care lucrez are un proiect de intr-ajutorare pentru copiii unui centru de plasament si in cadrul acestuia sunt prevazute lectii de engleza, in fiecare sambata. a inceput in martie si se termina in iunie. si m-am gandit ca ar fi un mod placut si folositor sa contribui si eu, mai ales ca aveam sambetele goale. nu am copii, asa ca pentru mine este o bucurie mare sa fiu in preajma lor macar cateva ore pe saptamana. cu o alta ocazie, vin cu cea mai mare placere!
CLIPE / Jorge Luis Borges (Instantes)
Daca as putea sa-mi traiesc din nou viata.
In urmatoarea as incerc sa gresesc mai mult.
Nu as mai incerca sa fiu perfect, m-as relaxa mai mult.
As fi mai prostut decat am fost, de fapt
as lua foarte putine lucuri in serios.
As fi putin igienic.
As risca mai mult, as calatori mai mult,
As contempla mai multe apusuri de soare
As escalada mai multi munti, as strabate mai multe rauri.
M-as duce in locuri unde n-am mai fost vreodata,
As manca mai multa inghetata si mai putine alimente sanatoase,
As avea mai multe probleme reale si mai putin imaginare.
Eu sunt una din acele persoane productive si care au trait cu bun simt
fiecare minut al vietii sale; sigur, am avut si momente de veselie.
Dar daca as putea sa o iau de la capat, as incerca
sa am numai momente bune.
Pentru ca, daca nu stiti, din asta este facuta viata, numai din clipe;
Nu-ti pierde clipa de fata, acum.
Eu nu mergeam nicaieri fara termometru, buiota, o umbrela si o parasuta;
Daca as trai din nou, as calatori fara multe bagaje.
Daca as trai din nou, as incepe sa umblu descult la fiecare inceput de primavara
si as continua asa pana la sfarsitul toamnei.
M-as da de mai multe ori in carusel, as contempla mai multe rasarituri
si m-as juca cu mai multi copii, daca as avea din nou viata in fata mea.
Dar am 85 de ani si simt ca plec deja.
PS exista contradictii in legatura cu aceste versuri, am citit undeva un interviu cu Maria Kodama, sotia lui Borges care neaga ca sotul ei ar fi putut sa scrie astfel de literatura...
Primavara
După-atâta frig şi ceaţă
Iar s-arată soarele.
De-acum nu ne mai îngheaţă
Nasul şi picioarele!
Cu narcişi, cu crini, cu lotuşi,
Timpul cald s-apropie.
Primăvara asta totuşi
Nu-i decât o copie.
Sub cerdac, pe lăuruscă,
Cum trecură Babele,
A ieşit un pui de muscă
Să-şi usuce labele.
Păsările migratoare
Se re-ntorc din tropice.
Gâzele depun la soare
Ouă microscopice.
Toată lumea din ogradă
Cântă fără pauză.
Doi cocoşi se iau la sfadă
Nu ştiu din ce cauză.
Un curcan stă sus, pe-o bârnă,
Nu vrea să se bucure.
Moţul roşu îi atârnă
Moale ca un ciucure.
Doar Grivei, bătrânul, n-are
Cu ce roade oasele.
Că de când cu postul mare,
Toate-i merg de-a-ndoasele.
Pentru câte-a tras, sărmanul,
Cui să ceară daune?…
Drept sub nasul lui, motanul
A venit să miaune.
Dar acum l-a prins potaia
Şi-a-nceput să-l scuture…
Peste toată hărmălaia
Trece-n zbor un fluture.
Pe trotuar, alături saltă
Două fete vesele…
Zău că-mi vine să-mi las baltă
Toate interesele!
George Toparceanu