Singles Happy Travel. Club de socializare
Scrise de noi => Articolele noastre => Subiect creat de: admin din Sâmbătă, 13 Ianuarie 2018, 07:19
-
Saraca limba romana
@wonderland
Stiu ca abia pe 31 august se sarbatoreste Ziua Limbii Romane, dar ce sa fac daca pe mine azi m-a starnit o postare gasita pe internet pe pagina Vorbeste corect gramatical. (o gasiti si pe saitul lor si pe pagina Facebook). Textul nu le apartine, l-au preluat de pe blogul lui Andrei Plesu.
Daca spunem Ziua mea e in fiecare zi, cu atat mai mult putem spune ca Ziua limbii romane e in fiecare zi, nu-i asa?
Ma gandeam ca, intr-un fel sau altul, cam toti pacatuim folosind tot felul de termeni preluati din engleza sau din alte limbi. Facem asta pentru ca lucram intr-un domeniu mai nou, in care se folosesc tot felul de termeni specifici, pe care ajungem sa-i folosim si in limbajul uzual, ori pentru ca uneori ni se pare, sau chiar nu gasim un termen care sa redea o nuanta specifica cuvantului din limba respective.
Totusi, nu vi se pare ciudat ca, pe de o parte spunem ca in limba romana avem cuvinte care exprima infinit mai nuantat anumite stari sau semnificatii, pe de alta parte ni se pare ca nu gasim in limba romana un cuvant care sa redea exact sensul dorit?
Accept ca exista si astfel de situatii. Ma declar doar impotriva abuzului de orice fel, inclusiv abuzului de neologisme, englezisme, frantuzisme etc.
E adevarat ca neologismele au rolul de a imbogati o limba. La fel de adevarat este ca, in timp, unele dispar si raman doar cele care chiar au o contributie in sensul imbogatirii limbii.
E suficient sa ne uitam in Dictionarul explicativ al limbii romane, unde gasim urmatoarea definitie:
neologism n. vorba noua. Neologismele sunt indispensabile, cand denota un obiect necunoscut, o noua inventiune, o idee necesara sau o nuanta a cugetarii; ele sunt superflue, cand servesc pur si simplu a inlocui momentan un termen indigen (tendenta modei trecatoare sau a presei periodice): astfel sunt numeroasele frantuzisme cari abunda in ziare si in conversatiunea banala. O categorie speciala o formeaza mahalagismele sursa: Saineanu, ed. VI (1929), adaugata de LauraGellner
Apropo (sau sa spun, si chiar mai spun, ca sa fiu onesta, btw?), cu ocazia asta am aflat si eu ca si mahalagismele ar fi incluse tot in categoria neologismelor.
Cum va spuneam, subiectul asta se datoreaza unui articol:
(http://i63.tinypic.com/1zqgbxc.jpg)
Citindu-l, mi-au aparut automat in minte si altele:
Nu mai avem dorinte, ci rezolutii de Anul Nou.
Nu ne mai fixam obiective, ci targeturi.
Nu ne mai asumam raspunderea sau responsabilitatea pentru actiunile noastre, ci ca suntem asumati.
Nu mai facem actiuni de prevenire, ci preventie.
Nu mai mancam cornuri, ci croissante.
Nu mai urmarim sau chiar urmam tendintele modei, ci trendurile.
Nu mai mergem la cumparaturi, mergem la shopping. Si, evident, nu la magazin, ci la boutique, la mini-super-hiper market, la mall.
Nu mai spunem Da sau Nu, ci dap sau yep, nope.
Nu mai spunem apropo, ci btw.
Nu mai avem slujbe, locuri de munca, ci joburi.
Nu mai avem supervizor, ci supervaizer. Nici Director Executiv, doar CEO
Si, la urma, tot noi ne consideram cool si ne radem.
Cred ca lista poate continua. Va invit si pe voi sa o completati.
Mie mi se pare suficient ca suntem bombardati de exprimari agramate sau de tot felul de argouri aparute in spatiul online, ori cu tendinta de a comunica excesiv prin emoticoane, gif-uri. Daca mai luam in considerarea si felul in care ajung sa vorbeasca unii dintre romani, dupa ce au petrecut ceva timp in alta tara, chiar mi se pare ca limba romana este in pericol.
Ca de obicei, adevarul e undeva la mijloc. Cu siguranta, tot echilibrul e cheia.
Important ar fi sa nu utilizam nepotrivit, inutil sau excesiv de tot felul de cuvinte importate, doar pentru ca suna mai interesant si sunt la moda (oare trebuia sa spun ca sunt in trend?)
-
Multumesc, admin! :smitten:
Am uitat sa spun ca sunt convinsa ca unele dintre notiuni, din articolul original sau cele completate de mine, s-ar putea sa starneasca si pareri contradictorii.
Firesc sa fie asa. Pana la urma genul asta de articole e facut sa stimuleze pe cei care citesc la schimb de opinii. ;)
-
Parca am avut o premonitie cu postarea asta, daca ma uit la ce a urmat in spatiul public, o invazie de exprimari agramate :faint:
Evident n-au intarziat si glumele, ca asa suntem noi, facem haz de necaz. Desi am ajuns sa simt ca daca necazul e prea mare, parca si hazul e prea mult.
O mostra de prea mult haz de prea mare necaz:
(https://i0.wp.com/www.cronicipebune.ro/wp-content/uploads/abc1d.jpg?w=500&ssl=1)
restul... la sursa: https://www.cronicipebune.ro/aparut-noul-abecedar-scris-chiar-de-ministrul-invatamantului/
-
De cand am scris articolul asta, observ la mine tot felul de greseli. Cred ca trebuie sa iau gramatica la studiat :faint: :o :2funny:
Dar acum am intrat ca mi-am amintit de alta nenorocire. Cea generata de limbajul utilizat pe retelele de socializare.
Parca nu era suficient agramatismul, preluatul de-a valma a neologismelor, trebuia sa se mai dezvolte si acest stil de comunicare plina de prescurtari, gen cmf, npc, plm, multu, dragu, umpic, sh, tz etc
Desi, ca sa fiu corecta, in ultima vreme parca s-a mai scutura netul de astfel barbarisme.
(http://www.timesnewroman.ro/files/attach/images/127/263957/litera_k_abc.jpg)
-
Partikip ;D :giggle:
-
Eram cu fiumiu si cu un prieten bun de al lui in masina , mergeam undeva , ma crezi ca nu am inteles nici 30% din conversatia lor , ori eu sunt batran rau , ori ei au cu totul alt limbaj , desigur discutau de jocuri pe calculator , iar prescurtarile erau la ordinea zilei . Asta e generatia , asta e limbajul lor , poate daca noi eram in locul lor la fel vorbeam , daca insa ii inteleg pe ei , mai greu e cu cei care ar trebui sa fie exemple de urmat , gen clasa conducatoare , academicieni, profesori , preoti , politisti etc , la ei e de neacceptat sa vorbeasca agramat .
-
Bravo, adda! ;D
Au ei alt limbaj, oviarad.
Vrand nevrand si noi avem, mai de jargon, mai de argou...
Azi am auzit un minunat, al care se crede cel mai minunat, magnific chiar, zicand ca pregateste un draft de proiect de nu stiu ce lege.
N-o sa comentez vizavi de ce ne face sau ne pregateste, o sa raman la tema.
Desi, marturisesc si eu mai scap cu...draftul, ma straduiesc sa zic totusi ciorna, schita, plan
Nu mai zic de faptul ca "draft" se traduce si ca "proiect". Deci ne pregatesc un..."proiect de proiect"? Mai sa fie! Deja ma tem!
Iar daca ma gandesc ca unii asociaza draftul cu berea, ma intreb ce or fi inteles ca ni se pregateste?
Chiar asa, de ce berea e la "draft" si nu mai e la "halba"?
-
Daca "fundraising" traducem usor prin "strangere de fonduri", cum spun, in romaneste, "fundraiser"?
:faint:
-
chel :D
-
doar daca e cheloctor de fonduri. :)
Sau, ai avut in minte un joc de cuvinte pe care nu-l prind. :whistle:
PS - intrebarea mea e inca valabila, pana la aparitia unui raspuns viabil. :magic:
-
Daca "fundraising" traducem usor prin "strangere de fonduri", cum spun, in romaneste, "fundraiser"?
:faint:
specialist in strangere de fonduri
-
"Fundraiser" se traduce prin "persoana care strange fonduri" dar se refera si la actiunea in sine, respectiv "strangerea de fonduri". Nu exista un alt echivalent in limba romana, motiv pentru care multi prefera termenul in engleza, fiind mai scurt...
-
Nu exista un alt echivalent in limba romana, motiv pentru care multi prefera termenul in engleza, fiind mai scurt...
Da, asa e. Dar e si...preferabil?
Cu ocazia asta am verificat. Cica, au introdus in COR asistent si manager atragere de fonduri.
Deci, tot lung, dar romaneste.
specialist in strangere de fonduri
Deci, nu le strange...le atrage :magic:
Ceea ce e mai aproape de realitate. Desi, mi-ar fi placut sa fie si cineva doar sa le stranga. ;D
-
Aia care doar strang se numesc inspectori fiscali (fostii zapcii).
-
Pe portalul finantare.ro se foloseste "strangere de fonduri" dar acum e la moda inlocuirea termenlor simpli cu unii mai sofisticati...
-
Cine stie, krondia? Poate ca managerul le atrage si asistentul le strange.
Iustin, ce sa faca si el, bietul zapciu? Dupa cum ordona ispravnicul. :crazy2:
-
Iata ca avem termeni chiar in limba romana (veche):
Manager atragere fonduri = Ispravnic;
Asistent atragere (strangere) fonduri = Zapciu.... ;)
-
Nuuuuuuuuuu, Rentzi! Esti pe cale sa generezi o mare confuzie.
Fundraiserii sunt personaje pozitive. Ei atrag fonduri, sub forma de donatii si sponsorizari, de la cei avuti si generosi, sau doar de la cei generosi si le folosesc pentru cei care saraci, bolnavi, neajutorati. :) II gasesti in special in ONG-uri.
Un fel de Robin Hood modern, care nu ia, a invatat sa ceara si sa convinga. :applause:
Acu, fara gluma, eu ii apreciez pentru abilitatile lor. Chiar am si eu nevoie de unul :)
Ispravnicii si zapcii sunt unde zice Iustin: la taxe si alte dari. :))))))
-
Sa nu uitam de recuperatori care si ei atrag fonduri dar "inapoi".
-
or fi raci?
:oops: iote cum lungesc (chiar) eu discutia :offtopic:
-
Nuuuuuuuuuu, Rentzi! Esti pe cale sa generezi o mare confuzie.
Ispravnicii si zapcii sunt unde zice Iustin: la taxe si alte dari. :))))))
Aaa, erau de la ANAF-ul epocii.... :police:
Scuze de confuze... >:D
-
Azi m-am amuzat teribil la o postare.
Nu e despre saraca limba romana, ci despre saracii britanici ce s-o mai fi chinuit sa inteleaga semnificatia si sa o adapteze. ;D
(https://blog.azimo.com/wp-content/uploads/2017/11/Romania_Azimo_money-transfer_16.jpg)
(am ales-o pe asta, ca e luna...cadourilor ;D, pe celelalte 15 le puteti vedea daca intrati pe link)
https://blog.azimo.com/en/16-romanian-phrases-british-people-find-hilarious[/b]
-
:2funny: :happy::2funny: :faint:
-
E adevărat că dintr-o dată se scrie acum dintr-odată? De când? De ce? :o
-
Da ... e foooarte grav ce se intampla cu frumoasa limba romana.
Din pacte ... nici eu nu inteleg de ce tendinta asta. Am tot timpul dispute pe tema asta. :(
-
Difera sensul , prima este un numar din timp , a doua inseamna brusc . Depinde ce vrei sa scrii ... :whistle: asa cred...dar posibil sa gresesc...
-
Da, greșești, dar o lăsăm așa. :magic:
Diferă, mai nou, doar modul de scriere, înțelesul e unul singur.
Pinkpanthere, rezolvă ceva disputele?
Teama mea cea mai mare e că noi ăștia care nu scriem vre-o sau umpic vom fi catalogați ca analfabeți, din moment ce tindem să devenim minoritari.
-
Excelent subiect de forum si nu numai :applause:
De cativa ani incoace a aparut termenul de freelancer.Un freelancer, liber profesionist sau „lucrător freelance” (cuvânt englez) este o persoană care lucrează independent, care desfăşoară o profesie fără un angajament pe termen lung cu un angajator. Freelancerii pot fi uneori reprezentaţi de o firmă sau agenţie care se ocupă cu găsirea clienţilor, sau cu revânzarea serviciilor oferite de freelanceri.
Eu sunt de profesie tehnician dentar.Acesta profesie este una liberala(in care se incadreaza medicii,notarii,avocatii si altii),dar tot prestatori de servicii ne numim :)
Daca aude nea Gheorghe, de freelancer o sa creada ca trebuie sa mearga in UE pentru a-si repara proteza.Suna mai academic (!) nu si pentru nea Gheorghe care prefera sa mearga la "dintar",ca asa stie dansul din mosi stramosi.
Ma intreb ce cuvinte,traditii,obiceiuri au imprumutat americanii de la noi sau alte popoare.Noi parca am preluat tot ceea ce nu trebuia.Avem si noi un Dragobete,un Dracula,samd.
-
V-ati gandit vreodata de ce in alfabetul romanesc este inclusa litera Y, desi nu exista nici un cuvant romanesc care s-o includa?
In afara de yala si de yacht, cuvinte care nu sunt romanesti ci sunt importate din alte limbi, eu una nu cunosc nici un alt cuvant.
Raspunsul l-am aflat, dar nu-l spun inca, astept parerile voastre :)
-
Numeralul cardinal doisprezece.
Am fost surprinsa neplacut sa vad la o emisiune televizata un psiholog renumit spunand: " timp de doisprezece luni...." cand corect ar fi fost "timp de douasprezece luni..."
In acel moment m-am gandit cum se poate ca un om atat de citit sa nu stie sa foloseasca numeralul doisprezece.
Am auzit la TV politicieni, moderatori, vedete de doi bani folosind gresit acest numeral, insa niciodata oameni de cultura, sau cu educatie.
Sunt doisprezece ani, douasprezece luni, douasprezece zile, douasprezece ore, douasprezece minute.
Sunt doisprezece baieti si douasprezece fete.
Sunt doisprezece pomi si douasprezece flori.
De ce este atat de greu sa se foloseasca corect aceest numeral?
Iata un articol care explica mai bine ca mine cum se foloseste numeralul doisprezece:
"Numeralul „douăsprezece” a ajuns să fie ciuntit în exprimare de vorbitorii de limbă română, care uită să facă acordul între substantiv şi acest numeral care, atunci când însoţeşte substantivul, capătă valoare adjectivală.
Potrivit normelor, numeralul cardinal doisprezece se foloseşte numai atunci când însoţeşte substantive de genul masculin: doisprezece pitici, doisprezece căţei, doisprezece oameni, doisprezece ciobani etc. Când avem de-a face cu substantive de genul feminin sau neutru, regulile limbii române ne obligă să folosim forma de numeral cardinal „douăsprezece”, după cum urmează: douăsprezece domnişoare, douăsprezece fete, douăsprezece vitrine sau douăsprezece cărţi (genul feminin), respectiv douăsprezece minute, douăsprezece scaune, douăsprezece puncte, douăsprezece clasoare (genul neutru). Deşi regulile sunt clare, folosirea incorectă a numeralului douăsprezece a devenit o uzanţă."
”Mulţi vorbitori preferă să taie nodul gordian al acestui numeral şi să apeleze, spre a-şi face vorbirea mai uşoară, la forma „doisprezece” (cu varianta ei colocvială „doişpe") indiferent de genul substantivului însoţit. Iar asta este o greşeală pe care, din păcate, o întâlnim la destui oameni de la care aştepţi corectitudine în exprimare, acurateţe şi rigoare. Mă refer la oamenii din mass-media, care, mai cu seamă în exprimarea orală, calcă foarte des în strachina lui „doisprezece”. Auzim oameni de ştiri care spun, „Doisprezece maşini au rămas blocate sub nămeţi” (variantă greşită), în loc de „Douăsprezece maşini au rămas blocate sub nămeţi” (variantă corectă)”, explică profesorul de limba română Bogdan Cristea.
https://adevarul.ro/locale/vaslui/doisprezece-douasprezecee-folosim-corect-forma-numeral-1_58b004ba5ab6550cb8c467bd/index.html
-
Aoleooo, așa rău a ajuns limba română? :faint: :tickedoff: :knuppel2:
(https://scontent.fias1-1.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/53285654_2499804726760659_2377470792989409280_n.jpg?_nc_cat=109&_nc_ht=scontent.fias1-1.fna&oh=3e0586cc4503cbcc32c755e9b7a52f47&oe=5D2745AE)
sursa foto: pe net, făcută de un român vigilent. Şi, cică, e pe bune!
Louie, Să ştii că, după postarea ta, şi eu am devenit mai atentă la cum folosesc numeralul cardinal doisprezece. :kissing:
Nu ne-ai mai spus cum a ajuns Y în alfabetul nostru. :kissing:
-
Multumesc wonderland pentru ca mi-ai adus aminte :)
De ce in alfabetul romanesc este inclusa litera Y, desi nu exista nici un cuvant romanesc care s-o includa.
Pentru ca alfabetul roman actual este bazat pe alfabetul latin.
Si mai departe citez dintr-un articol de pe site-ul www.descopera.ro (http://www.descopera.ro):
"Alfabetul român actual este bazat pe alfabetul latin. Până în anii '60 ai secolului XIX, în spaţiul românesc se folosea alfabetul chirilic.
Alfabetul român din prezent conţine 31 de litere: a, A (a); ă, Ă (ă); â, Â (î din a); b, B, (be); c, C (ce); d, D (de); e, E (e); f, F (ef); g, G (ghe); h, H (haş); i, I (i); î, Î (î din i); j, J (je); k, K (ca); l, L (el); m, M (em); n, N (en); o, O (o); p, P (pe); r, R (er); q, Q (kü sau chǐu); s, S (es); ş, Ş (şe); t, T (te); ţ, Ţ (ţe); u, U (u); v, V (ve); w, W (dublu ve); x, X (ics); y, Y (i grec); z, Z (ze).
Din 1860 şi până în 1982, alfabetul a inclus oficial 28 de litere. Odată cu apariţia primului Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM), în 1982, grafia română s-a îmbogăţit oficial cu literele q, w, y ca urmare a apariţiei de-a lungul anilor a mai multor neologisme care începeau cu aceste litere. De precizat că, deşi acestea au apărut în DOOM din 1982, se foloseau încă din anii '70.
Acestea sunt considerate de către lingvişti litere „aparte“ deoarece sunt folosite numai în neologisme şi nume proprii străine, nefiind utilizate atât de des.
„Q“ este a douăzecea literă a alfabetului limbii române şi a şaptesprezecea literă din alfabetul latin.
„Q“ este şi simbol pentru mulţimea numerelor raţionale, dar şi pentru puterea reactivă. Litera mică „q“ este şi o unitate de măsură pentru greutăţi - quintal - folosită mai ales pentru cereale, fiind egală cu o sută de kilograme.
În Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (DEX) dn 1998 sunt 19 cuvinte care încep cu litera „Q“.
„W“ este a douăzeci şi opta literă a alfabetului limbii române şi a douăzeci şi treia literă din alfabetul latin.
Litera a fost inventată de scriitori anglo-saxoni în secolul al VII-lea. „W“ este şi simbol pentru watt (unitate de măsură a puterii egală cu puterea care corespunde dezvoltării unei energii de un joule într-o secundă) şi wolfram (element chimic, metal dur, cenuşiu-deschis sau cenuşiu-închis, lucios, folosit la fabricarea oţelurilor speciale şi a filamentelor pentru becuri electrice). În DEX-ul din 1998 se regăsesc 33 de cuvinte care încep cu această literă, printre acestea fiind week-end sau whisky.
„Y“ este a treizecea literă a alfabetului limbii române şi a douăzeci şi cincea literă din alfabetul latin.
Această literă a fost pentru prima dată utilizată în alfabetul grec, unde se găseşte Υ, υ. „Y“ este şi simbol literal pentru necunoscuta unei ecuaţii sau a unui sistem de ecuaţii şi pentru variabila independentă a unei funcţii. Totodată, este simbol pentru elementul chimic ytriu (element chimic asemănător cu elementele din familia pământurilor rare, folosit la elaborarea unor aliaje). „Y“ este litera cu care încep cele mai puţine cuvinte în limba română, în DEX-ul din 1998 se regăsesc 14, printre care yală, yoga şi yoghin."
https://www.descopera.ro/cultura/16776118-litere-limba-romana-aparut-alfabet-abia-in-1982 (https://www.descopera.ro/cultura/16776118-litere-limba-romana-aparut-alfabet-abia-in-1982)
Si daca imi permiteti voi cita mai departe o povestioara care mi s-a parut deosebit de distractiva, dar si interesanta in acelasi timp. Este vorba despre cine a introdus alfabetul latin in tara noastra.
Iata:
"În trecut, limba română a avut parte de două alfabete, cel chirilic şi cel latin, introducerea oficială a acestuia din urmă având loc în timpul domnitorului Al. I. Cuza.
După 1521, de când datează Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung către judele Braşovului Hanăş Begner, cunoscut ca primul text românesc scris cu alfabet chirilic, timp de mai bine de trei secole românii au folosit în scrierea lor alfabetul chirilic. Practic, era limba oficială care se folosea peste tot, în administraţie, şcoală sau biserică. Dar, potrivit specialiştilor în istorie, primul cuvânt aşa zis romanesc, dar scris în alfabet grecesc îl găsim în „Istoriile lui Theophylactus Simocatta“, operă scrisă de cronicarul bizantin pe la anul 630, în care apar cuvintele „Torna, Torna”, elemente care au constituit obiectul unei îndelungate controverse.
După cum se ştie, împrejurarea în care au fost rostite cuvintele în discuţie o reprezintă o expediţie din anul 587 a armatei bizantine împotriva avarilor, condusă de generalul Comentiolus în munţii Haemus (Tracia) sau mai cunoscuţii Balcani din Bulgaria. La aproape două secole după Theophylactus, aceeaşi întâmplare e relatată mai concentrat de un alt cronicar bizantin, Theophanes Confessor, în textul numit Chronographia, scrisă pe la 810–814) unde apare “τόρνα, τόρνα, φράτρε”.
Torna, torna, o probă de limbă românască : „Acea poveste este simplă şi sună aşa - expediţia armatei bizantine a fost compromisă de un incident stupid. Un animal de povară aruncase sarcina de pe el şi cineva i-a strigat stăpânului animalului să îndrepte sarcina, zicându-i în limba părintească: torna,torna, fratre. Stăpânul catârului nu a auzit strigătul, dar oamenii l-au auzit şi, crezând că sunt înfrânţi de duşmani, o luară la fugă, strigând în gura mare:torna, torna, provocând o mare debandada în rândurile oştirii”, ne spune istoricul focşănean Florin Dîrdală.
Johann Thunmann, care la 1774 a comentat textul lui Theophanes, vedea în “torna, torna, fratre”, o probă de limbă românească. Acelaşi punct de vedere conform căruia “torna, torna, fratre” reprezinta, la anul 587, o mostră de limbă românească, chiar dacă nesigură, atestând romanizarea Traciei şi prezenţa localnicilor romanizaţi în armata bizantină, a fost susţinut la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi în secolul al XIX-lea de o serie întreagă de istorici şi filologi, atât români cât şi străini...[...]..."
Intreg articolul il gasiti aici:
https://adevarul.ro/locale/focsani/cine-introdus-alfabetul-latin-tara-noastra-rugaciunea-tatal-nostru-text-scris-limba-romana-litere-latine-1_5583e468cfbe376e3571a25d/index.html (https://adevarul.ro/locale/focsani/cine-introdus-alfabetul-latin-tara-noastra-rugaciunea-tatal-nostru-text-scris-limba-romana-litere-latine-1_5583e468cfbe376e3571a25d/index.html)
-
Pentru ca, de cateva zile, ma bantuie, pasiunea pentru diferite teste (exista o explicatie, dar nu e relevant) :) ), am dat peste acest test de limba romana, unde ni se arata daca stim semnificatia unor arhaisme.
Pe bune, ”anapoda” sau ”așișderea” sunt arhaisme? Sunt și eu anacronică, dacă am știut semnificația tuturor acestor cuvinte? Sau testul e făcut de niște puști de 16-20 de ani?
Voi ce părere aveți?
https://www.kudika.ro/quiz/test_br000-test-de-limba-romana-cunosti-semnificatia-acestor-cuvinte-vechi/index.html (https://www.kudika.ro/quiz/test_br000-test-de-limba-romana-cunosti-semnificatia-acestor-cuvinte-vechi/index.html)
-
In descrierea anterioară a celor care atrag fondurile de la bogați (firește, in ziua de azi cu voia bogatului) și le dau la cei care au nevoie, decât zapciu sau recuperator, mai aproape e haiducul, care tot trăia din ce fonduri atrăgea, tot rupea inimi și tot mai dădea ceva la nevoiași. Alt cuvânt românesc mai potrivit nu găsesc.