Singles Happy Travel. Club de socializare
Arhiva => Arhiva => Subiect creat de: admin din Joi, 25 Martie 2010, 20:59
-
Ne intrebam ce suntem., dar mai interesant ar fi sa aflam “de ce suntem?”, „de ce existam?” sau mai simplu, „pentru ce existam?”.
Daca ar fi posibil sa patrundem in insasi esenta fundamentala a existentei, va trebui sa acceptam ca avem un rol, ca experienta noastra este folosita la ceva. Nu suntem doar niste actori pe o imensa scena improvizata, nici macar doar trecatoare si tranzitive forme de materie. Se spune ca suntem suflete, dar asta fara sa se defineasca ce este acela un suflet, s-a denumit cu acest termen tot ce era nelamurit si indefinitit la un om. Este ceva imaterial, o energie sau o unda? Nimeni nu poate spune. M-a starnit intotdeauna imposibilitatea de a ne explica ce inseamna sufletul si in ce fel genereaza el acea forta care face vie materia. Cred ca niciodata nu vom putea raspunde si asta dintr-un motiv foarte simplu: pentru ca nu exista suflet. Pentru ca nu am putut explica viata, am inventat un motiv si i-am spus suflet. Daca ar exisa asa ceva, ce l-ar genera? Orice existenta trebuie produsa, este un rezultat al unei actiuni. Si atunci repet intrebarea, dar mai simplu formulata: a cui rezultat este sufletul, cine-l produce? Exista teza transmisibilitatii. Daca ar exista un astfel de fenomen de mutare dintr-un corp in altul, cum s-ar intampla asta, dupa ce reguli si prin ce mod? Din nou, intrebari fara raspuns.
Nu cumva cautam un raspuns pentru ceva produs doar de imaginatia noastra sau de neputinta noastra de a privi mai profund si mai rational lucrurile? De ce cautam tot pe acelasi drum, folosind aceiasi logica? De ce nu incercam oare sa ne rupem de un rationament care nu duce la nici un fir? Cred ca omenirea ar trebui sa faca cativa pasi inapoi, pana acolo de unde s-a plecat cu teoriile care incearca sa explice existenta printr-o combinatie de altfel imposibila: de materie si de imaterial. Cum ar putea doua forme necombinative sa actioneze atat de exact si de cooperant?
Cautam explicatiile existentei de mii de ani, miliarde de oameni. Chiar nu s-a gasit nici unul atat de lucid si de profund sa explice ce este cu sufletul intr-un corp? N-as crede asta, este imposibil de acceptat ca nu am fi capabili sa aducem macar si o dovada in sprijinul teoriei convietuirii suflet – corp. Daca aceasta simbioza ar exista. Deci continui sa cred ca nu cautam unde trebuie, ca plecam de la un rationament gresit, de la o baza de plecare pe care prea am luat-o ca axioma. Hai sa ne indoim macar, sa incercam alt drum, sa vedem de ce am putea da.
Ca si alternativa a bazei de rationament, haideti sa ne consideram niste androizi. Niste elemente mecanice produse, animate si supravegheate. In ce scop si de catre cine?
-
Ceea ce ai scris e o aberatie ! Totul are o explicatie fie religioasa , fie stintifica ( ma rog anatomica ).Sufletul este ceea ce este viu in noi si vesnic tanar ! Pe scurt cat avem suflu ( respiratie ) traim , cat avem suflet avem sentimente !
-
Ce propuneam eu era o schimbare a bazei de rationament, nu lansam neaparat o concluzie sau o teorie iar folosirea cuvantului aberatie este un pic cam dura intr-o dezbatere. Ceea ce doresc eu este doar o provocare la discutie katie, nimic nu trebuie privit prea rigid. Am lansat aceasta tema din simplul motiv ca pana acum nici religia, nici stiinta n-au putut sa defineasca ceea ce numim noi "suflet". Sau cel putin eu nu consider ca ce a aparut pana acum in acest sens poate fi considerat ca avand o argumentatie si o explicatie rationala. Este foarte simplu sa ascunzi sub un termen generic ceva ce nu intelegi sau nu poti explica. "Sufletul este viul din noi". Nu vreau sa fac o dizertatie din ati explica, ce inseamna a conduce un rationament, pana la a lamuri ceva, pana la a obtine un raspuns. Rationamentul n-are voie sa plece si sa se intoarca exact de unde a plecat. El nu poate fi eficient in conditiile in care se invarte intr-un cerc, adica mai clar, nu poti explica ceva, prin folosirea lui ca argument. Si sa nu uitam ca exista Freud. Individul asta a creat un alt mod de analiza, de rationament, si asta doar pentru ca a fost capabil sa se rupa de dogme sau principii care pana la el pareau de nezdruncinat. Definirea sufletului prin respiratie, nu este cea mai fericita formulare. Eu m-am referit la suflet, nu la suflu, cum popular se numeste actul de inspiratie - respiratie. Acesta din urma este un act mecanic, rezultat in urma unui proces fizic, anatomic. Iar sentimentele tin de forme de energie. Deci nici o legatura intre suflet (sau respiratie cum l-ai denumit) si sentimente. Eu iti propun sa incercam impreuna o abordare de pe pozitii mai putin partizane si care nu includ pe "asa se zice" sau "asa este scris" sau "asa este". Intotdeauna trebuie sa si filtram ceea ce citim sau ne insusim. Pentru a fi siguri ca ajungem la adevar. Ok, katie?
-
intr-o scriere a lui rablais am citit (de muuult) o replica
era ceva de genul: e ciudat ca voi oamenii stiti atat de multe despre univers, dar stiti atat de putine despre voi
-
poate ca e prea intim acest suflet ca sa poata fi definit,descris...
-
pardon
in mesajul meu e un NU care nu are rost
scuze, am si eu o varsta
:)
-
Am sters eu nu-ul.
-
Ai uitat de Spirit, care se afla intr/o dimensiune superioara.
SUFLETUL este o proiectie a Siritului.
Sufletul se afla in corpul fizic, in Plexul Solar, are o forma sferica de culoare aurie.
-
Excelent, poti continua te rog? Proiectia spiritului era unul dintre subiectele pe care le speram venite ca si raspuns topicului lansat. Este o teorie foarte interesanta si eu personal cred mult in ea. Se pare ca acolo se acumuleaza experientele, trairile noastre, intr-o imensa arhiva...dar te rog continua tu explicatia! Eu am sa mai revin.
-
De acord. Spiritul omului receptioneaza tot, chiar si ceea ce noi nu vedem in planul constient al nostru de zi cu zi. Este ca o pelicula de film pe care se inregistreaza orice experienta dobandita sau pierduta. Numai ca, nu toti oamenii pot ajunge la ceea ce a spus cineva mai devreme, constiinta superioara, ci doar acei oameni care vad sensul vietii si au trait in "morala" legilor vietii, care nu sunt aceleasi ca in religie. Aceste legi le stim toti, numai ca multi nu vor sa-si asculte "eul" interior, care le-ar putea dicta care sunt aceste legi "nescrise" in vreo carte, ci pur si simplu, scrise in interiorul nostru, in spiritul nostru, in psihicul nostru, in subconstientul nostru, in super si hiperconstiinta noastra.
-
Este exact ceea ce cred multi ca se intampla cu spiritul nostru. indiferent ca-i spunem proiectie, inregistare, arhivare sau altfel. Intrebarea este la ce ajuta sau si mai direct: pe cine ajuta?
-
Tot pe noi ne ajuta. Spiritul nostru e nemuritor. Nu are rost sa ne consumam energie si timp sa cautam explicatii unde se duce spiritul nostru dupa ce plecam din viatza fizica. Eu cred ca spiritul oamenilor care au trait in spiritul "legilor vietii" corecte se duc undeva, dirijate de o forta inca necunoscuta oamenilor "de pe aceasta planeta", pe alte planete mai evoluate din toate punctele de vedere, unde se vor naste ca oameni ai acelor planete dar, cu spiritul deja experimentat. Ceilalti, care au facut tot felul de nenorociri, care au ucis sau au fost in contradictie cu "legile vietii", dispar, pur si simplu, in neant. De aceea este o greseala foarte mare a anumitor oameni cand fac tot felul de "tampenii", deoarece, spiritul lor a evoluat mii sau sute de mii sau milioane de ani pana a ajuns la stadiul actual, iar acum, din diverse cauze, aceste spirite dispar, pur si simplu. Deci, o energie acumulata in milioane de ani va fi risipita intr-o viata "umana".
-
Presupun ca esti adeptul teoriei de larva. Aici pe Pamant avem o prima experienta, trecem printr-o prima faza incipienta,urmand apoi stadii mai complexe. Iar experienta dobandita aici ajuta pe nivelele superioare de evolutie. Am inteles bine?
-
Eu nu ma aventurez in astfel de discutii filozofice pentru ca nu cred in ele si deci n-am energia necesara sa le sustin!
In mod primitivist, insa, refuz sa cred ca sunt doar un robot! De ce??
Pai de exemplu, de ce , daca ma asez in pat si nu imi e suficient de somn, ma napadesc gandurile, insailate ca un snur infinit si, daca nu fac un efort sa le canalizez spre sensul pozitiv, imi piere somnul definitiv! Adica, sa ma fac inteleasa, un lung sir de ganduri negre imi acapareaza creierul, ma panicheaza si somnul dispare ca un fum! Daca as fi android, as mai avea asemena probleme?
Un alt exemplu ar fi fobiile mele, despre care am vorbit deja in alta parte: are un android fobii? Nu cred!
Sau fluturii din stomac pe care i-am simtit in tinerete, cand eram indragostita: ce reprezinta? Impulsuri electrice, sau ce?
Ar mai fi si trecerea de la o stare la alta, acum rad si sunt vesela, ca mai tarziu putin sa fac precum trenul in gara pentru te mir ce aiureli marunte! Un robot e nervos sau fericit? Iarasi nu cred!
Chiar daca discursul meu nu e la fel de bazat filozofic , precum cele de mai sus, mi-ar placea sa va stiu parerea si in legatura cu cele de mai sus, pe care le-a simtit orice muritor de rand!
-
Nu, omul nu este un android. Suntem proprii nostri stapani si singurii care reusim sa ne facem si sa ne cream soarta, sau karma, sau cum mai vreti sa-i spuneti. Avem liberul arbitru dar, acesta trebuie incadrat in "legile vietii sanatoase", umane si morale.
Nu, nu sunt adeptul teoriei de "larva". Sunt anumite chestii pe care nu le stiu doar din citit. Nu are rost sa explic acum care sunt aceste chestii.
Oricum, omul care reuseste sa "stea de vorba" cu subconstientul lui, deci cel care a reusit sa faca legatura intre constient si subconstient, va garantez, poate sa-si vada trecutul, chiar si inainte de a se naste si poate sa vada chiar si "parte" din viitor.
-
Exista un element pe care multe persoane il reclama a li se fi intamplat: deja vu. Chiar aveam in proprunerile de subiect abordarea acestei interesante revelatii de "a mai fi trait odata asta". Recunosc ca si mie mi s-a intamplat cu ani in urma, cand ajunsesem printr-un complex multiplu de imprejurari, sa innoptez in Koper. Neavand ce face am hoinarit prin micuta cetate de pe tarmul Adriaticii si am avut aproape siguranta ca am pasit odata pe pavajul strazilor inguste...
-
si eu am avut sentimentul asta de cateva ori
era ceva ce as fi trait intr-o alta viata cu alti oameni
niste fragmente numai
of, tare greu se explicat
-
Ne întrupăm pentru a face ceea ce nu am făcut într-o viaţă anterioară. Depinde de noi dacă repetăm trecutul sau facem lucruri noi. Iar legile naturale.... desigur că trebuie să trăieşti în perfectă armonie cu ele. Chiar şi un necunoscător ajuge la un moment dat să-şi dea seama că acestea sunt legile supravieţuirii.
-
Exista un element pe care multe persoane il reclama a li se fi intamplat: deja vu.
si mie mi s-a intamplat. cred ca era o eroare in matrix :D
-
Tot ce s-a spus pana acum in acest topic tine de invataturile orientale . Daca vei avea o discutie cu un practicant de yoga pe aceasta tema ,...iti va da toate informatiile necesare . Dar finalul este tare curios,. cand iti va spune,.. ca omul ,. el insusi este un Dumnezeu . Si numai cei care au taria vor ajunge pe aceste culmi inalte .
Sa te crezi nemuritor ,...sa crezi ca vei parcurge mai multe vieti ,..si in fiecare viata sa fi mai bun ,...sa urci treapta cu treapta ,...si in final sa crezi ca vei ajunge un Dumnezeu ???
Nu credeti ca DIAVOLUL si-a bagat coada .
Care dintre voi a fost sau este practicant de yoga ?
-
Dar, nu cumva insasi faptul ca crezi ca exista un "diavol" face parte tot din aceleasi chestii "orientale" ?
-
Credinţa în diavol e cea mai puternică mărturie de credinţă în Dumnezeu. Dacă esti conştient de existenţa Binelui, automat eşti conştient şi de existenţa Răului şi viceversa. Altfel nu am putea defini nici una, nici alta. Căci ce e bine nu e rău şi ce e rău nu e bine. Sunt noţiuni care nu pot fi definite decât aşezându-le faţă în faţă cu opusul lor. (aşa mi-au spus cei responsabili cu creşterea şi educarea mea şi eu i-am crezut)
Cât despre deja vu, am întrebat toţi specialiştii psihologi şi neurologi care mi-au ieşit în cale. Mi-au zis că e doar o senzaţie care are la bază elemente, fragmente asemanătoare cu alte situaţii pe care noi le amestecăm şi le îngurgităm ca pe ceva extraordinar, bizar sau paranormal. Nu au reuşit sa mă convingă pe deplin. Încă cred că e vorba de o conştiinţă comună a tuturor care au trait înaintea noastră la care ne conectăm prin sensibilitatea le ceea ce se numeşte sentimentul comun al vieţuirii. Sau poate mergem prea departe cu imaginaţia din pricina afectivităţii sporite legate de anumite împrejurări placubile. O fi dorinţa de a trăi mai intens o senzaţie mai puternică decât realitatea...
-
Omul... Spirit intrupat !
-
Cele mai vechi indicii că sîntem doar nişte roboţei ne vin din religie. Cam toate religiile susţin că sîntem doar nişte manufacturi sau făcături, cum preferaţi.
Aproape totul este preprogramat în noi încă din momentul “fabricaţiei”, durata existenţei noastre şi etapele ei. Avem un ceas intern bine ascuns în ADN care ne fixează sfîrşitul copilăriei, ne dictează cînd să apară atracţia sexuală şi mai ales faţă de cine, şi tot acelaşi ceas ne declanşează îmbătrînirea şi în final moartea.
Mecanismul alegerii partenerului, aşa zisa atracţie sexuală, este de fapt o căutare inconştientă a perpetuării genelor astfel încît să existe un transfer calitativ maxim către noua generaţie de roboţei. În realitate sîntem doar sclavii genelor, scanăm constant orice partener posibil pe care îl întîlnim în viaţa de zi cu zi doar ca să vedem cît de bine e dotat în acest sens. Cînd descoperim ceva interesant în această direcţie spunem despre respectivul că e frumos sau frumoasă, se declanşează automat mecanismul atracţiei, dar s-a constatat că de fapt noi identificăm “frumosul” în simetrie. Adică ne plac oamenii simetrici. Iar oamenii simetrici sînt de regulă sănătoşi, mai exact asimetriile sînt un indiciu al unor anomalii sau boli genetice. Desigur evaluăm partenerul şi după alte criterii, de exemplu o femeie cu şolduri largi ar fi mai capabilă să nască cu riscuri minime un copil, eventual unul cu un craniu mai dezvoltat (şi deci mai inteligent), rezervele de grăsime de pe şolduri i-ar permite supravieţuirea în cazul unei lipse a hrănii, sînii mari pot fi un indiciu că ar putea hrăni copilul pe săturate, etc. dar oricum şi aceste criterii sînt în aceeaşi direcţie a perpetuării optime a genelor.
Apoi roboţeii sînt programaţi să fie mereu nelinştiţi şi nemulţumiţi, să fie mereu într-o eternă căutare. Pentru asta au fost blagosloviţi cu anxietatea. Iar dacă refuză să intre în jocul existenţial îi loveşte depresia. Liberul arbitru se dovedeşte a fi doar o jonglerie într-un ţarc.
Şi ar mai fi multe altele, dar (deocamdată?) mă opresc aici.
-
P.S. Rezultă o nouă întrebare: om fi şi reciclabili?
-
:D :D
mai ai niste idei!
:D
-
asa cum am mai spus in vara trecuta mama a suferit un triplu by pass
i-au luat dintr-o parte si i-au pus in alta
sangele i l-au "reciclat"
deci vezi ca ceva inceputuri sunt
uitandu-ma la ea cum arata dupa operatie cu tuburi care intrau si ieseau ma gandeam la neo (parca asa era) din matrix, cum arata pana sa constientizeze ce e
scuze, ma exprim ca un inginer
sper ca ati inteles ceva din ce am zis
-
P.S. Rezultă o nouă întrebare: om fi şi reciclabili?
Suntem, Manfred. Doar că nu ne reciclăm sub aceeaşi formă. E o vorbă a lui Lavoisier: în natură nimic nu se pierde, nimic nu se cîştigă, totul se transformă. Prin extensie, e valabil pentru tot universul
-
ce ştiţi despre copii de cristal....
au apărut şi nişte cărţi dar nu am suficient timp....
-
Saturnianule, mă gîndesc la o reciclare chiar mai eficientă. De exemplu am putea renunţa la îngroparea sau incinerarea celor morţi si am putea extrage proteinele şi mineralele din ei, le-am compacta sub forma unor turte mici care ar putea fi o alimentaţie foarte hrănitoare pentru restul populaţiei. S-ar rezolva multe din problemele planetei, începînd cu foametea, poluarea, etc. Ba poate că în Romania nu ar mai fi nevoie să se reducă pensiile şi salariile. :)
Shocking?
-
pfffff, @Manfred...cu turtele ..noah :-\
-
m-ai lasat bouche bée
intrebare
ce te faci cu persoanele pe care nu poti sa le inghiti?
daca nimeresti la cina o turta din una?
faci indigestie si toata noaptea stai la baie
-
Saturnianule, mă gîndesc la o reciclare chiar mai eficientă. De exemplu am putea renunţa la îngroparea sau incinerarea celor morţi si am putea extrage proteinele şi mineralele din ei, le-am compacta sub forma unor turte mici care ar putea fi o alimentaţie foarte hrănitoare pentru restul populaţiei. S-ar rezolva multe din problemele planetei, începînd cu foametea, poluarea, etc. Ba poate că în Romania nu ar mai fi nevoie să se reducă pensiile şi salariile. :)
Shocking?
@manfred, pastrasem subiectul acesta pentru a raspunde mai tarziu, ca acum sunt in the middle of something! dar vazand tema din aceste randuri, uite, ca altii s-au gandit deja la aceasta posibilitate, cu multi ani in urma... SOYLENT GREEN, va spune ceva?! imi spuneti dupa! :-*
http://www.youtube.com/watch?v=SVpN312hYgU
-
Ayouni nu încetezi să mă uimeşti! :) Bravo! Chapeau!
-
ceva in genul asta era si in matrix parca
masinile foloseau energia oamenilor
gresesc?
-
Saturnianule, mă gîndesc la o reciclare chiar mai eficientă. De exemplu am putea renunţa la îngroparea sau incinerarea celor morţi si am putea extrage proteinele şi mineralele din ei, le-am compacta sub forma unor turte mici care ar putea fi o alimentaţie foarte hrănitoare pentru restul populaţiei. S-ar rezolva multe din problemele planetei, începînd cu foametea, poluarea, etc. Ba poate că în Romania nu ar mai fi nevoie să se reducă pensiile şi salariile. :)
Shocking?
Pentru mine nu e shocking. Dar mai avem de evoluat nu doar tehnologic, ci şi ca mentalitate. Oricum, omenirea nu va aborda astfel de soluţii - chiar dacă ar deţine tehnologia - decît cînd va ajunge să fie obligată de împrejurări. Iar asta se traduce prin "cînd situaţia o va aduce în pragul extincţiei prin suprapopulare". Deocamdată stăm destul de bine - sau cel puţin avem impresia asta - pentru a ne permite să fim sclavii diferitelor concepte religioase gîndite de alţi oameni pentru oameni :)
Chiar citesc o carte acum unde, în viitorul (nu foarte) îndepărtat se vorbeşte de "minele de hrană". Ce erau aceste mine? Ceva asemănător clasicelor mine de cărbuni de azi dar de unde erau extrase carbohidraţii şi proteinele necesare confecţionării hranei pentru o planetă Pămînt suprapopulată (peste 10 miliarde).
-
ceva in genul asta era si in matrix parca
masinile foloseau energia oamenilor
gresesc?
Nu greşeşti, doar că acolo era un pic mai rău, nu doar că oamenii erau folosiţi drept sursă de energie mai erau şi într-o veşnică stare de vis. Mai rău.... era mai rău? :)
-
pfffff, @Manfred...cu turtele ..noah :-\
păi ştii, aşa nişte turtiţe mici, un fel de crackers. :)
-
eu zic mai rau
oricum pana la urma visul s-a terminat
numai adevarul rezista
dixit
;D
-
eventual sa intreb din ce se va face berea? sa stam la o bere cu niste crackers/turtite whatever ? pfff imi vine sa rad si nu prea :P
-
Saturnianule, mă gîndesc la o reciclare chiar mai eficientă. De exemplu am putea renunţa la îngroparea sau incinerarea celor morţi si am putea extrage proteinele şi mineralele din ei, le-am compacta sub forma unor turte mici care ar putea fi o alimentaţie foarte hrănitoare pentru restul populaţiei. S-ar rezolva multe din problemele planetei, începînd cu foametea, poluarea, etc. Ba poate că în Romania nu ar mai fi nevoie să se reducă pensiile şi salariile. :)
Shocking?
Ideea nu e originala. Am citit mai demult o carte despre asta, numai ca nu era vorba de turte, ci de biscuiti. Nu mai stiu titlul sau autorul cartii. Acolo, fabricarea biscuitilor din cadavre, hrana care mentinea omenirea lipsita de alte resurse, era un secret bine pastrat, dar poate nu destul de bine, din moment ce a fost descoperit de un barbat care apoi incearca sa salveze cadavrul tatalui sau de la transformarea la care urma sa fie supus .....si de aici toata intriga....Nu-mi aduc aminte amanunte, am tratat lectura respectiva fara prea multa seriozitate, ca pe un sf de duzina.
-
Asa e Eugenia, e o idee a lui Harry Harrison care a scris o povestire SF in anii 60 pe tema asta. Povestirea a avut succes, asa ca s-a făcut şi un film după ea, pe numele său "Soylent Green". Cuvîntul Soylent fiind intraductibil, filmul in Romania a rulat cu titlul de "Substanţa Verde".
Marcutza fii fără griji, cred că berea e încă bună! :)
-
Saturnianule, mă gîndesc la o reciclare chiar mai eficientă. De exemplu am putea renunţa la îngroparea sau incinerarea celor morţi si am putea extrage proteinele şi mineralele din ei, le-am compacta sub forma unor turte mici care ar putea fi o alimentaţie foarte hrănitoare pentru restul populaţiei. S-ar rezolva multe din problemele planetei, începînd cu foametea, poluarea, etc. Ba poate că în Romania nu ar mai fi nevoie să se reducă pensiile şi salariile. :)
Shocking?
Ideea nu e originala. Am citit mai demult o carte despre asta, numai ca nu era vorba de turte, ci de biscuiti. Nu mai stiu titlul sau autorul cartii. Acolo, fabricarea biscuitilor din cadavre, hrana care mentinea omenirea lipsita de alte resurse, era un secret bine pastrat, dar poate nu destul de bine, din moment ce a fost descoperit de un barbat care apoi incearca sa salveze cadavrul tatalui sau de la transformarea la care urma sa fie supus .....si de aici toata intriga....Nu-mi aduc aminte amanunte, am tratat lectura respectiva fara prea multa seriozitate, ca pe un sf de duzina.
in legatura cu acest subiect interesant, am postat mai devreme trailerul de la filmul SF SOYLENT GREEN! mi s-a parut un film foarte bun... este exact despre acest lucru!
-
Multumesc, @ayouni, mi-as dori sa vad filmul sau sa recitesc cartea, acum as vedea altfel lucrurile. Daca-mi amintesc bine, procesarea respectiva se facea nu numai pentru obtinerea hranei necesare, ci si pentru a mentine o lume curata, fara cadavre ....brrr, uite despre ce vorbim....Si chiar daca nu avem tehnologia necesara, cum spunea cineva intr-un mesaj, noi, oamenii, tot gasim metode de a ne minca unii pe altii. :(
-
noi, oamenii, tot gasim metode de a ne minca unii pe altii. :(
Cata dreptate ai, EUGENIA! Din nefericire!!!
-
da.....
dacă este o acritură de om.... care ai spune că s-a hrănit cu murături toată viaţa... pui un pic de miere... şi devine digerabil...
şi după ce-l papi... ai regrete...
-
Si chiar daca nu avem tehnologia necesara, cum spunea cineva intr-un mesaj, noi, oamenii, tot gasim metode de a ne minca unii pe altii. :(
Problema e ca ne mincam degeaba, fara sens si din prostie. Ce poate fi mai stupid de-atit? ;D
Cit despre filmul respectiv, partea nasoala era ca nu se procesau doar oameni morti din diferite cauze, ci si oameni care erau omoriti. Adica se ajunsese la crime.
-
din punct de vedere medical, e corect sa "se proceseze" corpuri recent "assommes" ..
cadavrele, dupa cateva ore, nemaivorbind despre cele in putrefactie, sunt toxice
-
http://www.youtube.com/watch?v=2ZUNLV7e3vU
-
din punct de vedere medical, e corect sa "se proceseze" corpuri recent "assommes" ..
cadavrele, dupa cateva ore, nemaivorbind despre cele in putrefactie, sunt toxice
Am scris "se proceseaza" pentru ca in cartea citita de mine (la virsta de 9-10 ani) se vorbea despre un proces tehnologic.
Si, da, cadavrele sint toxice.... uite, din cauza asta unii dintre noi sintem vegetarieni..... ;D
-
un generic .. o amintire ...
http://www.youtube.com/watch?v=DOryEhRTP7A
-
l-am vazut
-
imi pare bine, tester! :)
-
INGRASAMANT DIN MORTI
http://www.libertatea.ro/stire/mortii-vor-fi-distrusi-cu-nitrogen-lichid-si-folositi-pe-post-de-ingrasamant-291000.html
-
INGRASAMANT DIN MORTI
[url]http://www.libertatea.ro/stire/mortii-vor-fi-distrusi-cu-nitrogen-lichid-si-folositi-pe-post-de-ingrasamant-291000.html[/url]
Găsesc nemaipomenită treaba asta! Însă va mai dura pînă să fie acceptată de mulţi. Cu atît mai puţin de români. Sunt mult mai tradiţionalişti şi conservatori decît ne place să acceptăm. Oricum, eu am decis că nu vreau să fiu îngropat, ci incinerat. Dar dacă intră în practica curentă metoda asta pînă mor eu, categoric asta vreau.
-
INGRASAMANT DIN MORTI
[url]http://www.libertatea.ro/stire/mortii-vor-fi-distrusi-cu-nitrogen-lichid-si-folositi-pe-post-de-ingrasamant-291000.html[/url]
Găsesc nemaipomenită treaba asta! Însă va mai dura pînă să fie acceptată de mulţi. Cu atît mai puţin de români. Sunt mult mai tradiţionalişti şi conservatori decît ne place să acceptăm. Oricum, eu am decis că nu vreau să fiu îngropat, ci incinerat. Dar dacă intră în practica curentă metoda asta pînă mor eu, categoric asta vreau.
Oi fi si tu bun de-un ness, ceva...
-
INGRASAMANT DIN MORTI
[url]http://www.libertatea.ro/stire/mortii-vor-fi-distrusi-cu-nitrogen-lichid-si-folositi-pe-post-de-ingrasamant-291000.html[/url]
Găsesc nemaipomenită treaba asta! Însă va mai dura pînă să fie acceptată de mulţi. Cu atît mai puţin de români. Sunt mult mai tradiţionalişti şi conservatori decît ne place să acceptăm. Oricum, eu am decis că nu vreau să fiu îngropat, ci incinerat. Dar dacă intră în practica curentă metoda asta pînă mor eu, categoric asta vreau.
Oi fi si tu bun de-un ness, ceva...
Nu, nu, de ness nu-s bun. Sunt mult prea dulce ;D
-
[/quote]
Nu, nu, de ness nu-s bun. Sunt mult prea dulce ;D
[/quote]
Ba mie chiar asa imi place ness-ul: foarte dulce!!!
-
Oricum, eu am decis că nu vreau să fiu îngropat, ci incinerat.
pe la 90 de ani :) iar cenusa sa fie imprastiata deasupra marii... sa pleci pe aripile vantului 8)
-
Sintem morbizi in dimineata asta. Fratilor, deocamdata traim, e minunat tot ce ni se intimpla, unii avem realizari, altii iubim.......sa nu umbrim viata cu ginduri triste. :-*
-
@saturn: si mie imi place ideea.. in fond e vorba de nimic altceva decat de circuitul diverselor substante, de data asta utile, in natura, iar coreenii si suedezii incearca sa circule astfel materia cu oarecare folos..
din cate imi dau eu seama, cu piramidele si toate celelalte cosciuge uriase nu s-a rezolvat mai nimic pentru beneficiul urmasilor sau al vegetatiei ..
atata vreme cat pomenirea de catre urmasi a decedatului e o chestiune finita in timp (pomenesc si ei cat pot si cat isi mai aduc aminte) mai bine sa creasca generatii de lacramioare sau papadii din mine, decat sa stau in cavou de beton si sa ma innegresc acolo fara nici un folos pentru nimeni .. si sa mai trebuiasca si sa ma scoata afara cand expira cesiunea pe loc.. ooof!
-
si eu m-am gandit de multe ori la varianta cu cenusa imprastiata deasupra insulelor galapagos in oceanul pacific... dar gandindu-ma la drum si la cheltuiala si ca nu am pe nimeni cui sa incredintez aceasta misiune, va trebui sa ma gandesc la altceva.
"caci vis al mortii eterne e viata lumii-ntregi"
-
Sintem morbizi in dimineata asta. Fratilor, deocamdata traim, e minunat tot ce ni se intimpla, unii avem realizari, altii iubim.......sa nu umbrim viata cu ginduri triste. :-*
Ba eu am avut intentia clara de a transforma morbidul in amuzament! Si, asa cum zici, intru intr-una dintre categoriile enumerate... spre bucuria mea! Asa ca nici vorba de ganduri negre... dimpotriva... sunt chiar foarte fericita! Azi si in general!
-
:-* :-* :-*
-
La tema aceasta, as indrazni sa va provoc, dragi prieteni, la a da o definitie omului. Ce este omul? Eu as zice, omul este o creatie superba, inventiva, o fiinta superioara care poate monitoriza aproape totul... ,dar in acelasi timp este si o suma a contrariilor. Mai exista omul adevarat? Acela pe care sa te bazezi, care sa te ajute neconditionat, care sa te invete de bine, care sa te imbarbateze cand iti este greu.... Sa speram ca mai exista.
-
Ce este omul? Eu as zice, omul este o creatie superba, inventiva, o fiinta superioara care poate monitoriza aproape totul... ,dar in acelasi timp este si o suma a contrariilor.
Acestea sunt niste caracteristici ale omului. Dar nu cred ca putem defini omul in sensul literal al cuvintului. E ca si cum ai incerca sa-l definesti pe Dumnezeu sau Universul. Ar trebui sa-l bagi in niste sabloane. Daca exista ceva care se apropie de o definitie a omului, as spune ca omul este o stare.
-
Omul este ca o planeta. Este adevarat faptul ca, planeta arata din spatiu ca o singura fiinta.
-
Eu acum am descoperi subiectul acesta frumos, care a pasionat Omul de cind exista pe acest pamant(si poate nu numai).
M-a durut cand am vazut ca Admin a scris ca nu exista suflet.
Parerea mea este ca tot ce e viu are suflet sau spirit sau atman sau cum l-a defint fiecare civilizatie in parte.
Daca ne gandim la diferenta de potential a membranei celulare, viata este asemanatoare unui curent electric ce circula prin tesuturi. Sigur, curentul electric descoperit de noi nu are suflet , dar nici viata nu acelasi lucru.
ADN-ul si ARN-ul asi exercita actiunea numai in celula vie.
Chiar existenta apei pe Pamint nu poate fi explicata stiintific.
Un japonez, Masaru Emoto a studiat formele de cristalizare a apei in diverse situatii.Intr-o camera unde se cearta doi oameni, apa cristalizeaza in niste bulgari uriti. Intr-o camera unde oamenii asi impartasesc sentimente frumoase , apa cristalizeaza ca o dantelarie in gheata, asa cum vedeti iarna pe geam. Dar cel mai frumos cristalizeaza apa la sentimente de recunostinta , de multumire.
Spiritul plantelor: shamanii de pe Amazon vorbesc cu spiritul plantelor. Farmacologia are multe de invatat de la curanderas. Ea foloseste numai 1% din plantele care cresc pe pamint, iar drumul pe care merge eu cred ca e putin gresit. Shamanii spun ca nu numai subtanta activa din plante are actiune terapeutica, ci intreaga planta, caci altfel se pierde spiritul plantei.
Avem nevoie de natura: stejarii,caii, leii, ierburile...tot ce il separa pe om de aceste lucruri, il va omori.
In natura gasim toate raspunsurile la intrebarile noastre. Trebuie sa stim sa o observam.
Am auzit o teorie care spune ca in gradina unui om care se imbolnaveste de ceva, incepe sa creasca o planta care il poate vindeca.
De la shamani vestea buna este ca plantele chiar vor sa ne vindece daca le rugam si le aducem recunostinta.
Despre animale, la fel:
Au fost multi calugari care in singuratate au invatat graiul animalelor.
... Cat despre hranirea cu cadavre, medicina a numit-o necrofagie si s-a practicat din cele mai vechi timpuri.
As vrea sa nu fie acesta un subiect inchis. Mai vorbim