Singles Happy Travel. Club de socializare
Excursii si evenimente => Feed-back-uri, impresii, fotografii din excursiile si vacantele noastre => Subiect creat de: admin din Joi, 03 Noiembrie 2011, 14:24
-
Toate cele 10 minunatii ale Austriei, circuit 6 15 iulie
Tarif: 590 Euro/ persoana - cazare in camera DBL
Plecare: 6 iulie 2012
Sosire: 15 iulie 2012
Cazare: 9 nopti din care:
doua nopti la Viena (6/8 iulie)
patru la Salzburgerland (8/12 iulie)
doua nopti la Innsbruck (12/14 iulie)
una la Budapesta (14/15 iulie)
Servicii incluse:
cazare 9 nopti la hoteluri sau pensiuni de 3*, mic dejun inclus
4 zile de demipensiune (cele de la Salzburgeland)
transport cu microbus 8 locuri, cu plecare si sosire in Sibiu
Obiective turistice pe care urmeaza sa le vizitam. Am ales pentru aceasta actiune un tur al acestei extraordinare tari, care ofera cam tot ces-i poate dori un turist. Am plecat de la clasamentul pe care l-a publicat ministerul lor de turism si care se refera la cele mai vizitate 10 obiective. Excursia noastra are sa le parcurga pe toate:
Palatul Schönbrunn este cel mai viztat obiectiv turistic din Austria. Realizat intr-un stil unic, imperal baroc, zugravit intr-un galben luminos, palatul este in fapt un complex de cladiri. Aditional celei principale, mai deosebite sunt Gloriette si Casa Palmierilor. Peisagistica este o adevarata opera de arta : o gradina cu o multitudine de flori si culori, labirintul, aleile cu copaci, curtea mica. Palatul mai detine si cea mai veche si mai mare gradina zoologica., modernizata acum dupa standardele cerute de legile de protectie a a nimalelor.. Palatul a fost resedinta de vara a familiei imperiale Habsburg si locul de nastere a lui Franz Josef (1830)
St.Stephan Dom - punctul de referinta si simbolul libertatii Vienei. O veritabila bijuterie arhitectonica. Imensul ei clopot (printre cele mai mari din lume) este cel care vesteste in Viena intrarea intr-un nou an.
Fortareata Hohensalzburg este cea mai impunatoare cladire a Salzburgului, orasul lui Mozart. Constructia a inceput in secolul XII, turnurile sale dominand vechiul oras. Continuu i s-au adus adaugiri, fortificari suplimentare, astfel ca a ajuns sa fie unul dintre cele mai puternice bastioane de aparare, asigurand puterea Arhiepiscopiei Romano Catolice. Aceasta pana la sfarsitul celui de-al XVIII secol. .
Soseaua Alpina Grossglockner face legatura intre doua provincii ale Austriei: Salzburg and Carinthia, peste munti, chiar in vecinatatea celui mai inalt varf, Grossglockner, (3798m). Soseaua, un fel de Transfagarasan al nostru, bineinteles la alta scara si inaltime, este construita special pentru a admira peisajele fantastice din munti si este inchisa intre octombrie si mai.
Basilica Mariazell se afla la doua ore de condus, in sud vestul Vienei. Se pare un loc preferat de papi, Ioan Paul II (in 1983) si Benedict XVI (2007) au vizitat Mariazellul in timpul calatoriiilor lor oficiale in Austria. Nu atat de importanta ca si centru papal, totusi basilica reprezinta unul dintre cele mai importante si mai cautate lacasuri Romano Catolice.
Roata mare din Prater este imaginea poate cea mai cunoscuta din Viena. Amplasata in vechiul parc de distractii langa Dunare si foarte aproape de centrul orasului, roata a fost construita in 1896/1897 si recent a fost reconditionata. Asezat in roata, turistul are ocazia sa vada aiba o imagine de ansamblu a Vienei, in special a celei din jurul Domului Sfantul Stefan
Lumea cristalelor Swarovski este o expozitie tematica, unde sunt prezentate cele mai importante si deosebite lucrari si bijuterii apartinand designerilor acestei fabrici. A fost construit in 1995 de arhitectul si artistul Andre Haller
Abatia Melk este amplasata la cca 100 km vest de Viena, pe o stanca deasupra Dunarii. De sus, in fata turistului, se asterne o panorama de vis, de-a lungul Dunarii. A fost fondata in 1089 ca primul centru de stiinte crestine care a existat vreodata. Biblioteca sa a fost faimoasa in lumea intreaga, iar cartile scrise si tiparite aici au avut o enorma influenta in timpul evului mediu. In prima parte a secolului XVIII abatia a fost refacuta in stil baroc, primind aura mai mult a unui castel. Arhitectul acestei operatiuni a fost celebrul arhitect austriac,Jakob Prandtauer.
Muzeul de Arte Frumoase de pe Ringstrasse (vis a vis de Palatul imperial Hofburg) a fost construit in 1891 in special pentru a pastra colectiile familiei imperiale. Astazi este considerat cel mai important muuzeu in care se afla expuse lucrarile celebritatilor din pictura precum Bruegel, Rembrandt, Dürer, Vermeer si multi altii.
Belvedere in al treilea district vienez, langa Gara de Sud (Südbahnhof) si Piata Schwarzenberg a fost initial construit ca si palat de vara de catre Printul Eugen de Savoya, un faimos si de success conducator militar al celui de-al XVIII secol. Design-ul apartine arhitectului Lukas von Hildebrandt, stilul fiind eminamente baroc. Contine cea mai mare colectie Gustav Klimt, alaturi de lucrarile altor artistici austrieci ca Egon Schiele and Oskar Kokoschka.
Programul acestei actiuni are sa fie unul combinat, de vizitare dar si de relax. In zona Zell am See, o sa avem ocazia de a face plaja si baie in doua dintre cele mai frumoase lacuri ale Austriei.
Alte detalii: office@singlescamp.ro
Inscrierile se pot face pana la data de 1 iunie 2012 pe formularul pe care o sa-l gasiti pe site sau pe office@singlescamp.ro
Plata se face in contul SC Bon Vojage srl Sibiu. Email: samiza@bonvoyagesibiu.ro
-
Traseu:
Sibiu - Viena Mariazell - zona Kaprun /Zell am See ( Salzburgerland ); din punctul de cazare se merge pe soseaua alpina Großglockner Hochalpenstrasse cu o lungime de 48 km; o zi o sa mergem la Bodensee, una la Salzburg apoi plecam spre Innsbruck Melk - Budapesta Sibiu
Program
Ziua 1
O sa plecam ca de obicei pt a castiga o jumatate de zi, noaptea, la ora 01.00, din Sibiu. Pana la Viena avem de parcurs 780 km, ceea ce inseamna cca 9 ore si jumatate de rulaj, cu pauzele de la Simeria, granita, benzinaria Shell de langa Budapesta, cu marja de siguranta, 12 ore.
Deci in jurul orei 14.00 in cazul posibilitatii unui early check in, o sa ne putem caza la hotel. Pana la ora 17.00 va fi program de refresh si refacere dupa drum. La 17.15 o sa ne intalnim in holul hotelului, pregatiti pt a pleca in oras. Prima zi o sa fie una lejera, mai mult fun. O sa plecam in Prater, cel mai cunoscut parc de distractii din Europa. Adresa Acestuia: Prater 90, Riesenradplatz 1 1020 Wien. O sa calatorim pana acolo cu metro-ul, parcarile in zona sunt supraaglomerate si riscam sa ne invartim fara sa gasim ceva. Statia de metrou este chiar langa intrarea in parc, astfel incat aceasta varianta este preferata de toata lumea care viziteaza parcul.
Ce putem face in parc. Pai in primul rand o sa urcam in Roata Mare, simbolul Vienei, care ofera de sus, de la cei 64,75 m ai sai, o imagine panoramica a zonei centrale dominate de St Stephan Dom. Roata mare din Prater este imaginea poate cea mai cunoscuta din Viena, fiind una dintre cele top 10 atractii pe care vi le-am propus sa le vzitam impreuna in Austria. Roata a fost construita in 1896/1897.
O sa mancam la un local celebru pentru imensele portii de ciolan: Swaitzerhause, ce se afla in incinta parcului.
Prater-ul s-a îmbogăţit cu o nouă atracţie: Muzeul figurilor de ceară renumit în lume, Madame Tussauds. Pot fi admirate 65 de figuri de ceară. Împăratul Franz Joseph şi a sa Sisi, Wolfgang Amadeus Mozart, Falco, Maria Theresia sau Gustav Klimt. Suprafaţa expoziţională este de 2 000 m˛ (distribuită pe trei etaje). Interactiv aveţi posibilitatea să intraţi în competiţie cu Albert Einstein la un test de inteligenţă, să dirijaţi Valsul Dunării împreună cu Johann Strauß sau să încercaţi să surclasaţi legenda fotbalului, Hans Krankl la lovituri de la 11 metri. Showbusinessul este reprezentat de personaje cum ar fi Johnny Depp, Nicole Kidman, Robert Pattinson, Angelina Jolie sau Michael Jackson. Din politica mondială sunt prezente figuri reprezentative ca Mahatma Gandhi sau Nelson Mandela. Figurile de ceară de la Madame Tussauds fascinează publicul de peste 150 de ani. Crearea unei figuri poate dura de la trei până la şase luni. Pentru reproducerea cât mai fidelă posibil a tuturor detaliilor şi a celor mai minuscule particularităţi ale unei persoane sunt necesare peste 500 de măsurători exacte ale corpului personajului şi aproximativ 200 de fotografii. O singura figuri de ceară valorează aproximativ 200 000 de euro.
Acest parc inseamna in primul rand distractie, de aceea se si numeste astfel. Aveti zeci de posibilitati de a va bucura acolo, de la mountain rousse la tiribombe, de la chioscuri de mandel pana la magazine cu amintiri.
Ziua 2 Va fi o zi plina de ....Viena. Dimineata, dupa micul dejun, o sa plecam imediat, in jurul orei 9.00 spre Palatul Schönbrunn, care mentionam, este cel mai viztat obiectiv turistic din Austria. Trebuia sa fie Versailles-ul Imperiului Austriac insa, in anul 1695 atunci cand Fischer von Erlach a proiectat palatul, costurile pentru ridicarea sa erau prea mari. Astfel, palatul a fost conceput initial mai mult ca resedinta de vara a Habsburgilor dar incepand cu Maria Tereza (1717-1780) a inceput si epoca de aur a Habsburgilor, ea alegandu-si ca resedinta Palatul Schonbrunn. Imparatul Franz Joseph, care s-a casatorit mai tarziu cu frumoasa Sisi si a condus Austria din 1848 pana in 1916, s-a nascut la Palatul Schonbrunn. Monarhul si-a petrecut ultimii ani din viata doar in acest palat, iar dupa moartea sa Schonbrunn a devenit proprietatea Noii Republici Austria.
Pana in anul 1749 au fost refacute interioarele, au fost terminate lucrarile la galerii pentru a gazdui receptiile tinute la palat , a fost adaugat un teatru si a fost amenajat parcul (care arata asa cum arata si astazi). In parc se afla cateva statui grecesti si romane precum si constructia verde din otel (Casa palmierilor) care a fost construita in anul 1882.
La Schonbrunn exista mai multe atractii nu doar palatul in sine: Gloriette, Labirintul, Gradina zoologica, Patiseria Regala, Gradinile interioare, Casa Trasurilor.
Vizitarea se face pe zone, tichetele de intrare fiind diferite ca tarif, functie de ce se alege. Maxim este Gold Pass-ul care costa 36 EUR. In mod normal trebuie afectata o zi intreaga doar pentru a vizita Schonbrunn-ul, noi o sa avem insa mai putin timp la dispozitie si o sa concentram totul in cateva ore. Merita vazut o parte din palat, Gloriette pt panorama si Gradina Zoologica, care este extraordinar de frumos amenajata. Asta in conditiile in care avem atat de putin timp la dispozitie, pt ca pt o excursie dedicata Vienei recomand parcurgerea intregului complex, este cu adevarat fantastic.
La intrare se va primi o brosura ghid in limba romana sau se pot lua casti audio ghid
Undeva in jurul orei 15.00 o sa parasim palatul, indreptandu-ne spre urmatorul obiectiv:
Muzeul de Arte Frumoase de langa Ringstrasse (vis a vis de Palatul imperial Hofburg) a fost construit in 1891 in special pentru a pastra colectiile familiei imperiale. Astazi este considerat cel mai important muzeu in care se afla expuse lucrarile celebritatilor din pictura precum Bruegel, Rembrandt, Dürer, Vermeer si multi altii. Scurta prezentare::
Muzeul de Istoria Artei construit în perfectă simetrie cu sora lui geamănă - Muzeul de Istorie Naturală - flanchează statuia Mariei Thereza formând un ansamblu arhitectural impozant pe latura Ringului vienez, vis-ŕ-vis de Hofburg.
Înalta valoare a colecţiei muzeului, care expune obiecte de artă vechi de peste şapte milenii, din vremea Egyptului Antic până la sfârşitul secolului XVIII, permite clasificarea acestuia printre cele mai renumite muzee din lume. Galeria de pictură cuprinde numeroase capodopere de artă, cum ar fi "Madonna în iarbă " a lui Rafael, "Malkunst" al lui Vermeer, tablourile cu infante ale lui Velazquez sau capodopere ale lui Rubens, Rembrandt, Dürer, Tizian si Tintoretto.
Structura muzeului:
Galeria de pictură (Gemäldegalerie) Colecţia de obiecte din Egyptul Antic şi din Orient (Ägyptisch - Orientalische Sammlung) Colecţia de antichităţi (Antikensammlung) Galeria de artă (Kunstkammer) Cabinet numismatic (Münzkabinett) Biblioteca (Bibliothek)
Este locat pe lângă Ringstraße (Burgring), între Museumsquartier şi Hofburg, vis-ŕ-vis de Muzeul de Istorie Naturală, adresa fiind Maria Theresien-Platz A -1010 Wien (districtul 1.)
Orarul de functionare: Marţi Duminică: 10.00-18.00 Joi: 10.00-21.00
O sa-i parcurgem salile, dupa care o sa facem o plimbare in Stephan Platz, situata foarte aproape de muzeu. Ringastrasse este bulevardul central, care intins pe cca 4 km formeaza un inel in jurul centrului. Noi o sa mergem pana la Stephan Dom, unde vom vizita inca unul dintre cele 10 obiective.
Catedrala Sf Stefan a supravietuit multor razboaie si a devenit simbolul libertatii Vienei. Cladirea in stil gotic a fost construita in anul 1147 dar acoperisul sau din tigla sub forma de diamant a fost adaugat in anul 1952.
Catedrala Sf Stefan a fost subiectul multor carti, poze si studii. Unicitatea catedralei precum si multitudinea de detalii fac din catedrala Sf Stefan, o comoara a arhitecturii. Altarele, arcadele, turnurile, imaginile: fiecare detaliu are scopul si istoria sa. Clopotul catedralei este unul din cele mai mari din lume si a fost facut din fierul obtinut dintr-un tun capturat de la turci in anul 1683. Clopotul rasuna in fiecare an in oras anuntand venirea Anului Nou. Catedrala Sf Stefan a fost de cateva ori distrusa de foc spre sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. Dar pentru ca toata lumea a dat o mana de ajutor, catedrala a fost reconstruita in doar sapte ani: emblema Austriei si simbolul identitatii austriace a renascut inca o data din cenusa sa.
Cu aproape trei milioane de vizitatori pe an, Catedrala Sf Stefan este atractia numarul unu in oras. Puteti urca si pe catedrala: turnul sudic sau turnul nordic (Pummerin).
Pana in varful turnului sudic trebuiesc urcate 343 de trepte, iar taxa este de 3,5 pentru adulti, 2 pentru copii intre 15-18 ani si 1 pentru copii intre 6-14 ani. Programul este de luni pana sambata intre ora 9:00 si ora 17:30.
Pentru a urca in turnul nordic (Pummerin) trebuie sa platiti o taxa de 4,5 pentru adulti, 1,5 pentru copii intre 6-15 ani si 0,5 pentru copii mai mici de 6 ani. Programul este din aprilie pana in octombrie de la ora 8:30 la 17:30, in lunile iulie si august intre 8:30 si 18:00 iar intre noiembrie si martie intre 8:30 si 17:00. De asemenea puteti cobori in catacombe.
Catedrala este deschisa de luni pana sambata intre ora 6:00 si 22:00 si duminica si in zilele de sarbatoare nationala de la ora 7:00 la ora 22:00.
Sunt disponibile si ghiduri audio de luni pana sambata intre ora 8:30 si 11:30; 13:00 si 17:30 iar duminica si in zilele de sarbatoare legala intre ora 13:00 si 17:30.
Ghidurile sunt disponibile pentru catedrala, pentru comoara catedralei si pentru expozitii. Preturile pentru un ghid audio pentru vizitarea catedralei sunt: pentru adulti 4,9 , pentru studenti si varstnici 3,9 si pentru minorii sub 14 ani 1,5 .
Preturile pentru un ghid audio pentru vizitarea comorii sunt: pentru adulti: 4,5 , pentru studenti si varstnici 3,5 si pentru minorii sub 14 ani 1 .
Preturile pentru un ghid audio pentru vizitarea expozitiilor sunt: 7,5 , pentru studenti si varstnici 5,5 iar pentru minorii insotiti este intrarea gratuita.
Ghidurile sunt disponibile in mai multe limbi de circulatie internationala: engleza, germana, franceza.
Statia de metrou: Stephansplatz, de acolo urmeaza sa si-l luam pe cel care ne va duce inapoi la hotel. Asa se va termina o zi de Viena.
Ziua 3. Dupa micul dejun, facem check out-ul, ne imbarcam cu bagaje cu tot in microbuz si plecam pana in cel de-al treilea district vienez. O sa vizitam Belvedere situat langa Gara de Sud (Südbahnhof) si Piata Schwarzenberg. Palatul Belvedere se afla in mijlocul unui parc splendid. Palatul a fost construit pentru Printul Eugen de Savoia, de catre J.L. von Hildebrandt, un foarte cunoscut arhitect baroc al perioadei respective. Belvedere inseamna un loc din care se poate vedea frumusetea iar Palatul Belvedere ofera o priveliste minunata a orasului vechi din gradinile sale.
Desi parintii sai erau nascuti in Italia, Printul Eugen era francez si cunostea foarte bine Castelul Versailles. Fiind exilat de Ludovic al XIV-lea, Eugen a devenit comandant al Sfantului Imperiu Roman si impreuna cu bunul sau prieten Ducele de Marlborough, au invins mai apoi armatele lui Ludovic al XIV-lea fiind rasplatiti cu palate. Cei doi generali erau cunoscuti sub sintagma "un suflet in doua trupuri".
Domeniul Belvedere are doua castele, unul mai mare contruit intre 1720-22 si un al doilea mai confortabil contruit intre 1714-16. Printul Eugen a locuit in acesta din urma. Gradinile unesc cele doua palate si sunt amenajate cu bazine de apa, fantani, sculpturi, trepte si mici cascade. Tema intregului ansamblu este calatoria omului din intuneric catre lumina divina. Dupa moartea Printului Eugen in anul 1736, domeniul a intrat in proprietatea Habsburgilor.
Adresa - Prinz-Eugen-Straße 27, 1030 Wien
Deschis - Tot anul, zilnic de la rasarit la apus
Intrare - Accesul este gratuit.
Cele doua palate gazduiesc muzee. In palatul in care a locuit Printul Eugen se gaseste Muzeul Austriac de Arta Baroca. In celalalt palat se afla Galeria Austrica de Arta unde se gasesc tablouri din secolele XIX si XX.
In 1803 in a fost facuta, in parcul de la Belvedere, prima gradina alpina din Europa. Astazi peste 4000 de plante originare din Alpi se gasesc aici. Cea mai buna perioada din an pentru a vizita gradinile de la Belvedere este primavara sau inceputul verii, deoarece atunci infloresc marea majoritate a plantelor ce se gasesc aici.
Aici puteti admira legendarul tablou "Sarutul", al lui Gustav Klimt, precum si alte lucrari importante ale lui Schiele sau Kokoschka. De asemenea, va puteti bucura de splendoarea palatului construit in stil baroc si a gradinilor sale vaste.
Printul Eugen de Savoia (1663-1736), comandant cu numeroase succese militare, dar si iubitor al artelor, l-a insarcinat pe Johann Lukas von Hildebrandt sa-i amenajeze resedinta de vara la palatul Belvedere, aflat la acea vreme la portile orasului.
Intreaga opera arhitecturala baroca este formata din doua palate (Belvedere-Palatul de sus si Belvedere-Palatul de Jos) si adaposteste astazi o expozitie de pictura austriaca apartinand perioadei cuprinse intre Evul Mediu si contemporaneitate.
Belvedere - Palatul de Sus - Cea mai mare colectie Klimt din lume
Piesele de rezistenta ale colectiei din palat sunt picturile lui Gustav Klimt, mai ales cele doua capodopere, "Sarutul" si "Judith". Impresionante sunt si capodoperele lui Schiele sau ale lui Kokoschka, precum si tablouri ale impresionistilor francezi sau ale curentului vienez Biedermeier (Waldmüller, Amerling, Fendi), alaturi de picturi de Makart, Boeckl, Wotruba, Hausner, Hundertwasser s.a.
Goticul tarziu este reprezentat aici de capodopere cum ar fi Altarul Znaimer sau de opulentele lucrari baroce ale lui Michael Pacher, Ruelland Frueauf cel Batran si Conrad Laib. Privind lucrari precum cele ale lui Johann Michael Rottmayr, Daniel Gran sau Paul Troger, putem observa detalii ale vietii luxoase din aceasta epoca. Impresionante sunt si grimasele personajelor sculptate de Franz Xaver Messerschmidt.
Belvedere - Palatul de Jos - Apartamentele Printului Eugen
Maretia feudala a nobilului cavaler se reflecta in Sala Grotesca, in Galeria cu Marmura si in Camera Aurita. In Palatul de Jos si in Oranjerie se organizeaza impozante expozitii cu caracter special.
Grajdurile princiare - Tezaur medieval
Acolo unde altadata erau adapostiti cei 12 armasari ai printului, astazi este expusa intreaga colectie de arta medievala a palatului Belvedere.
In jur de ora 13.00 o sa parasim Viena. Urmatoarea escala: Mariazell. Avem 164 de km pana acolo, cca 2 ore de mers cu masina. Este un oraş mic în Austria, în landul Styria, bine cunoscut pentru sporturile de iarnă dar mai ales pentru statuia din lemn a Fecioarei Maria despre care se crede ca poseda puteri tamaduitoare si protectoare. Gratie acestei statui, Mariazell este unul dintre cele mai cunoscute locuri de pelerinaj din Europa. Bazilica din Mariazell a fost construita in secolele XIV-XV si are un interior superb in stil baroc. In basilica, in Gnadenkapelle (capela Miracolelor), in spatele unui grilaj vienez din argint se afla statuia de lemn a Fecioarei Maria.
Este un loc preferat de papi, Ioan Paul II (in 1983) si Benedict XVI (2007) au vizitat Mariazellul in timpul calatoriiilor lor oficiale in Austria. Nu atat de importanta ca si centru papal, totusi basilica reprezinta unul dintre cele mai importante si mai cautate lacasuri Romano Catolice.
La ora 15.30 plecam din Mariazell, dupa ce terminam de vizitat inca un top 10 atractii din Austria.
Plecam apoi spre Salzburgland, pana unde avem un traseu de 260 km, adica cca 5 ore de mers cu masina. Ajungem tarziu, la 21.00 la hotel. O sa intarziem la prima cina de la pensiune.
Ziua 4 O sa facem o plimbare cu microbuzul la unul dintre lacurile din zona, cel mai probabil Mondsee. Austria este vestita pentru lacurile sale minunate, care atrag anual.milioane de turisti. Daca nu mai ramane timp si disponibilitate, dupa baia din lac, putem da o fuga sa vedem si chiar sa intram cu trenuletul intr-o mina de sare: Salz Welten. Va atasez un link despre aceasta mina:
http://www.salzwelten.at/salz_en/index.php?option=com_content&view=article&id=5&Itemid=21 (http://www.salzwelten.at/salz_en/index.php?option=com_content&view=article&id=5&Itemid=21)
Seara cina la pensiune.
Ziua 5. Este o zi free, adica de program lejer si chiar individual. Eu am sa va prezint cu o seara inainte cam ce se poate faca in statiune si fiecare isi decide programul: la baie, la SPA, la cumparaturi, la plimbare. Doar seara trebuie sa ne intalnim, pt a lua impreuna cina.
Ziua 6 Dupa micul dejun, imbarcarea in microbuz si plecam spre Salzburg, oras aflat la cca 90 km de locul in care suntem cazati. Mergem sa vedem orasul lui Mozard, cautandu-i urmele ramase. Incepem insa cu Fortareata Hohensalzburg, cea mai impunatoare cladire a Salzburgului.
Fortareata Hohensalzburg este cea mai cunoscuta din centrul Europei, un castel ce degaja forta, situat intr-o pozitie favorabila si cel mai important obiectiv turistic din Salzburg. Primele atestari documentare ale unei fortificatii pe versantul sudic al Muntelui Monchsberg dateaza din timpul Imperiului Roman. Desi nu sunt foarte clare, existenta unei fortificatii aici ar avea foarte mult sens din cauza pozitiei excelente. Din locul unde este amplasata, se poate vedea perfect raul Salzach si toate imprejurimile orasului.
Printul Arhiepiscop Eberhard a ridicat primul castel aici in anul 1077. Nu era nimic mai mult decat o curte cu un zid de lemn ce servea pentru protectia trupelor imperiale ale Sfantului Imperiu Roman.
In timpul domniei Printului Arhiepiscop Konrad I a fost construit un turn din piatra si apoi de-a lungul anilor urmatori in secolele 12 si 13 zona fortificata a fost marita gradual pana cand au fost ridicate zidurile impunatoare ce inconjoara inregul castel. Conflictele dintre Bavaria si Austria Habsburgica au adus noi amenintari pentru Salzburg si Fortareata Hohensalzburg avea nevoie de noi si noi imbunatatiri.
Printul Arhiepiscop Burkhard III von Weisspriach a ridicat cele patru turnuri principale de-a lungul zidului exterior. In timpul domniei Arhiepiscopului Bernhard von Rohr a fost ridicat bastionul Rohr. Bernhard a avut probleme mari cu minerii de la sud de Salzburg care erau tot mai nemultumiti de situatia lor, patricienii bogati ai Salzburgului cereau privilegii mai mari, in timp ce Salzburg se putea teme de o invazie a turcilor. Era in mod clar nevoie de un castel si mai bun.
Hohensalzburg de la fortareata la palat
In timpul domniei Arhiepiscopului Leonhard von Keutschach scopul fortaretei sau castelului s-a schimbat dintr-unul militar si strategic intr-unul pur politic. In aceasta perioada minele Printului Arhiepiscop aduceau niste venituri imense, reprezentand 10 procente din productia global de aur, mult argint si desigur aurul alb al Salzburgului, sarea din Hallein.
Pentru a face fortareata un castel placut Leonhard von Keutschach a investit cantitati uriase de bani in decoratiuni, modernizari si extinderi. Blazonul sau se gaseste prin toate locurile in care au fost aduse modificari din ordinul sau. In total se pot gasi 58 de astfel de blazoane in fortareata. Keutschach era cunoscut ca un om care se enerva foarte repede. Una dintre legendele fortaretei spune ca un patrician bogat din Salzburg, Georg von Wisbeck l-a invinuit pe Keutschach ca a luat o proprietate care-i apartinea. Cearta dintre cei doi din Castelul Hohensalzburg a degenerat si nu au reusit sa ajunga la un acord. In cele din urma Printul Arhiepiscop care era foarte inalt si puternic, la apucat pe von Wisbeck de gat si l-a tinut atarnat pe geamul unuia dintre turnuri. In cele din urma von Wisbeck a recunoscut ca a gresit acuzandu-l pe Printul Arhiepiscop de furt.
Pret:
Adulti 10,50 ; Copii si tineri (6-14 ani) 6,00 ; Bilet de familie 24,30
Salzburg Card include o vizita la Fortareata Hohensalzburg inclusiv funicularul.
Orar:
din ianuarie pana in aprilie: 9:30 17:00
din mai pana in septembrie: 9:00 19:00
din octombrie pana in decemprie: 9:30 17:00
24 decembrie: 9:30 14:00
Paste: 9:30 18:00
Adresa:
Festung Hohensalzburg Verwaltung
Mönchsberg 34
5020 Salzburg
Austria
(www.tvl.ro (http://www.tvl.ro))
Dupa ce parasim fortareata, o sa plecam sa vizitam Casa lui Mozart si Casa in care a trait Mozart
Salzburg n-ar fi Salzburg daca locurile legate de Mozart n-ar fi exploatate la maxim de industria turistica din oras. Exista doua muzee memoriale Mozart in Salzburg: unul in locul in care s-a nascut mare geniu si celalalt in locul unde a trait. Ambele merita vizitate.
Casa din Getreidegasse nr 9 a fost locul in care a trait familia Mozart intre anii 1747 si 1773 si tot aici Wolfgang Amadeus Mozart s-a nascut pe 27 ianuarie 1756. Casa in care s-a nascut Mozart este astazi cel mai popular muzeu din Salzburg.
Casa unde s-a nascut Mozart
Muzeul aflat in casa unde s-a nascut Mozart gazduieste niste piese importante cum ar fi vioara folosita de Mozart in copilarie, pe vremea micului Mozart, vioara sa de concert, clavecinul, portrete, scrisori si alte obiecte ce au apartinut familiei Mozart. Unele tablouri celebre sunt de asemenea expuse aici cum a fi Mozart pe pian, un tablou neterminat al cumnatului sau Joseph Lange.
O alta camera este dedicata in intregime operelor lui Mozart si locului important pe care acestea le ocupa in istoria muzicii.Partea din spate a muzeului are vedere spre piata Universitatii din Salzburg si de fapt nu a gazduit niciun membru al familiei Mozart. Acolo a fost apartamentul vecinilor lui Mozart ce a fost cumparat de Fundatia Internationala Mozart in 1981 pentru a recrea in cadrul muzeului felul cum traia o familie din clasa mijlocie a secolului al 18-lea.
Muzeul Mozart fiinteaza din anul 1880, cand Fundatia Internationala Mozart l-a inaugurat si l-a deschis publicului. Astazi este una din principalele atractii turistice ale orasului Salzburg atragand mii de turisti in centrul vechi al orasului. Cladirea in sine care gazduieste muzeul se numeste Hagenauerhaus, luandu-si numele dupa proprietarul si prietenul familiei Mozart, Johann Lorenz Hagenauer.
Muzeul Mozart - casa unde a trait marele compozitor
Cel de-al doilea muzeul dedicat marelui Wolfgang Amadeus Mozart este deschis in casa in care acesta a trait din Makartplatz, intr-o cladire numita Tanzmeisterhaus. Initial aici erau doua case asa cum arata documente din 1617. In anul 1685 cele doua case au fost unite intre ele si in 1711, proprietarul Lorenz Speckner si-a luat o licenta pentru o scoala de dans. Tanzmeister in seamna profesor de dans. De fapt dansul insemna mult mai mult decat miscare in ritmuri de muzica lectiile erau tintite spre nobilimea tanara si spre copiii unor oameni bogati si erau menite sa-i instruiasca in protocolul si manierele de la curtea regala. Cel de-al doilea instructor de dans s-a numit Franz Gottlieb Speckner si era un prieten al familiei Mozart.
In anul 1765, familia Mozart a inceput sa se gandeasca la mutarea din Getreidegasse deoarece conditiile de acolo nu mai erau suficiente pentru familie. Speckner a murit in 1767 iar verisoara sa Maria Anna Raab nu a dus mai departe scoala de dans dar a inceput sa inchirieze sala pentru nunti si alte evenimente. In aceasta perioada, Mozart se afla in turneu prin Europa insotit doar de tatal sau, dar era clar ca odata intorsi in Salzburg vor avea nevoie de o casa mai mare. In 1773, familia Mozart s-a mutat in cele din urma in Tanzmeisterhaus. Aici Mozart avea spatiu destul pentru repetitii si intruniri cu caracter social. In aceasca casa a compus multe din operele sale dar a si scris multe scrisori 232 din acestea s-au si pastrat.
Familia Mozart, ca rezidenti in Tanzmeisterhaus au fost intr-o continua tranzitie. Sora lui Mozart s-a casatorit si s-a mutat, mama sa a murit in 1778 iar Leopold Mozart a murit in 1787 la ceva vreme dupa ce Wolfgang deja se mutase in Viena. Dupa aceea, proprietatea a fost vanduta de mai multe ori.
In 1944 doua treimi din Tanzmeisterhaus au fost distruse in bombardamentele din cel de-al doilea razboi mondial. Proprietarul care nu era prea multumit de distrugerile aduse de bomba a vandut terenul unei societati de asigurari care a folosit terenul pentru a ridica o cladire de birouri. Treimea ramasa in picioare a fost vanduta catre Fundatia Internationala Mozart 1955, care a folosit-o ca muzeu.
Cladirea de birouri a societatii de asigurari a fost achizitionata de Fundatia Internationala Mozart in 1989 si a daramat-o in 1994 pentru a reconstrui Tanzmeisterhaus asa cum era la vremea cand Mozart a locuit in ea. Marea majoritate a cladirii este folosita pe post de muzeu.
Adresa: Getreidegasse 9, A-5020 Salzburg / Austria
Orar: deschis zilnic (inclusiv duminica si de sarbatori) de la 9:00 am la 5:30 pm (ultima intrare la 5 pm). In iulie si august este deschis pana la 8 pm.
Pret: 7
Bilet combinat la Muzeul Casei in care s-a nascut Mozart si la Resedinta lui Mozart
Pret: 12,00
Ar mai fi multe locuri de vizitat in Salzburg, Castelul Hellbrunn, Palatul si Gradinile Mirabell, Salzburger Dom, Palatul Rezidenz, Manastirea Sf Petru etc, dar la 17.00 trebuie sa ne despartim de acest minunat oras, pt a ajunge la timp la cina de la pensiune.
Ziua 7.O sa o afectam toata aceasta zi unei excursii cu microbuzul, pe cea mai inalta sosea alpina din Europa: Grossglockner ce face legatura, peste munti, intre doua provincii ale Austriei: Salzburg and Carinthia.
Avand forma de piramida si o altitudine de 3.798 m, vârful Großglockner se află situat în partea de sud a masivului Hohe Tauern, la graniţa dintre Kärnten şi Tirol. El se invecineaza cu varful Kleinglockner, care este cu putin mai scund 3.770 m. Tot aici se află si gheţarul Pasterze, unul dintre cei mai mari gheţari din Alpii de Est.
Odata cu constructia drumului ce il strabate Hochalpenstrasse, una dintre cele mai vestite si pitoresti sosele montane Großglockner a capatat noi dimensiuni, fiind punctul de atractie pentru multe excursii, biciclisti bine antrenati, motociclisti, cat si pentru alpinisti. Drumul incepe din mijlocul parcului national Hohe Tauern, trece prin numeroase tipuri de vegetatie ajungand pina in inaltimile de gheata si este o experienta de neuitat pentru oricine.
Pe parcursul soselei exista portiuni cu cate doua benzi pe sens, panta fiind destul de ofertanta pentru masinile germane cu motor puternic. Din loc in loc, la diferite altitudini, exista refugii unde poti opri si de unde poti admira atat inaltimile, cat si motociclistii care trec in viteza pe langa tine J Tin sa va mai spun ca intr-unul dintre cele mai importante puncte de oprire Kaiser Franz Josef aflat la o inaltime de 2.369 m se gaseste o parcare supraetajata (daca nu ma insel, are 4 etaje), un cinema, expozitie, loc de joaca pentru copii si restaurant. Cei 48 km ai soselei au fost construiti intre anii 1930-1935. Soseaua este deschisa in perioada mai-octombrie a fiecarui an si taxa de traversare este de 28 Euro/ autoturism.
Seara dupa o zi de munte, peisaje, fotografii si microbuz, o sa ne intoarcem la pensiune pt cina.
Ziua 8 Dimineata, dupa micul dejun, o sa dam o fuga pana la Wattens, pentru a vizita galeria Swarovski. Adresa: Kristallweltenstrasse 1 6112 Wattens, Austria
05224 5001227. Oraselul este foarte aproape de Innsbruck, doar in jur de 10 km.
Am vizitat impreuna cu Samiza si o familie de prieteni, acum cativa ani, acest superb loc, o lume a basmelor de cristal, asa cum foarte potrivit a numit un turist acest loc. Va redau mai jos impresiile sale, luate de pe www.amfostacolo.ro (http://www.amfostacolo.ro). :
Ť Pentru cei care se așteaptă ca la Kristallwelten Swarovski să găsească un muzeu al cristalelor artificiale, trebuie să spun că este vorba mai degrabă de o expoziție a cristalelor în varii forme, mărimi și culori. Ea a fost deschisă pentru public în 1995 cu ocazia aniversării a 100 de ani de activitate a cunoscutei firme austriece și ne prezintă o adevărată paradă a cristalelor Swarovski, fără a avea pretenția expunerii lor cu plăcuțe informative sau cu istoricul fiecăruia, ci mai mult ca un spectacol amuzant, potrivit oricărei vârste.
În afara zonei expoziționale, complexul mai cuprinde un restaurant, un vast parc creativ, cu un labirint, o grădină alpină, exponate de artă şi o zonă de vedere panoramică, dar și un magazin, considerat a fi cel mai mare din lume, pentru comercializarea diverselor produse din gama Swarovski: bijuterii, bibelouri, candelabre, obiecte de cult și de menaj, ceasuri, ochelari, diverse accesorii vestimentare.
Defilarea cristalelor începe chiar de la poarta de intrare în complexul expozițional și de distracții, unde ne întâmpină un imens șarpe cu solzi de cristal multicolori, încolăcit pe una dintre coloanele de susținere a plafonului. Depășind zona de intrare, ne deplasăm pe lângă un adevărat bazin de megacristale, apoi pe lângă o fântână arteziană în spatele căreia ne întâmpină un reconfortant mesaj: Yes. to all! Depășind-o, ajungem foarte repede la intrarea în
lumea cristalelor Swarovski. Este o lume pitită în pîntecul unei coline naturale, iar intrarea prefigurează tărâmul de basm în care vom păși: este imaginea unui uriaș, de fapt fața lui modelată în peretele colinei, cu doi ochi imenși, bineînțeles din cristal, și o gură din care țâșnește un șuvoi de apă, ca o înlănțuire fără sfârșit de cristale vii și transparente.
Pătrundem prin intrarea din partea dreaptă în holul de intrare. De ce-i spune hol, nu știu, căci de fapt, încăperea este un adevărat salon al comorilor, dacă avem în vedere dimensiunea ei și obiectele expuse. Holul, iluminat discret, mai mult pe conturul exponatelor, găzduiește:
-cel mai mare cristal artificial din lume (300 mii carate), șlefuit în 100 de fețe, semnificând centenarul Swarovski;
-cel mai mic cristal din lume (0,8 mm), ale cărui fețe, 17 al număr, pot fi admirate numai sub lupă;
-un cal reprodus în mărime naturală, împodobit cu harnașament indian ornamentat cu uimitoare cristale strălucitoare. Cele mai frumoase sunt cele ce îmbracă coada, într-o adevărată plasă întrețesută cu boabe de cristal;
-o reproducere a picturii lui Dali, persistența memoriei, un ceas care pare a se topi la fel ca timpul pe care îl măsoară. Suprafața ceasului topit strălucește în mii de raze ale cristalelor albe ce-l tapetează.
-o stelă cruciformă împodobită cu cristale, copia celei create cu ocazia primei celebrări în templul de la Luxor a operei lui Verdi, Aida.
-o copie a picturii Nana a lui Saint Phalle. Simbolul fertilității sânul și brațul femeii imaginare se prelungesc într-o cupă ce ține un imens cristal transparent, strălucitor în lumina ce-l țintește.
Ne continuăm drumul și pătrundem în sala Teatrului mecanic. Pe fundalul unei muzici cu rezonanță electronică, ne surprinde o lume în mișcare robotică din care nu lipsesc, bineînțeles, cristalele. Două manechine (un bărbat și o femeie) pășesc sacadat în jurul unei rampe circulare, puternic iluminate de reflectoare. Amplasat la semi-înălțime, trupul manechinului bărbat se descompune la un moment dat în mai multe fragmente căptușite în interior cu o puzderie de cristale strălucitoare. Alături, se desfășoară parada unor umerașe cu haine, împodobite firește, cu garnituri de cristale multicolore, dar mai discrete. Două manechine masculine așezate la o masă, se învârtesc perpetuu fără să amețească, ca și cum ar fi părtașe ale unui cerc vicios, o discuție eternă fără concluzie finală. Tot așa, pășind dezordonat pe un drum fără sfârșit, se agită mai sus câteva perechi de picioare robotice îmbrăcate în pantaloni ornați și ei cu cristale Swarovski.
Sala are, cred, un farmec deosebit pentru copii. Pentru mine, teatrul mecanic a fost ca un asin între cai pur sânge. Nu mi-a stârnit admirația, nici repulsia, a fost o vizionare neutră, pusă mult în umbră de cele ce au urmat.
Urmează Domul de cristal. Este o sală de formă circulară, cu un plafon sub formă de dom ce pornește chiar de la nivelul podelei. Întreaga suprafață este realizată prin îmbinarea a 595 oglinzi în care chipurile vizitatorilor sunt reproduse tot de atâtea ori. Incinta este luminată de reflectoare nevăzute care-și schimbă permanent culorile, iar fundalul sonor, semnat de cunoscutul Brian Eno, ne trimite cu imaginația în lumea stelelor de pe boltă. Impresia generată este aceea a încătușării în interiorul unui gigantic cristal cu 595 de fațete.
În sala următoare, Visul iernii, ne întâlnim firește cu tărâmul anotimpului de gheață, imaginat de mii de cristale ce reproduc magia adevăratelor cristale de gheață și de zăpadă. Aici, două noțiuni ce definesc la modul poetic anotimpul iernii, Lumina Tăcerii, sau, dacă vreți, Tăcerea Luminii, își găsesc expresia trupească într-o operă de artă unică: un brad măreț, alcătuit doar din cristale albe și transparente, de diferite forme prismatice alungite, care sugerează imaginea unui brad adevărat, îmbrăcat în mantie de gheață. Printre ramuri, ici și colo, se zăresc mici cristale colorate, care își trădează prezența doar atunci când îți schimbi unghiul de observație sau când intensitatea luminii se modifică. Bineînțeles că muzica sălii reproduce glasul cristalelor lovite, într-o perpetuă serenadă închinată iernii.
Continuăm periplul nostru în Sala cristaloscopului. Putem poposi aici pe una dintre bănci, pentru a ne delecta în liniște cu imaginea unor formațiuni de cristale în continuă mișcare, reflectate într-un cristal cu 440 de fețe, al cărui colorit se modifică neîncetat, o dată cu lumina reflectoarelor ce-l pun în valoare de undeva, dintr-o sursă nevăzută. Ai senzația că imensul cristal este o ființă vie care-și schimbă înfățișarea precum caracatițele sau cameleonii.
Teatrul de cristal este o sală discret luminată, aproape obscură, în care mai multe vitrine viu luminate pun în evidență diverse marionete, personaje minunat împodobite cu cristale de toate formele, mărimile și culorile, care întrețin un adevărat spectacol: fluturi care zboară, o zebră care se leagănă într-un pantof roșu tapetat cu cristale, un trup de cățel cu cap schimbător, când pasăre, când om, când floare, un cerb cu coarnele împovărate de cristale albastre și o ciocănitoare în rochie de cristale roșii, cărând un ciorchine de strugure din care cad boabe
de cristal, o floare
carnivoră, devoratoare de cristale, o jumătate de lună și un plăpând soare, rotindu-se îmbrățișați în neobositul vârtej al dansului.
După acest spectacol al cristalelor în mișcare, o clipă de liniște senină ni se oferă în Sala Cristal și caligrafie: luăm loc într-unul din fotolii și putem urmări derulată la nesfârșit, transcrierea fosforescentă și cu diferite caractere, pe un întreg perete cu străluciri de cristal, a unei strofe din poezia lui Charles Baudelaire, Les Fleurs d'Evil, din ciclul Les Fleurs du mal.
Și fiindcă ne-am relaxat astfel, întâlnirea cu Pasajul de gheață ne retrezește gustul pentru fantezie și spectacol. Pereții alb-bleu, strălucind de zâmbetul miilor de cristale, într-o continuă schimbare de nuanțe, ne poartă printr-un culoar pe care străbătându-l, avem senzația că podeaua crapă sub pașii nostri, ca și cum ar fi de gheață. Efectul se datorează luminilor amplasate sub podea care se activează prin senzori doar pe măsură ce pășim, dezvăluind liniile desenate ale crăpăturilor și stingându-se pe măsură ce ne îndepărtăm. Totodată, din plafon lumina este proiectată astfel încât îți dă senzația că de sus curge o ploaie de cristale albastre, iar fondul sonor redă muzica spargerii cristalelor.
Nesătui încă de acest miraj al ghețurilor, pătrundem în Sala lucrurilor uriașului. Nu știu despre care uriaș este vorba, probabil cel de la intrare, dar clar este că aici găsim o minusculă colecție de
lucruri mari: o armonică uriașă, frumos colorată, plină de strălucirea cristalelor și care se ostenește a ne saluta cu câteva acorduri specifice; un uriaș inel garnisit cu cristale, în al cărui spațiu central apare din când în când imaginea proiectată a uriașului; stiloul și mănușa uriașului strălucind de cristale; și în sfârșit, imaginea uriașului proiectată pe un fundal în care zgârie-norii sunt de statura lui.
Tot pe efectul proiecției și al jocurilor de culori și lumini a fost gândită și decorarea următoarelor patru săli:
- Primadona absolută: aici, imaginea televizată a unei soliste de culoare (Jessie Norman) interpretând o arie din opera Dido și Eneas, într-o ținută scoasă din anonimat de strălucirea cristalelor, este reflectată în mii de oglinzi și cristale.
- Puzzel-ul lui Poseidon este de fapt un coridor cu o arhitectură mai mult decât originală, ea simbolizând prin culoare (albastru și verde), dar și prin forma tavanului și pereților (vălurită), tărâmul apelor. Printre valurile
pereților pot fi zărite cristale colorate, corali, vietăți marine, redate firește printr-un sistem de proiecție deosebit de atractiv...
-55 milioane de cristale: imaginea unui caleidoscop pătrat care-și schimbă permanent forma și coloritul, în nenumărate combinații niciodată repetabile, este cea care sugerează multitudinea de ipostaze în care poate exista și străluci un cristal.
-Reflexii: o încercare de a transpune întreaga lume a cristalelor într-o formă picturală. În încăpere sunt plasate 48 de poliedre de sticlă în diverse mărimi și poziții, simbolizând cristale. Prin luminarea lor interioară policromă sunt puse în evidență, pe rând, picturi, ilustrații, personaje, însemne zodiacale, fragmente de scrieri vechi, toate făcând trimitere spre universul cultural uman, atât cel al științelor exacte (matematică, fizică, chimie), cât si cel al artei și științelor spirituale (religie, magie).
Sala reflexiilor este una dintre cele care mi-au plăcut cel mai mult, atât pentru aerul misterios (preumblarea printre poliedre este ca o incursiune într-un labirint), cât și pentru faptul că aici există aparatură video și audio cu ajutorul căreia poți interacționa cu imaginile din poliedre, adică te poți informa cu privire la oricare din imaginile care sunt afișate.
Vizita noastră se continuă în
Pădurea de cristal! Nu, nu este o sală care reproduce în cristal flora unei păduri, este o versiune artistică a acestui ecosistem, surprins într-o contemporană interconexiune cu lumea tehnologiei și a amândoura cu lumea cristalelor. Trunchiurile stilizate care răsar din podea, dar și din plafon, sunt conectate la lumea tehnologiei prin sunetele și imaginile focului ce pâlpâie sau ale apei ce fierbe în interiorul lor. Fundalul sonor reproduce cântecul greierilor îngemănat cu cel al cristalelor, iar spre ieșire, o inedită instalație de cristale și lumini concepută sub forma unei încântătoare meduze, botezate Leviathan, ne invită la un scurt popas. Culoarea meduzei se schimbă din roșu în portocaliu, galben, verde, albastru și violet, oferindu-ne un inedit spectacol de lumină.
Ultima sală de expoziție de la Kristallwelten Swarovski este cea dedicată istoriei familiei și afacerii Swarovski. De aici pătrundem în Crystal Stage cel mai mare Swarovski shop, sub aspectul gamei de produse oferite cumpărătorilor. În ciuda acestei oferte atât de tentante, eu am abordat magazinul mai mult ca pe o expoziție, pe de-o parte pentru că aveam ce admira, exponate pe care nu le întâlnești chiar pe oriunde, pe de alta, pentru că prețurile la vânzare erau cu totul descurajatoare: orice flecușteș de cristal nemontat, costa pe puțin 5 euro, iar de bijuteriile cu cristale Swarovski, minunate și ispititoare de nici n-ai fi putut să te hotărăști pe care să le alegi, ce să mai vorbim?!
Am părăsit Lumea cristalelor Swarovski oscilând între două sentimente: unul de încântare și mulțumire pentru cele văzute, altul, de regret fiindcă nu m-am întors cu nici o amintire
materială. Și deși o cugetare a lui Daniel Swarovski spunea: Cel mai important lucru este să rămâneţi atenţi, pentru a folosi oportunităţile atunci când apar. , eu tot mai sper că niciodată nu e prea târziu. Căci cristale Swarovski se găsesc și-n România, doar bani să fie!
Plecam de acolo in jurul pranzului, urmand sa ne intoarcem in Innsbruck. O sa facem o plimbare in centrul orasului, va fi o zi mai lejera, de relaxare. Ne asteapta 2 zile cu multi kilometri si este binevnit un astfel de repaus, inainte.
Considerata de localnici si turisti "inima muntilor Alpi", capitala Tirolului, Innsbruck este nu doar un oras de o frumusete aparte, ci si una dintre destinatiile preferate pentru turistii in intreaga lume, indragostiti de munti si de libertatea naturii. Aflat in Alpi, Innsbruck se gaseste chiar in Valea Raului Inn, parca aparat de muntii din jur. In afara de faima sa ca destinatie turistica, Innsbruck este un oras important pe harta amatorilor de sporturi de iarna, si de doua ori a fost si gazda Jocurilor Olimpice de Iarna. E un oras de cca 140.000 locuitori, deci cam cat Sibiul si dateaza aproximativ din aceiasi perioada, inceputul sec XI.
Ziua 9
Dupa micul dejun, in jurul orei 10.00 plecam spre Budapesta. Pe drum insa mai avem un obiectiv de vizitat, este vorba de Abatia Melk. De la Innsbruck la Melk avem 400 km, adica 5 ore si jumatate de mers cu masina. In jurul orei 15,30 o sa ajungem acolo. O vizita de 2 ore si apoi plecam spre Budapesta. Dar mai intai, cate ceva despre abatie si despre ce o sa vedem la Melk:
Numele "Austria" a fost mentionat pentru prima data intr-un document din anul 996. In toti cei peste o mie de ani ce au trecut de atunci, ani in care micuta Austrie s-a dezvoltat atat de mult incat a ajuns un urias imperiu, orasul Melk a fost permanent un important centru cultural si spiritual al acesteia.
Leopold I, care a fost ales conducator al Austriei de sud-vest in anul 976, si-a stabilit resedinta in castelul din Melk, care, cu timpul va fi incarcat cu multe comori si relicve de catre succesorii sai.
In anul 1089, Leopold al II-lea a oferit castelul de resedinta ordinului monahal benedictin din Lambach. Din acel moment, calugarii au trait si au slujit in castel fara intrerupere, urmand regulile Sfantului Benedict.
Incepand cu secolul al XII-lea, in incinta manastirii a functionat o scoala, in libraria acesteia fiind stranse sau create din ce in ce mai multe manuscrise importante.
In secolul al XV-lea, manastirea a fost punctul de plecare al uneia dintre cele mai importante reforme monahale medievale, si anume Reforma Melk, avand stranse legaturi cu umanistii din Universitatea din Viena.
Manastirea este vizibil tributara stilului baroc, atat prin statuile extraordinare ale abatelui din acea vreme, Berthold Dietmayr, cat si prin frumoasele cladiri ale incintei.
Abatia din Melk a fost construita intre anii 1702 si 1736 urmand planurile realizate de Jakob Prandtauer, alaturi de contributia unora dintre cei mai renumiti artisti ai vremii, precum: J.M. Rottmayr, P. Troger, L. Matielli, A. Beduzzi, J.W. Bergl, P. Widerin, etc.
In aceasta perioada, manastirea a inflorit si in alte domenii, spre exemplu in artele liberale si in muzica (Anselm Schramb, Father Bernhard Pez, Father Marian Paradeiser, Father Maximilian Stadler).
Cu toate ca manastirea din Melk a fost scutita de la soarta cruda ce au avut-o numeroase manastiri in urma decretului de dizolvare dat in timpul domniei lui Joseph II (1780-90), aceasta nu a fost total scutita de constrangeri.
Vietii monahale din Melk i s-au impus o serie mare de regulamente statale. De exemplu, abatii erau alesi prin decrete imperiale administrative, scoala teologica monahala a fost inchisa din ordin imperial.
Datorita legilor parohiale date sub domnia lui Joseph al II-lea, numarul de parohii de care trebuia sa aiba grija manastirea s-a ridicat la 27, ceea ce a constituit o greutate destul de mare pentru personalul monahal din acea vreme. Astazi, abatia din Melk inca mai este responsabila pentru 23 de parohii.
Razboaiele lui Napoleon impreuna cu sfarsitul perioadei feudale din anul 1848 au dus la schimbari economice si financiare greu de suportat pentru manastire.
In secolul al XIX-lea a avut loc prima restaurare ampla in cadrul manastirii, iar camerele celei de a doua scoli au fost extinse. Manastirea a primit un sistem modern de canalizare, curent electric si o noua retea de instalatii sanitare in jurul anului 1900.
Perioada dintre cele doua razboaie mondiale a creat din nou mari probleme manastirii. La scurt timp dupa criza economica prin care trecuse in vremea inflatiei a venit o alta amenintare - pericolul iminent al dizolvarii de catre socialistii nationali, imediat dupa Anschluss, in anul 1938. Parintii au fost amenintati cu inchisoarea. Cea de a doua scoala a fost luata manastirii iar o mare parte din abatie a fost confiscata pentru o scoala de stat.
De la Melk la Budapesta sunt 337 km, o sa-i parcurgem, cu o pauza, in 4 ore. Tarziu, spre noapte, in jur de 22.00 o sa ajungem la hotel.
Ziua 10. Micul dejun la ora 8.30, check out la 10.00. Mergem pe Insula Margareta, facem o plimbare acolo, urcam apoi pe Gellert, la Citadella, pt o imagine panoramica a Budapestei, de unde am sa va dau cateva explicatii despre cladirile mai importante pe care le puteti distinge. La ora 14.00 plecam spre Sibiu. Avem de facut 550 km, in jur de 9 ore de mers cu masina, incluzand pauzele. Pierdem o ora de fus orar, ajungem deci in Sibiu in jur de ora 00.00 01.00.
-
Un tur prin Viena
http://www.youtube.com/watch?v=rN3JSK_hvqU
Palatul Sconnbrunn
http://www.youtube.com/watch?v=SFNuDUTFOCY
-
Innsbruck
http://www.youtube.com/watch?v=hkfpv6-PAcQ
Mondsee
http://www.youtube.com/watch?v=VrUkjBrXZTQ
Salzburg
http://www.youtube.com/watch?v=XWi3VVwz0vQ
Swarowski
http://www.youtube.com/watch?v=uYKuaOMVk_Q
-
Am vazut deja toate astea, de doua ori... sunt magnifice! Viena ar fi capitala mea preferata... daca nu ar fi existat Copenhaga. :)
-
Lista celor inscrisi:
Nora R Galati
Gabriela P Bucuresti
Andre Iasi
Angela B Cluj
-
Eu mi-am inceput deja trecerea in revista a minunilor austriece.
Am inceput excursia din Munchen cu splendida abatie Melk.
(http://i49.tinypic.com/ilbtw8.jpg)
(http://i49.tinypic.com/6i5utk.jpg)
(http://i49.tinypic.com/34zf811.jpg)
(http://i49.tinypic.com/2zs7d6p.jpg)
(http://i46.tinypic.com/2w6gbdc.jpg)
(http://i47.tinypic.com/2yxlt7o.jpg)
(http://i49.tinypic.com/15yug5s.jpg)
(http://i47.tinypic.com/xmu369.jpg)
(http://i46.tinypic.com/2by52a.jpg)
(http://i46.tinypic.com/eqr1af.jpg)
(http://i47.tinypic.com/dxe4gn.jpg)
(http://i49.tinypic.com/2hznxw4.jpg)
(http://i45.tinypic.com/240wxmu.jpg)
(http://i47.tinypic.com/rti544.jpg)
-
De la Abatia Melk, cea care parca vegheaza de la inaltime Dunarea, ne-am indreptat spre orasul lui Mozart: Salzburg. Era ultima oprire inainte de tinta noastra bavareza, Munchen-ul.
Salzburg-ul este un oras linistit, cu cladiri vechi dar bine ingrijite, cu zone de promenada si impanat parca cu biserici. Fortareata din varful dealului domina orasul, fiind alaturi de marele compozitor care s-a nascut si a trait aici, emblema sa. N-am avut decat 3-4 ore la dispozitie, se facea tarziu si trebuia sa ajungem pe zi la Munchen. Dar nu ne dadeam plecati. Hai sa vedem si Biserica Franciscana, hai sa vedem si urmatoarea piata, hai sa mai dam un ocol si pana la turnul care se vedea pe dupa cladiri. Un oras in care mi-ar place sa locuiesc. E un fel de Sibiu, dar cu o zona medievala mai extinsa si cu obiective mult mai interesante. Atmosfera este cea a orasului meu, duminica dimineata. Atunci cand imi place mie sa ma plimb pana in centru, sa-mi beau cafeaua la Wien sau la Atrium. Am facut o groaza de poze, nu stiu la care sa ma opresc sa vi le arat. Dar am sa incerc o selectie.
-
(http://i50.tinypic.com/289lyu.jpg)
(http://i46.tinypic.com/2qmpv5u.jpg)
(http://i48.tinypic.com/14myqec.jpg)
(http://i48.tinypic.com/k02hjt.jpg)
(http://i47.tinypic.com/9kmdrk.jpg)
(http://i48.tinypic.com/28ozh2.jpg)
(http://i50.tinypic.com/67mv7p.jpg)
(http://i46.tinypic.com/2dwdf00.jpg)
(http://i50.tinypic.com/szy8so.jpg)
(http://i50.tinypic.com/10f5end.jpg)
(http://i48.tinypic.com/2ym9c7r.jpg)
(http://i47.tinypic.com/2rmxm3a.jpg)
-
(http://i49.tinypic.com/207wa2o.jpg)
(http://i50.tinypic.com/30kacdy.jpg)
(http://i50.tinypic.com/whl3zp.jpg)
(http://i49.tinypic.com/14ui3yq.jpg)
(http://i47.tinypic.com/2n0r29g.jpg)
(http://i50.tinypic.com/30mmgkj.jpg)
-
de fiecare data cand privesc imaginile postate pe aici,imaginatia o ia razna si o particica din mine este alaturi de voi prin minunatele locuri pe care le vizitati.
multumiri celor ce posteaza fotografii,filmulete,povesti...pentru ei sunt amintiri placute,iar pentru cei care nu au sansa sa viziteze acele locuri,e un cadou deosebit!
-
Cand ne-am intors din Munchen, am poposit cateva ore si in superba Viena. Cateva fotografii si de acolo.
Parlamentul
(http://i50.tinypic.com/732hpc.jpg)
(http://i47.tinypic.com/2z50n46.jpg)
Muzeul de Stiintele Naturii
(http://i45.tinypic.com/2ueh75w.jpg)
(http://i50.tinypic.com/35a9buo.jpg)
Statuia Mariei Tereza din piata cu acelasi nume
(http://i48.tinypic.com/im1js8.jpg)
Muzeul de Istoria Artei...ah si era expozitie Gustav Klimt si n-am avut timp....
(http://i45.tinypic.com/2wnp9b5.jpg)
Statuia lui Mozart
(http://i48.tinypic.com/ouz1qv.jpg)
-
Opera, vazuta din lateral, dinspre Pasajul Albertina
(http://i48.tinypic.com/2h6t091.jpg)
Opera, tot din lateral, zona de intrare.
(http://i47.tinypic.com/34dn1oh.jpg)
Culmea, mai aveau inca bilete pentru concertul din acea seara! Salerii dadeau cred telefoane la prieteni...sa umple sala!
(http://i45.tinypic.com/3498br4.jpg)
-
Muzeul Albertina
(http://i49.tinypic.com/rs7dav.jpg)
(http://i46.tinypic.com/259h3c7.jpg)
Domul, punctul zero al Vienei
(http://i49.tinypic.com/2pzf9sl.jpg)
Biserica Sf Peter
(http://i45.tinypic.com/e9ajwl.jpg)
Coloana ciumei
(http://i46.tinypic.com/efp7js.jpg)
Palatul Hofburg, resedinta de iarna a lui Franz Iosef si a imparatesei Sissi
Dinspre Piata Mihaelplatz
(http://i47.tinypic.com/1071275.jpg)
(http://i49.tinypic.com/153ut7o.jpg)
Dinspre Burgpark
(http://i48.tinypic.com/33lyuzl.jpg)
(http://i50.tinypic.com/vuuyx.jpg)
Curtea interioara a palatului
(http://i46.tinypic.com/2w4wq2r.jpg)
Statuia imparatului
(http://i49.tinypic.com/30bedlw.jpg)
Burgpark
(http://i46.tinypic.com/35bb97b.jpg)
Volkspark. Intre acest parc si Parlament este Burg Ring, sau inelul central, cel care inchide, inconjurand-o, zona centrala 1. Pe directia de fotografiere, dar pe partea cealalta a parcului este alta zona verde, Parcul Primariei, iar in spatele acestuia, superba cladire a primariei Vienei, Wien Rathaus. Mai departe lateral este Universitatea si apoi o frumoasa biserica, construita in ton cu primaria. Vis a vis de Sigmund Freud Park si Votiv Kircheeste (biserica de care vorbeam) este Burgtheater sau Teatrul National.
(http://i45.tinypic.com/nnuo1j.jpg)
-
Sunt o multime lucruri de vazut in Viena, dar pt trei ore am ales ceea ce era mai important. Ce o sa vedem in plus in excursia noastra este cartierul muzeelor (apare in fotografia cu Maria Tereza, undeva in spate), Primaria, Teatrul National, Academia de arte frumoase, Karlsplatz si multe altele. Remarca Mihai in timp ce ne plimbam prin Viena, ca aceasta este un adevarat muzeu in aer liber, fiecare cladire este ea insasi un monument.
Farmecul Vienei nu se poate simti fara sa bei o cafea intr-una dintre cafenelele ei, acolo unde se intalneau pe vremuri elitele studentesti si artistice din Europa. Apoi Schoenbrunn, palatul de vara, un imens complex ce cuprinde palatul, gradinile, casa palmierilor, gradina zoo, Gloriette. Acolo se poate savura cel mai bun strudel cu mere in sos de vanilie din Viena.
Din Turnul Dunarii, in restaurantul care se roteste se poate admira intregul oras, in timp ce te bucuri de un Aperol sau o bere rece.
Marea bucurie este in Prater, acolo unde redevii copil. Un imens parc de entertainment, cu tot ce-ti trece prin minte. Acolo poti gusta cel mai bun ciolan in sos, din Viena.
Imi opresc aici povestirea in imagini, a celor catorva ore petrecute in Viena. M-am bucurat acolo de o companie foarte placuta, persoane vesele si foarte participative. Era sfarsitul unei calatorii care ne-a adus in fata castele, cladiri monumentale, parcuri minunate, zone de promenada si....berarii.
-
Nu aveti nevoie de pasaport, cartea de identitate este suficienta.
Va recomand o incaltaminte usoara, sport. Sandalele sunt bune pt distante scurte, dar dupa cate vedeti sunt zile cand o sa fie mai multa plimbare, asta inseamna picioare...obosite. O incaltaminte adecvata, care sa tina piciorul ferm si sa nu-l oboseasca, este superimportanta.
In zona Alpilor, cand trecem in zona de cca 3000 m, vreau sa coboram din masina si sa facem o mica excursie. Am urcat la 2500 m in tara, acolo este o ocazie poate unica pt fiecare dintre voi, sa ajunga la peste 3000 m. Daca aveti ghete trekking sau ceva de munte, luati-le cu voi! Sapca de soare, un mic rucsac, care va va fi de mare folos pe toata durata excursiei noastre. Ochelari de soare, sus soarele este foarte puternic.
Daca va fi la fel de cald ca si zilele astea, imbracaminte usoara, in care sa va simtiti comod si corpul sa poata transpira lejer. Bumbacul este cel mai bun, nu irita si este cel mai bine acceptat de piele. Nu maneca scurta si crema data din abundenta este solutia, pt a nu fi arsi de soare in timpul plimbarilor. Daca aveti o piele inca neobisnuita cu soarele, sau sensibila, mult mai indicat este sa aveti imbracaminte subtire cu maneca lunga.
Ceva usor de ploaie, pe care sa-l aveti permanent in rucsac. O pelerina de aceea ieftina, de 10-15 RON este super-buna. Pt ghetarul de pe Kaprun, un pluover, acolo este un pic racoare si vara.
Costum de baie! In Kaprun si Zell am See sunt o gramada de piscine, SPA-uri. Mergem si la Mondsee, superbul lac de la poalele Alpilor, asa ca o sa aveti nevoie. In completare: slapi, un prosop mare.
Aparatul de fotografiat sa aiba memorie suficienta, bateriile sa fie bune si eventual sa aveti de schimb, daca sunteti pasionati.
Medicamentele curente si cele care stiiti ca in general va refac. Nu suntem in desert sau jungla, putem lua de oriunde, dar de preferat sa le aveti la indemana.
-
Pt drum: sanviciuri si apa. O sa mancam doar seara in Prater, asa ca o sa treaca 16 ore fara oprire la un local sau alimentara.
Opriri vor fi la 200 km, dar la benzinarii, acolo unde sunt si grupuri sanitare, unde se poate bea o cafea. Sunt si acolo sandviciuri, dar de preferat, dpdv economic sa aveti cu voi.
-
Acum doua luni de zile, mergand la Munchen, m-am oprit cateva ore la Salzburg. Mi-a placut teribil orasul "Mozart".
In primul rand fortareata. Din varful dealului, cetatuia vegheaza cursul lin al raului Salzlach, bisericile de la poale, pietele largi si armonios inchise de cladiri vechi, baroce.
Fortareata Hohensalzburg este poate cea mai importanta fortareata din centrul Europei, un castel asezat asa cum scriam intr-un loc de unde se poate vedea totul. Noi am urcat acolo cu funicularul, statia fiind pe una dintre stradutele din zona centrala. Se poate urca si pe scari, dar cand esti pe graba, sau obosit este mult mai economic si confortabil sa folosesti funicularul.
Muntele Monchsberg cel pe a carui versant este asezata fortareata a fost folosita si de romani. Foarte buni strategi, acestia au inteles imediat pozitia dominanta, foarte buna pentru observatie si care creaza o stare de inexpugnabilitate. dateaza din timpul Imperiului Roman. Nu au ramas multe documente si indicii despre ceatatea romana, dar existenta ei, acum 2000 de ani este o certitudine.
Lucrarile de fortificare au inceput in sec XI, printul Arhiepiscop Eberhard fiind cel care a ridicat primul castel aici. Apoi s-a construit un turn de piatra, iar in secolele 12 si 13 zona de fortificare este intarita si imbunatatita, asta si datorita unui coonflict cu Bavaria.
Printul Arhiepiscop Burkhard III von Weisspriach a ridicat la randul lui, patru turnuri principale de-a lungul zidului exterior. In timpul domniei Arhiepiscopului Bernhard von Rohr a fost ridicat bastionul Rohr, asta pentru ca existau probleme si cu minerii din sud, dar si datorita invaziei turce in Europa Centrala.
A venit apoi vremea in care fortareata si-a pierdut rolul strategic in schimbul celui politic. Minele de sare din zona au adus in visterie bogatii extraordinar de mari pt vremea aceea. Asa ca, existand bani s-a trecut la decoratiuni, modernizari si mai multe extinderi. Fortareata se transforma practic intr-un palat, Leonhard von Keutschach investind pentru asta sume uriase.
Azi fortareata este un loc de "back in the past", se pot vizita sali cu arme, armuri, diferite accesorii. O sala este destinata marioneteleor, celebre si aici ca si la Praga. Curtea interioara este loc de promenada, iar zona de zid de fortificatie are integrate cafenele si restaurante, de unde panorama este absolut fascinanta. Ai nevoie de 3-4 ore sa o vizitezi in liniste tot ce este acolo si sa te bucuri de atmosfera dintre ziduri.
Adresa fortaretei: Festung Hohensalzburg Verwaltung, Mönchsberg 34, 5020 Salzburg
-
Abia astept aceasta excursie, mai ales ca nu am fost niciodata in Austria...dar, mult a fost putin mai este pana la plecare...
-
Coborati de pe dealul fortaretei, am ajuns in Piata Domului. De acolo, la cativa pasi se ajunge la o basilica cu un interior de-a dreptul uluitor ca decoratiuni, cea franciscana. Nu ma opresc acum la aceasta biserica, ci la cea pe care am zarit-o la iesirea din Franziskanerkirche. Dintr-o laterala a acesteia se ajunge foarte usor la Manastirea Sf. Petru, cea mai veche manastire din lumea germanica. Exista chiar opinia ca ar fi cea mai veche manastire activa continuu de la nord de Alpi. Manastirea se leaga de Sf. Rupert, acesta repunand-o in functiune in anul 696. Rupert era un misionar si dorea un asezamant pt o comunitate de calugari, care se pare data chiar din vremea Sfantului Severin deci secolul V. Rolul acestei manastiri era foarte proeminent, astfel incat timp de cateva secole, staretul avea si functia de episcopul de Salzburg.
Manastirea Sf. Petru a devenit cunoscuta pentru scriptoriumul sau (locul unde se copiau manuscrisele) si a trecut printr-o serie de reforme moderniste in secolul al 15-lea, numite reformele Melk dupa manastirea cu acelasi nume.
Istoria manastirii nu a fost mereu una ros. Nazistii au expulzat calugarii benedictini si le-au confiscat toate bunurile dar din fericire, nu au distrus manastirea si doar au desfiintat-o, astfel incat imediat dupa razboi, calugarii au putut sa se intoarca.
n anul 2010, Marele Staret al manastirii, Bruno Becker, a demisionat dupa ce-a recunoscut abuzul sexual al unui copil in urma cu aproximativ 40 de ani. Incidentul a fost descoperit datorita unei campanii prin care o multime de parinti si copii au raportat cazuri de acest gen in Europa si America.
Manastirea Sfantul Petru este foarte bogata, creand astfel posibiliatea si de a sustine pe cei 20 calugari, dar si de a desfasura activitati caritabile.
-
Centrul Salzburg-ului este dominat de Salzburger Dom - Catedrala din Salzburg
Este amplasat in Domplatz sau Piata Catedralei cea inchisa de Castelul Residenz, Manastirea Sf. Petru si de Dom. Monumente exceptionale, de o valoare inestimabila, dar care ascund in istoria lor, nu cea mai fericita armonie. Deasupra ferestrei principale a Manastirii Sf. Petru este desenata o fata care are o grimasa ironica spre Residenz, Castelul Printului Arhiepiscop. Adica marele staret de la Manastirea Sf Petru isi poate permite oricand sa aiba atitudine fata de Printul Arhiepiscop al Salzburgului...
Trecand pe sub arcadele Catedralei de Giovanni Antonio Darios, se ajunge in Residenzplatz la nord sau la Kapitelplatz in sud de Salzburger Dom. Sub arcadele nordice se poate vedea o statuie a cardinalului de Giacomo Manzu. Statuia Madonnei aflata in Domplatz, chiar in centrul pietei, realizata in sec. XVIII. Statuile ce se gasesc pe laterale reprezinta ingeri si diavoli dar si alegorii ale bisericii si adevarului.
Am vrut sa fac doar decorul unde intalnesti fascinantul dom. Locul unde se gaseste actuala Catedrala din Salzburg a fost probabil un loc sfant folosit pentru ritualuri si sacrificii inca din perioada Celtica si Romana a orasului Salzburg. Primul Dom a fost construit sub supravegherea Sf. Virgil si insusi Sfantul Rupert este inmormantat aici, dupa ce ramasitele pamantesti au fost transferate de la Manastirea Sf. Petru.
Asa numitul Virgil Dom din Salzburg a fost construit in sec VIII si avea 66 de metri lungime si 33 latime. Era cea mai mare cladire sacra din Europa. In sec IX, Salzburger Dom a luat foc dupa ce a fost lovit de fulger. Trei ani mai tarziu, reconstructia Ccatedralei din Salzburg a fost inceputa. De fapt, incendiile au lovit Domul din Salzburg s-au tinut lant.
In timpul Arhiepiscopului Hartwig, s-a construit un cor foarte lung, o cripta si inca o aripa a catedralei a fost ridicata in partea de vest, in sec XI. In sec XII Virgil Dom din Salzburg a luat iarasi foc. De aceasta data a fost si mai rau afectat de incendiu dar sub domnia Arhiepiscopului Konrad III, Salzburger Dom a fost iarasi refacut. A rezultat cea mai mare biserica construita vreodata in Salzburg: 122 de metri lungime, 48 de metri latime, o suprafata totala de 5200 de metri si cinci naosuri au facut din Salzburger Dom cea mai mare catedrala in tot Sfantul Imperiu Roman. In jurul anului 1200 noul Salzburger Dom a fost deschis in mod oficial printr-o ceremonie. De-a lungul secolelor, Domul din Salzburg a mai fost victima incendiilor de mai multe ori. Cel de-al 8-lea incendiu a adus sfarsitul Domului Virgil si fundatiilor acestuia in sec XVI.
Fundatia romanesca a fost foarte rau avariata si acoperisul s-a prabusit iar Arhiepiscopul Wolf Dietrich von Raitenau a poruncit ca ceea ce mai ramasese din vechea catedrala sa fie demolat. Munca a durat sapte ani dar rezultatul a fost ca nimic nu a mai ramas din vechea cladire decat niste parti ale criptei. Pentru o reconstructie mai elaborata decat in randurile trecute, Wolf Dietrich l-a angajat pe constructorul italian Vicenzo Scamozzi. Planurile originale ale lui Scamozzi propuneau un Dom in care ar fi incaput 16000 de oameni toata populatia orasului Salzburg din acea perioada. Chiar si un megaloman ca Wolf Dietrich von Raitenau s-a vazut nevoit sa spuna nu unei asemenea idei si lucrarile la o catedrala mai mica au inceput in anul 1611.
Conflictul cu Bavaria din 1612 l-a facut pe Wolf Dietrich sa dispara intr-o temnita (un apartament luxos din fortareata Hohensalzburg) si lucrarile au fost intrerupte. Succesorul lui Wolf Dietrich, Printul Arhiepiscop Markus Sittikus l-a angajat pe Santino Solari in anul 1614 pentru a termina lucrarea. La moartea lui Sittikus, Salzburger Dom era aproape complet si a fost terminat sub domnia Printului Arhiepiscop Paris Lodron care a inaugurat catedrala in anul 1628. Turnurile au fost finalizate in anii 1652 si 1655. De atunci Salzburger Dom a fost avariat grav in doua dati: in timpul lucrarilor de renovare, Domul a luat foc in anul 1859 si in timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial cand o bomba a armatei americane a lovit cladirea atat de rau incat domul s-a prabusit. Din anul 1945 pana in 1959 Salzburger Dom a fost reconstruit in forma sa initiala si redeschis de Arhiepiscopul Andreas Rohracher.
Fatada Catedralei din Salzburg este impartita in trei unitati orizontale si acoperita cu asa numita marmura Untersberg, care in sens geologic nu este deloc marmura. In fata portilor principale se pot vedea patru statui imense pe al caror piedestal se poate zari blazonul Printului Arhiepiscop Guidobald von Thun si al Printului Arhiepiscop Johann Ernst von Thun.
Cele doua siluete din lateral dateaza din 1660 si sunt facute de Bartolomaus van Opstal si-l reprezinta pe Sf. Rupert cu un butoi de sare si Sf Virgil cu o biserica. Statuile centrale au fost facute in 1697 si in 1698 de Bernhard Michael Mandl si-l reprezinta pe Sf Petru cu cheile raiului si pe Sf Pavel cu o sabie. In spatele celor patru statui se afla intrarea principala in Salzburger Dom. Cele trei porti au fost facute din bronz in anii 1957 si 1958 si reprezinta cele trei virtuti divine. Poarta Credintei (Tor des Glaubens) din partea stanga a fost facuta de Toni Schneider-Manzell. Poarta centrala este Poarta Dragostei (Tor der Liebe), facuta de Giacomo Manzu iar Poarta Sperantei (Tor der Hoffnung) este cea din dreapta si a fost facuta de Ewald Matare.
Fatada Domului din Salzburg
Pe fatada se pot vedea in centru patru evanghelisti iar deasupra celor doua ferestre se gasesc un leu si o capra, animalele de pe blazonul Printului Arhiepiscop Paris Lodron si Printului Arhiepiscop Markus Sittikus. Deasupra ferestrelor se gaseste o coroana aurie care se potriveste cu statuia Madonnei din Domplatz daca este privita de sub arcadele de la Wallistrakt. Top pe fatada se mai gasesc statui ale lui Moise tinand Cele Zece Porunci si Elias flancand un salvator crestin in centru. Aceste trei statui au fost facute de Tommaso di Garona in anul 1660. Tot el este cel care a construit si fantana Residentz. Turnurile de pe laterale sunt si ele impartite in trei parti distincte. Pe ele se gasesc ceasurile si clopotele de la Salzburger Dom. Aceste turnuri au fost prezentate cetatenilor orasului Salzburg in cadrul unei ceremonii organizata de Printul Arhiepiscop Paris Lodron in anul 1628. In timpul razboiului toate clopotele, cu exceptia a doua dintre ele, au fost demontate pana in anul 1961. De atunci si pana in zilele noastre exista sapte clopote in Domul din Salzburg. Cel mai mare dintre ele este Salvatorglocke (Clopotul Salvarii) ce cantareste 14.256 kg. Este al doilea clopot ca marime din Austria.
Statuile, clopotele si turnurile Domului Salzburg
In naosul din Salzburger Dom se gasesc picturi ale lui Donato Mascagni si Ignazio Solari, ce prezinta scene din viata si patrimile lui Cristos. Punctul principal de atractie al Catedralei din Salzburg este fara indoiala domul sau, inalt de 71 de metri. Aceiasi doi artisti care au decorat naosul au pictat si cele doua randuri de cate opt fresce fiecare de pe dom, ce prezinta scene din Vechiul Testament. Aceste opere se imbina perfect si sunt legate tematic de cele din naos. Deasupra acestor picturi se pot vedea imaginile a patru evanghelisti si dincolo de ei, se observa blazonul Printului Arhiepiscop Paris Lodron si al Arhiepiscopului Andreas Roracher cel care a redeschis catedrala dupa Al Doilea Razboi Mondial.
Intreaga istorie a orasului Salzburg se regaseste in Domul Catedralei din Salzburg. De la Sfantul Francis la epitafele mai multor Printi Arhiepiscopi, si de la Sf Rupert si Sf Virgil la alegorii religioase. Printre toate aceste figuri si scene religioase si istorice se poate citi o inscriptie: Notas mihi fecisi vias vitae Tu mi-ai aratat drumul vietii.
Orga Catedralei Salzburg
Orga Domului din Salzburg, cea care este folosita pentru slujbele de astazi a fost construita in anul 1988, dar vechea orga de la Salzburger Dom e practic aceeasi care este opera celebrului constructor de orgi Josef Christoph Egedacher din anul 1703. Din iunie pana in septembrie puteti merge la un recital de orga in fiecare miercuri si sambata la ora 11:15. Recitalul dureaza aproximativ o ora. Pe partea dreapta a altarului principal se gaseste intrarea in cripta. Aceasta se bazeaza pe fundatiile vechii Catedrale Sf. Virgil, ale carui moaste se gasesc in cripta. In turnul rotund puteti vedea un mozaic din care va puteti da seama de scala vechiului Dom in comparatie cu cel actual. Cripta este locul in care sunt inmormantati toti Arhiepiscopii de Salzburg. In Zehneckraum camera cu zece colturi se gasesc mormintele Printilor Arhiepiscopi din secolele 17 si 18.
Catedrala din Salzburg este locul in care a fost botezat Mozart. Fantana medievala ce a fost folosita pentru acest lucru inca exista in Catedrala din Salzburg si poate fi vazuta chiar in apropierea intrarii in Dom.
Datele despre dom sunt luate de pe www.tvl.ro (http://www.tvl.ro), asa cum il mai prezentam, unul dintre cele mai complete si informative site-uri despre obiectivele turistice.
-
Abia astept aceasta excursie, mai ales ca nu am fost niciodata in Austria...dar, mult a fost putin mai este pana la plecare...
Andre, are sa-ti placa mult in Austria! :) Eu am mai fost prin unele locuri si orase si stiam asa un pic cam despre ce este vorba dar in excursia din Italia ne-am oprit si in Innsbruck unde nu fusesem niciodata si aveam despre el impresia ca este un orasel de munte unde au o trambulina pe care mai "topaie" si ei din cand in cand. oO
Am descoperit ca de fapt este cu totul altceva, am fost extrem de incantata de el, un orasel extraordinar, de un pitoresc aparte, cu "aerul" acela vechi si aristocratic al lor. :coolsmiley:
Si cam asa este Austria!
Sa ai o excursie placuta Paula cu timp frumos si plina de farmecul locurilor noi pe care ai sa le vezi. :)
-
Pentru ca am ajuns la Mozart. Orasul este foarte cunoscut in special datorita marelui si inegalabilului compozitor.
Exista doua muzee memoriale Mozart in Salzburg: unul in locul in care s-a nascut mare geniu si celalalt in locul unde a trait.
Casa din Getreidegasse nr 9 a fost locul in care a trait familia Mozart intre anii 1747 si 1773 si tot aici Wolfgang Amadeus Mozart s-a nascut pe 27 ianuarie 1756. Casa in care s-a nascut Mozart este astazi cel mai popular muzeu din Salzburg.
Muzeul aflat in casa unde s-a nascut Mozart gazduieste niste piese importante cum ar fi vioara folosita de Mozart in copilarie, pe vremea micului Mozart, vioara sa de concert, clavecinul, portrete, scrisori si alte obiecte ce au apartinut familiei Mozart. Unele tablouri celebre sunt de asemenea expuse aici cum a fi Mozart pe pian, un tablou neterminat al cumnatului sau Joseph Lange.
O alta camera este dedicata in intregime operelor lui Mozart si locului important pe care acestea le ocupa in istoria muzicii.Partea din spate a muzeului are vedere spre piata Universitatii din Salzburg si de fapt nu a gazduit niciun membru al familiei Mozart. Acolo a fost apartamentul vecinilor lui Mozart ce a fost cumparat de Fundatia Internationala Mozart in 1981 pentru a recrea in cadrul muzeului felul cum traia o familie din clasa mijlocie a secolului al 18-lea.
Muzeul Mozart fiinteaza din anul 1880, cand Fundatia Internationala Mozart l-a inaugurat si l-a deschis publicului. Astazi este una din principalele atractii turistice ale orasului Salzburg atragand mii de turisti in centrul vechi al orasului. Cladirea in sine care gazduieste muzeul se numeste Hagenauerhaus, luandu-si numele dupa proprietarul si prietenul familiei Mozart, Johann Lorenz Hagenauer.
Muzeul Mozart - casa unde a trait marele compozitor
Muzeul dedicat marelui Wolfgang Amadeus Mozart este deschis in casa in care acesta a trait din Makartplatz, intr-o cladire numita Tanzmeisterhaus. Initial aici erau doua case asa cum arata documente din 1617. In anul 1685 cele doua case au fost unite intre ele si in 1711, proprietarul Lorenz Speckner si-a luat o licenta pentru o scoala de dans. Tanzmeister in seamna profesor de dans. De fapt dansul insemna mult mai mult decat miscare in ritmuri de muzica lectiile erau tintite spre nobilimea tanara si spre copiii unor oameni bogati si erau menite sa-i instruiasca in protocolul si manierele de la curtea regala. Cel de-al doilea instructor de dans s-a numit Franz Gottlieb Speckner si era un prieten al familiei Mozart.
In anul 1765, familia Mozart a inceput sa se gandeasca la mutarea din Getreidegasse deoarece conditiile de acolo nu mai erau suficiente pentru familie. Speckner a murit in 1767 iar verisoara sa Maria Anna Raab nu a dus mai departe scoala de dans dar a inceput sa inchirieze sala pentru nunti si alte evenimente. In aceasta perioada, Mozart se afla in turneu prin Europa insotit doar de tatal sau, dar era clar ca odata intorsi in Salzburg vor avea nevoie de o casa mai mare. In 1773, familia Mozart s-a mutat in cele din urma in Tanzmeisterhaus. Aici Mozart avea spatiu destul pentru repetitii si intruniri cu caracter social. In aceasca casa a compus multe din operele sale dar a si scris multe scrisori 232 din acestea s-au si pastrat.
Familia Mozart, ca rezidenti in Tanzmeisterhaus au fost intr-o continua tranzitie. Sora lui Mozart s-a casatorit si s-a mutat, mama sa a murit in 1778 iar Leopold Mozart a murit in 1787 la ceva vreme dupa ce Wolfgang deja se mutase in Viena. Dupa aceea, proprietatea a fost vanduta de mai multe ori.
In 1944 doua treimi din Tanzmeisterhaus au fost distruse in bombardamentele din cel de-al doilea razboi mondial. Proprietarul care nu era prea multumit de distrugerile aduse de bomba a vandut terenul unei societati de asigurari care a folosit terenul pentru a ridica o cladire de birouri. Treimea ramasa in picioare a fost vanduta catre Fundatia Internationala Mozart 1955, care a folosit-o ca muzeu.
Cladirea de birouri a societatii de asigurari a fost achizitionata de Fundatia Internationala Mozart in 1989 si a daramat-o in 1994 pentru a reconstrui Tanzmeisterhaus asa cum era la vremea cand Mozart a locuit in ea. Marea majoritate a cladirii este folosita pe post de muzeu. Adresa casei este Getreidegasse 9, A-5020 Salzburg / Austria
-
Ce urmeaza sa mai vizitam la Salzburg:
Palatul si gradinile Mirabell
Palatul Mirabell, aceasta capodopera in stil baroc, a fost initial construita sub numele de Castelul Altenau sub conducerea Printului Arhiepiscop Wolf Dietrich von Raitenau in anul 1606. A fost conceput ca un cadou pentru concubina sa Salome Alt si este in special cunoscut pentru gradinile sale splendide.
Succesorul sau Printul Arhiepiscop Markus Sittikus i-a schimbat numele in Palatul Mirabell (Priveliste Frumoasa). Printul Arhiepiscop Franz Anton Harrach a reconstruit castelul din temelii, mai mult sau mai putin, dupa planurile lui Johann Lukas von Hildebrandt intre anii 1721 si 1727.
In timpul marelui incendiu din Salzburg din anul 1818, Palatul Mirabell a fost afectat puternic si apoi reconstruit dupa un proiect al lui Peter Nobile in anii urmatori. Impresionantul turn din mijlocul aripii de vest a fost distrus iar fatadele au fost refacute in stil neo clasic.
"Mirabellschwemme" era un paradis pentru cai, a fost insa distrus in 1823. Pegas, unicornii si leii ce se gasesc acum in gradinile Mirabell au fost candva parte din Mirabellschwemme. Palatul Mirabell gazduieste administratia orasului, inclusiv sediul primarului orasului Salzburg din anul 1947, cand s-a renuntat la vechea primarie.
Cea mai deosebita curte a palatului este cea din aripa de vest care are si o fatada foarte frumos decorata. Parterul este definit de un stil rustic ce exprima un simt baroc al linistii pastorale. Scara centrala a Palatului Mirabell este bazata pe scara originala a Castelului Altenau, lucru care a limitat mult posibilitatile de dezvoltare ale acestei parti din palat care nu se ridica la standardele baroce ale restului cladirii. Scara este numita Donnerstiege ceea ce inseamna scara tunetului dar numele se refera de fapt la artistul care a creat sculpturile, statuile si decoratiile, G.R. Donner. Scara Donnerstiege este o capodopera pentru care s-a folosit marmura aproape in exces, sculturi si alte opere de arta care fac din ea o piesa unica a mostenirii orasului Salzburg.
Donnerstiege nu este singura comoara care se ascunde in Palatul Mirabell. Marmorsaal sau sala de marmura este o alta opera baroca foarte elaborata si expresiva. Sala care se extinde pe doua etaje are o multime de decoratiuni din marmura si a avut candva si o fresca de Rottmayer care a ars in acelasi incendiu din 1818.
Statui reprezentand ingeri, coloane de marmura si multe decoratiuni coplesitoare fac din sala Marmorsaal un exemplu extraordinar al Salzburgului baroc. Sala este recunoscuta in toata lumea ca o locatie in care se organizeaza nunti celebre si aici sunt gazduite si concerte aproape in fiecare seara, foarte populare printre turisti. In general la aceste concerte se interpreteaza piese ale lui Mozart pentru a intimpina asteptarile turistilor.
In partea sudica a Castelului Mirabell se gaseste capela, Schlosskirche Mirabell. Aceasta a fost complet refacuta dupa incendiul din 1818. Capela este folosita de mai multe congregatii care nu au propriile biserici, temple sau alte spatii unde sa-si poata manifesta veneratia pentru divinitate.
Gradinile palatului Mirabell
Gradinile Mirabell, cunoscute in toata lumea, au fost amenajate de-a lungul axei nord-sud si au fost orientate spre Fortareata din Salzburg si spre Salzburger Dom. Gradinile originale au fost re-amenajate dupa planurile lui Johann Bernhard Fisher von Erlach sub domnia Printului Arhiepiscop Johann Ernst Thun in anul 1689. Abia dupa mai multe zeci de ani, in 1730, au fost modificate si au capatat forma care a adus recunoasterea gradinilor Mirabell drept cele mai frumoase gradini baroce in Europa. In secolul 19 parti ale gradinilor Mirabell au fost din nou modificate iar unele parti au fost chiar desfintate.
Informatii despre vizita la Palatul si gradinile Mirabell din Salzburg
Adresa: Mirabellplatz, 5020 Salzburg
Orarul palatului Mirabell este dupa cum urmeaza:
luni, miercuri, joi: 8:00 AM - 4:00 PM; marti si vineri: 1:00 PM - 4:00 PM.
Gradinile Mirabell sunt deschise tot anul de la 6:00 AM pana la apus.
Orangeria: deschisa tot anul de la 9 AM la 4 PM.
Intrarea este gratuita.
-
Palatul si Galeria Residenz
Alaturi de Fortareata Hohensalzburg si de Salzburger Dom, Palatul Residenz este probabil cel mai important obiectiv turistic si istoric din Salzburg. Acest palat baroc era resedinta oficiala a Printilor Arhiepiscopi de Salzburg pana cand orasul a devenit parte a Austriei.
Palatul Resident a fost resedinta Arhiepiscopilor de Salzburg
Pe locul in care se gaseste astazi Palatul Residenz din Salzburg initial era o simpla resedinta episcopala care data din anul 1120. Curtea si cladirile aferente au fost modificate in mod repetat in secolele 15 si 16. Cladirea de astazi este aproape la fel cu cea inceputa in vremea domniei Printului Arhiepiscop Wolf Dietrich von Raitenau in jurul anului 1600 cand acesta a poruncit niste schimbari majore la cladirile de la Residenz. Sub domnia lui Wolf Dietrich, curtile principale, Piata Residentzplatz si Piata Domplaz, Sala Carabinierisaal, si legaturile prin arcade spre biserica Franziskanerkirche au fost ridicate sau refacute.
Printul Arhiepiscop Guidobald Graf Thun a adaugat un etaj cladirii principale pentru a permite Palatului Residenz sa se armonizeze vizual cu Domul din Salzburg. In anul 1710 fatada a fost renovata sub Printul Arhiepiscop Franz Anton Harrach dupa un proiect al lui Johann Lucas von Hildebrandt.
Printul Arhiepiscop Hieronymus Colloredo a planuit reconstruirea aripilor dinspre vest in stil neo-clasicist, dar numai aripa Toskanatrakt a fost alterata. Distrugerea bisericii Franziskanerkirche si a unor parti din cladirea Dietrichsruh nu a fost dusa la indeplinire din cauza costurilor prea mari ale proiectului.
In timpul secolului al 19-lea, Palatul Residenz a fost temporar folosit ca palat privat de unii membrii ai Familiei Regale Austriece cat si de linia Habsburg-Toskana. Astazi, Palatul Residenz contine colectia de arta numita Residenzgalerie si este folosit de Universitatea din Salzburg dar si in timpul Festivalului Salzburg. Anumite zone din Palatul Residenz pot fi inchiriate pentru ocazii speciale.
Ce e de vazut la Palatul Residenz
Printul Arhiepiscop Hieronymus Colloredo a ordonat ridicarea aripii Toskanatrakt pentru a lua locul vechilor aripi de pe vremea lui Wolf Dietrich. Fatada de la Toskanatrakt are decoratiuni in jurul ferestrelor ce dateaza din secolul al 18-lea. Aripa nordica are arcade si coloane intre cele doua etaje ce au fost construite la inceputul secolului al 17-lea. Coltul din sud-est dateaza de pe vremea primelor cladiri de la Palatul Residenz si scarile spre exemplu dateaza din jurul anului 1600. Asa numita sala Steinsall de la primul etaj are niste decoratiuni deosebite din secolele 18 si 19 iar apartamentul Toskana de la etajul al doilea are tavanul si peretii decorati din anul 1862. Aripa Toskanatrakt este astazi folosita de facultatea de Drept de la Universitatea din Salzburg.
Salile Carabinierisaal si Rittersaal sunt cele doua sali importante si reprezentative de la Palatul Residenz. Sunt numite camerele glorioase si pot fi vizitate cu audio ghid. Sala Carabinierisaal era folosita drept o camera normala pentru cei care-l pazeau pe Printul Arhiepiscop dar si pentru spectacole de teatru si banchete. A fost contruita prima data in 1600, largita in 1660 si apoi redecorata in anul 1689. Cele trei tablouri de pe tavan reprezinta cele patru elemente si au fost facute de J. M. Rottmayr in 1689: Neptun care porunceste vantului (apa si aer), vanatoarea de mistreti din Caledonia (pamant) si atelierul lui Vulcanus (foc). Operele de arta mai mici reprezinta cele patru zeitati ale vantului. Cele patru porti sunt facute din marmura si dateaza din jurul anului 1610.
Chiar langa Carabinierisaal sa gaseste Rittersall, unde pot fi admirate picturile de pe tavan ce descriu scene din viata lui Alexandru cel Mare. Lucrarea principala reprezinta imblanzirea calului credincios lui Alexandru, Bucefal. Si aceste opere sunt pictate tot de J. M. Rottmayr. Poarta dinspre este dateaza din 1770 si conecteaza Palatul Residenz cu Salzburger Dom.
Palatul Residenz are o galerie de arta formata in principal din picturi in stil baroc. Galeria poate fi vizitata separat de palat si are statut de muzeu.
Preturi:
Adulti: 8.50
Copii: 2.70
Bilet pentru familie: 19
Daca se achizitioneaza un Salzburg Card se beneficiaza de o intrare la Palatul si Galeria Residenz
Orar:
Zilnic din ianuarie pana in decembrie intre orele 9:00 - 17:00
Galeria Residenz este inchisa lunea
Palatul Residenz nu este deschis in timpul ceremoniilor oficiale care mai au loc aici.
Adresa:
Residenz Salzburg
Residenzplatz 1
5020 Salzburg
Palatul Residenz este situat in zona pietonala din centrul orasului Salzburg.
De pe www.tvl.ro (http://www.tvl.ro)
-
Strada Getreidegasse
Aleea Getreidegasse este cea mai aglomerata strada din oras avand multe magazine, foarte scumpe fata de restul orasului. Sarmul strazii Getreidegasse, probabil cea mai faimoasa strada de cumparaturi din oras, nu este dat doar de casele inalte si foarte apropiate si de magazinele ispititoare ci si de pasajele romantice si curtile interioare.
Tipic acestor case sunt ferestrele care devin din ce in ce mai mici spre etajele superioare precum si arcadele lor. Muzeul Mozart este situat in camerele care au fost ocupate de familia lui Mozart. Desi casele de pe Getreidegasse par sa fie foarte inguste, ele nu sunt mici, fiind extinse in spate. In urma cu cateval secole, spatiul din spate al casei era ocupat de o gradina. Mai tarziu, gradinile au lasat loc atelierelor, depozitelor, grajdurilor sau pentru apartamentele servitorilor.
In ultimii ani, cladirile sunt utilizate de magazine creascand astfel suprafata magazinelor. Pasajele au fost si ele transformate pentru a servi drept galerii de shopping acoperite.
Aceste cladiri interconectate au conferit Salzburgului un aer arhitectural special. Fiecare curte este o opera de arta: coloane, pasaje arcuite, balustrade de marmura, nume de cladiri si date gravate etc. Pergola, scarile abrupte si apropiate precum si aranjamentele florale colorate din arcade confera o atmosfera unica. Pasajul din casa Schatz conducand din Getreidegasse nr. 3 spre Piata Universitatii este probabil cel mai frecventat pasaj. Un impresionant basorelief ilustrand-o pe Fecioara Maria cu pruncul este localizat intr-o nisa intunecoasa. O placa, comemoreaza deasemenea, pe liderul socialist german August Bebel. Curtile interioare, cele mai multe decorate cu arcade trebuiesc neaparat vizitate.
Astazi, foarte multi turisti sunt atrasi de strada Getreidegasse datorita magazinelor care vand bijuterii, costume traditionale, antichitati, produse din piele, parfumuri, delicatese, haine si aproape orice isi poate dori cineva.
-
Drum bun si distractie faina
-
Am reintalnit Austria, un loc in care natura se impleteste extraordinar de placut si armonios cu ceea ce omul a construit in timp. Fiecare lucru este parca la locul lui, casele, castelele, dom-urile lasa natura din jur sa respire, nu o agreseaza si orice straduta este astfel orientata incat sa creeze vizibilitate spre majestuosii Alpi. Din orice colt de uiti, panorama este superba si neafectata.
Pe cand faceam un tur de croaziera pe lacul Zell am See, am remarcat ca unul dintre varfurile din imediata apropiere este chelit in zona de varf. Si pt moment m-am gandit ca poate si la ei, mai exista, izolat, dar exista, locuri ciuntite si devastate de drujbe, topoare si racoante. Ieri plecam spre Salzburg si cand am iesit din pensiune am vazut muntii atat de linistiti si de limpezi, incat am decis sa ajungem urgent la Schmitten, acolo unde o telecabina te poarta pana la 1400 vara, iar iarna prin legaturi succesive, pana la peste 2000 m. Am ajuns sus dupa o calatorie de 10 minute cu cabina, deasupra varfurilor de brazi incarcati cu conuri si a unor zone cu vegetatie de munte. Cum vazusem pe harta un mic lac in zona de varf, am pornit pe jos, intr-o mica excursie de o ora dus si intors. Si a meritat deplin. Cand am ajuns la lac, de fapt o acumulare din apa zapezilor care iarna se foloseste pentru tunurile de zapada de pe partie, am ramas inmarmuriti de imaginea care se deschidea panormaic. Fantastic! Cu siguranta unul dintre locurile pe care nu o sa le uit niciodata, sau cum zicea Luminita, unul dintre flash-urile pe care le ai inainte de a inchide ochii... Lacul se afla pe o zona de varf - platforma, in jurul lui ramanand cativa metrii pana la coama. Amenajat totul pt a admira minunatiiile din jur - scaune din lemn, balansoare, indicatoare pt identificarea varfurilor pe care parca le atingeai de acolo. Vedeam atat de clar Kitzsteihorn-ul (3250), pe care urcasem cu o zi inainte, Glossglockner-ul, cu cei 3798m ai sai - este cel mai inalt punct din Alpi, Johannisberg-ul (3460 m), incat aveai senzatia ca poti sa pasesti pe ei. Superb! Uitandu-ma in jos, pe coasta, am vazut zona defrisata pe care o remarcasem din vas. Si am inteles - taiasera un perimetru de brazi, pt a crea, de pe Schimitten, vizibilitatea spre varfurile Alpilor. Nimic nu este degeaba acolo...nu eram in Padurea fara rost...
As putea scrie atat de multe despre ce am vazut in aceasta excursie, dar cred ca mi-ar trebui un timp egal cu cel in care am calatorit - atat de multe lucruri mi-au atras atentia si m-au incantat. De la platforma de la 3025 de metri de pe Kitzsteinhorn, pana la trubadurul din centrul Vienei. L-am cunoscut in metrou, am calatorit cateva statii impreuna si pret de cateva minute m-am bucurat de compania celui mai liber spirit pe care l-am intalnit in viata mea. Am sa scriu despre el, despre slovacul de pe strazile Vienei, intr-o altfel de tema a zilei. M-a socat si impresionat atat de mult incat ma simt parca dator sa scriu despre el.
-
Ieri am avut din nou ocazia sa ma minunez de ce au putut face oamenii astia pe aici. Dupa o dimineata petrecuta la un centru SPA supermodern, am plecat spre Stausee, doua lacuri de acumulare situate unul la 1600 m si unul la altitudinea de 2000 m. Planuisem de cateva zile sa ajungem acolo, dar cum timpul nu-l poti lungi oricat ai vrea, nu reusisem sa gasim o fereastra.
Am lasat microbuzul intr-o parcare, la Kisselfall, apoi am luat un autobuz care urma sa ne duca pana in creierul muntilor. N-am fost eu prea entuziast la inceput de aceasta mica excursie, dar cum sunt foarte curios sa vad locuri noi si cum aveam gratuitatea oferita de cei de la pensiune, am decis sa mergem. Si n-am regretat nici un minut decizia - experienta este unica, traseul si peisajele de sus sunt absolut fenomenale. Autobuzul urca pe o sosea foarte ingusta, pt un singur sens, strabate niste tuneluri (primul de cativa km) sapate in stanca, traverseaza zone de altutudine, trece pe langa prapastii de sute de metri, ca sa ajunga sus pe platforma barajului lacului de acumulare de sus. Extraordinar! Varfurile de peste 3000 m te inconjoara, ghetarii permanenti lasa sa curga lacrimi - torenti, pe povernisurile stancoase, pe zona inverzita, o multime de bujori de munte infloriti, clopotei...
Incredibil ce au putut face oamenii acestia in munte. Cata perfectiune la altitudini la care este greu si sa-ti duci rucsacul. Si ei au construit baraje, fabrici de curent, drumuri perfecte, tuneluri. Si au avut grija si de partea estetica - banci, indicatoare, fotografii - panorma cu explicatii, restaurante curate.
Am intrebat pe cei cu care sunt in excursie daca se asteptau sa vada in Austria locuri ca cele pe care le-am parcurs. Toti au spus ca vazusera poze, filmulete, momtaje, auzisera vorbaindu-se la superlativ de Austria, dar nu crezusera ca e atat de frumos si interesant. Atat de mulote locuri frumoase concentrate pe un perimetru mic, atatea zone minunate!
Intrerup aici, ne grabim spre Transalpina lor. Sper sa avem timp bun, sa ne putem incumeta sa traversam muntii...
-
Banuiesc ca sunt locuri frumoase pe unde mergeti voi acum.
Austria e o tara si frumoasa si cu sevicii bune in turism, cu oameni senini si zambitori, totul e corect si asa cum trebuie sa fie, de te intrebi cum de au reusit sa tina cont de toate aspectele ca sa te simti incantat de ceea ce vezi si relaxat de atmosfera destinsa.
Vreme buna si vacanta placuta in continuare.
-
Banuiesc ca sunt locuri frumoase pe unde mergeti voi acum.
Eu am fost in Austria de vreo 3 ori pana acum si garantez ca sunt locuri de basm. :) Si atmosfera... :bow:
-
Gata vacanta! Mai avem cateva ore la Budapesta si apoi ne indreptam spre casa. A fost frumos, am avut noroc de o vreme buna cand a fost nevoie. Ne speriasem de prognoza meteo care spunea ploi, ploi, ploi. Am reusit sa vedem tot ce ne-am propus, plus cateva obiective superinteresante. Ce a contat mult a fost oferta pensiunii, care ne-a inclus in tariful de demipensiune, desi nu ne prea incadram in categoria sejur, un card cu gratuitati si semigratuitati. Si inca ce gratuitati! Asa am putut vedea Kiszteinhorn-ul si toate expozitiile de acolo fara sa platim ceva - altfel ne-ar fi costat 32 EUR, asa ne-am plimbat intr-o minunata croaziera pe lacul Zell am See - si la fel am scutit 22 EUR, am urcat la lacurile Stausee, la fl gratis - ori pana acolo funicularul si autobuzul impreuna costa cca 30 EUR, ne-am balacit o jumatate de zi la Tauer SPA, o baza nou - fara sa platim ceva - ori intrarea costa pt o zi 30 EUR, am urcat pe Schimittel cu telecabina gratuit etc etc. Sa vedem toate astea ar fi fot nevoie s scoatem din buzunar mai bine de 100 EUR de fiecare. Grupul a fost foarte compact, foarte punctual, ceea ce a condus la o folosire la maxim a timpului. Vremea a fost asa cum scriam buna cand a trebuit - noaptea si o ora - doua dupamamiaza ploua, in rest era perfect. La Viena ne-a cam udat un pic, dar a fost de bine - o ploaie de bun venit care ne-a facut ciuciulete si ne-a intors la hotel. Dar intr-o ora totul era perfect si am iesit in Prater, bucurandu-ne de frenezia de acolo. Si de o bere adevarata si un ciolan imens.
-
Am ajuns acasa! Racoarea Alpilor a fost inlocuita cu caldura de aici, noroc insa de o ploaie care a spalat praful strazilor si a mai improspatat atmosfera. Verdele intens si covorul de flori de sus, au ramas undeva in spate, acum privesc la gradina mea, sufocata de canicula. Descarc pozele, am vazut ca sunt in jur de 2000. Astept sa revad locurile prin care am trecut si de care m-am bucurat timp de zece zile. Am traversat Alpii, de la Mariazell pana la Innsbruck si am avut parte de niste peisaje de poveste. Am fost foarte aproape de varfurile de peste 3000 m, am vazut lacuri glaciare, ghetari permanenti si case cu gradinite si balcoane pline-pline de flori.
Austria este pentru majoritatea, tara prin care se ajunge in Germania sau Croatia. O autostrada de cateva sute de km, cu privelisti placute in jur. Cu parcari curate, cu motorina si cafea ieftine si bune. Se stie de Viena, de cateva statiuni de schii si cam atat.
Asa cum o prezentam, la lansarea acestei actiuni, Austria este alaturi de Germania, Franta si Italia, printre cele mai complexe si complete destinatii turistice. Adica poti vedea munti, castele, basilici, te poti bucura de statiuni termale, de schi, de relaxare, poti face cam orice sport iti trece prin minte. Foarte important, la un pret decent si beneficiind de niste servicii exceptionale.
Austria trebuie descoperita, trebuie traversata din lung in lat si de sus in jos. Eu am gandit cu actiunea asta o traversare a celor mai importante si mai vizitate locuri din aceasta tara. Incepand cu minunatiile Vienei, continuand cu locul de pelerinaj al catolicilor, Manastirea de la Mariazell, apoi ghetarii de la 3000 m, lacurile montane, orasul lui Mozart, Salzburg, Abatia din Melk. Am combinat relaxarea si vizitarea cu plimbarile in fantastica natura de acolo. Abundenta de flori, pasunile verzi, albul zapezii care acopera ghetarii, varfurile stancoase ale Grossglockner-ului si ale Kitzsteinhorn-ului, apa termala de la Tauern, lacurile acelea de un albastru ireal....
Sunt convins ca pentru oricui ii place frumosul, ceea ce am parcurs noi este un vis, nu in sensul de irealizabil sau de dorinta, ci de ceea ce intalnesti. Pasind acolo, pe covorul plin de flori alpine, intri intr-un alt taram, care cu siguranta este coridorul catre Rai. Imi inchipui ca asa trebuie sa arate Raiul, asa trebuie sa-i arate potecile, padurile, pasarile, lacurile. Sau cel putin asa mi-as dori sa arate.
Despre oamenii de acolo? Oriunde intorci capul vezi doar frumos. Stiu sa-l faca, sa-l pastreze si sa-l prezinte. Sunt constienti de bogatia si de minunile in mijlocul carora s-au nascut. Le respecta, le intretin si le pun in valoare prin munca, fantezie si exactitate saxona.
Ce am vazut la Kitzsteinhorn, mi-a taiat de-a dreptul respiratia. Sa vezi la 3000 de metrii film IMEX, sa vezi cele mai curate toalete de inox si granit, restaurante superdotate, expozitii si platformele acelea exterioare de pe care privesti muntii...!!!! Stiti, cei care ma cunoasteti ca nu sunt genul sa-mi vorbesc tara de rau sau sa fac comparatii cu altii, tocmai ca incerc intotdeauna sa o promovez si sa o prezint in culori placute, dar nu ma pot abtine totusi sa nu vad diferenta imensa. Lift-uri, funiculare, telecabine, telescaune, autobuze care urca pana in creierul muntilor. Dotari supermoderne pt a parcaje, cazare si mancare. Cam tot ce-si poate dori un schior indragostit de partiile mai salbatice si mai dure. Cand o sa putem si noi dormi la fel la o cota de peste 1500 m? Cand vom putea sa aratam ce avem si noi in Retezat, in Fagaras, in Apuseni? Cand incropitele noastre statiuni vor arata ca si cele de acolo? Cand o sa vedem pasunile cosite si marginile aranjate si infrumusetate cu pomi si flori? Raspunsul il stiu, de fapt il stim cu totii: cand invatam sa muncim simultan cu mintea si corpul. Nu am vrut sa sune a lozinca, nici a indemn din ala desantat proletaro-comunist. Am vazut niste filmulete de cand se lucra cu tarnacopul si lopata la Transalpina lor. Parca arata altfel decat la noi? Sau erau filme de propaganda, de tipul celor facute la noi in primii ani de comunist, de genul Bumbesti - Livezeni?
Superb si superlativ. Doar atat pot sa spun despre Austria. Nu stiu daca o sa mai am ocazia sa mai refac vreodata acest traseu, aici in SC sau cu alti turisti, dar va recomand, sa faceti orice sa ajungeti acolo. Doar ca trebuie documentat si cunoscut totul. Am intalnit o familie de romani, venita a doua oara in concediu la Kaprun, carora le-am povestit despre ceea ce-i inconjura si nu stiau. Pacat ca era in ultima zi si n-au avut ocazia sa vada nici ghetarii, nici Transalpina.
-
Am sa incerc, in masura timpului pe care-l am sa descriu cate ceva din ce am vazut si sa postez poze din aceasta excursie. Dar vorbele si imaginile statice, decupate, scoase din peisajul general, n-au nici pe departe farmecul si nu pot descrie si arata nici pe departe, locurile pe care le-am parcurs noi. Sa treci prin canioane, insotit de rauri de munte involburate, sa fi flancat de chei inalte de 2-3000 m, sa dai de cate un ochi albastru de apa linistita plina de pastravi, sa vezi cum muntele se pravale peste tine, este cu adevarat fantastic si unic.
Opream masina la un moment dat incontinuu, sa pozam, sa ne bucuram de peisaje, sa atingem florile, iarba sa auzim de aproape tumultul totentilor care cadeau de la sute de metrii inaltime. Aveai senzatia ca sunt tunete, nu caderi de apa. Mi-am cumparat o harta completa a Alpilor si daca-mi doresc ceva cu adevarat este sa-mi continui calatoria prin acesti munti fascinanti, in Franta si Italia. Sa trec doar prin Alpi, sa dorm in cabanele de creasta, sa pot face la picior traseele care se insira prin munti.
-
Ce am vazut la Kitzsteinhorn, mi-a taiat de-a dreptul respiratia. Sa vezi la 3000 de metrii film IMEX, sa vezi cele mai curate toalete de inox si granit, restaurante superdotate, expozitii si platformele acelea exterioare de pe care privesti muntii...!!!! Stiti, cei care ma cunoasteti ca nu sunt genul sa-mi vorbesc tara de rau sau sa fac comparatii cu altii, tocmai ca incerc intotdeauna sa o promovez si sa o prezint in culori placute, dar nu ma pot abtine totusi sa nu vad diferenta imensa. Lift-uri, funiculare, telecabine, telescaune, autobuze care urca pana in creierul muntilor. Dotari supermoderne pt a parcaje, cazare si mancare. Cam tot ce-si poate dori un schior indragostit de partiile mai salbatice si mai dure. Cand o sa putem si noi dormi la fel la o cota de peste 1500 m? Cand vom putea sa aratam ce avem si noi in Retezat, in Fagaras, in Apuseni? Cand incropitele noastre statiuni vor arata ca si cele de acolo? Cand o sa vedem pasunile cosite si marginile aranjate si infrumusetate cu pomi si flori? Raspunsul il stiu, de fapt il stim cu totii: cand invatam sa muncim simultan cu mintea si corpul. Nu am vrut sa sune a lozinca, nici a indemn din ala desantat proletaro-comunist. Am vazut niste filmulete de cand se lucra cu tarnacopul si lopata la Transalpina lor. Parca arata altfel decat la noi? Sau erau filme de propaganda, de tipul celor facute la noi in primii ani de comunist, de genul Bumbesti - Livezeni?
cand? probabil niciodata.
-
Am plecat noaptea in jurul orei 01.00 din Sibiu si dupa un drum de 10 ore, eram la Airotower, hotelul la care am fost cazati la Viena. Asezat intr-un superb parc din Oberla, statiunea termala - cartier a metropolei austriece, hotelul este in permanenta arhiplin: asiatici, indieni, rusi, nemti, americani. Toti sositi sa vada opera habsburgilor. Pt ca daca nu ar fi existat aceasta casa regala, apoi imperiala, aceasta dinastie, Viena ar fi putut ramane un orasel ca multe altele. Asa este o capitala a frumosului, alaturi de Roma, Florenta, Milano, Paris, Praga, Madrid, Barcelona. Arhivizitata si admirata. Si ai ce sa vezi. Chiar si un concert Rolling Stones in fata magnificei cladiri a primariei.
Ne-am plimbat prin parc, am savurat cate o cafea si o prajitura la vestita cofetarie din Oberla, apoi am luat tramvaiul catre zona centrala. Ne propusesem sa vedem pt inceput Palatul Belvedere. Vreme frumoasa, cer senin, doar cativa norisori. Am schimbat inca un S-bahn, un fel de tren regional, cu care am ajuns in SudBanhof, unde la cativa pasi se afla minunatul palat al generalului Eugen de Savoya. Un mare iubitor de frumos. De fapt cred ca chestia asta cu frumosul tine de educatie. Am remarcat ca oamenilor educati le plac florile, le plac lucrurile aranjate cu gust, fac totul sa-si bucure privirea, pe a lor si pe a celor care trec prin jur. Cum Viena a fost intotdeauna un loc in care educatia universitara si de arte frumoase a fost pe primul plan, nu-i de mirare ca oamenii politici, militari, dar si cei care au mostenit titlurile nobiliare au facut totul pt a-si arata gusturile rafinate. Si cum Eugen de Savoya a fost un obisnuit al Versaille-iului a reusit sa modeleze gradinile si decoratiunile dupa moda franceza.
(http://i46.tinypic.com/2dbpi8k.jpg)
(http://i50.tinypic.com/2hey9v8.jpg)
(http://i46.tinypic.com/263aiix.jpg)
(http://i45.tinypic.com/sm9gyo.jpg)
-
Caldura atinsese niste valori, care pt Austria erau total neobisnuite, asa ca toata lumea se ascundea de soare, pe terase, prin labirintul de verdeata, in zona de fantani. Doar micul nostru grup strabatea aleile, sarguincios si dornic de a vedea gradinile celor doua palate. A fost destul insa sa traversam curtea dintre palatul de jos si cel de sus, ca am simtit ca ne fuge pamantul de sub picioare, pe atat era de cald. Asa ca am tras si noi sub niste umbrele, la umbra palatului si am savurat cate un suc. Eram tare curios sa vad alpinariumul, locul in care sunt stranse multe dintre plantele rare din Alpi. Asa ca n-am avut stare pe scaun si am inceput sa ma fatai. Am simtit la un moment dat, un soare parca mai milos si mai putin fierbinte. Cativa nori sa adunasera deasupra, asa ca razele nu mai erau trimise direct in capetele noastre, parca se si racorise intrucatva. Un vant usor a inceput sa bata, apoi s-a intetit, mai tare si mai tare. Pana sa ajungem in gradinile laterale, acolo unde este si alpinariumul, adierea se transformase in vant si primii stropi de ploaie ne facusera sa radem. Doar asta cerusem cu o ora inainte....
Si a inceput ploaia. O ploaie de vara din aceea navalnica cu stropi cat oul. Ne-am ascuns pe sub copaci, pe sub o arcada, dar degeaba, apa ne patrunsese pana la piele. Intr-un exces de conducator infrant, am trambitat retragerea din fata urgiei si am dat semnalul de fuga catre statia de tramvai. Pana acolo eram atat de uzi incat nu ne mai ramanea decat sa ne intoarcem la hotel. Si am facut cale intoarsa. Ne-am schimbat si am plecat pe terasa sa mancam. Ploaia nu se oprise, asa ca mici sanse sa ajungem in Prater, asa cum ne organizasem timpul. Dupa ce am terminat, ne-am urcat in microbuz, am zis fie ce-o fi, plecam spre centru. Inauntru nu ploua si altceva decat un tur al zonei centrale in caz ca nu puteam cobori nu se putea intampla. Am ajuns insa in Prater, intr-o parcare din spatele rotii noi, libera si gratuita. Am coborat, mai erau cateva fire de apa care cadeau, dar care au incetat si ele. Si s-a facut un timp superb. Mirosul reavan, totul curat si spalat de apa ce cazuse din cer. Lume putina, doar la terasa cu ciolane era plin, de nu puteai arunca un ac. Noroc ca au mai suplimentat cu cateva mese. Asa am prins si noi un loc la legendara "casa de ciolane". Dar nu inainte ca fetele sa se dea in Roata Mare, una dintre cele "10 minunatii ale Austriei". De sus poate fi admirata zona centrala, pana la Stephan Dom si Primarie. Acum toata lumea se da pe roata noua, cea veche, simbolul Prater-ului este mai putin folosita...
(http://i47.tinypic.com/125q3c1.jpg)
(http://i50.tinypic.com/mht0lc.jpg)
(http://i50.tinypic.com/345j5td.jpg)
(http://i49.tinypic.com/b7cb35.jpg)
Am stropit totul cu o bere grozava (cine a fost cuminte, pt ca eu - a trebuit sa ma multumesc cu un Spetzi) si ne-am intors la hotel.
-
A doua zi - program full de Viena. Am inceput cu Palatul Schoenbrunn. Am plecat cu microbuzul si doamne- nu mi-a venit sa cred, in spatele palatului, in dreptul intrarii de la Gradina Zoo am gasit o parcare mare, libera si ...gratuita. In fata Palatului taxa de parcaj este 34 EUR/zi....
Am intrat prin spate, practic direct pe dealul pe care este amplasata Gloriette. Cateva vaverite, din care una foarte-foarte domestica si blanda, n-au tinut calea cersind efectiv nuci sau alune. Cea viteaza, trecea de la un grup la altul, se ridica in doua picioare si...cersea! Daca vedea ca nu primeste nimic, trecea la urmatorul. Asa a ajuns si la noi. S-a uitat lung si pentru ca nu aveam nimic pregatit, a plecat imbufnata. S-a urcat pe un gard si privea incruntata la trecatori. "Ce zgarciti!"
-
Am inceput cu Gloriette, apoi am intrat in gradina zoo. Dupa multi, cea mai frumoasa din Europa.
-
Am incheiat scurt si nu in mijlocul istorisirii aseara, venisera copiii la mine si am coborat din birou sa ma bucur de vizita lor. Continui acum cu zoo.
Ce este minunat acolo e ca animalele acelea chiar o duc bine. Nu chiar ca in salbaticie, unde sunt libere sa cutreiere padurile si campiile, dar oricum mult mai aproape de modul normal. Decat cum o fac la noi, stranse intre 4 pereti de plasa de sarma si gratii.
Sunt refacute ca imagine habitaturile lor, au tot felul de decoruri care le fac probabil sa simta mai putin disconfortul prizonieratului. Era tare cald atunci, elefantii stateau efectiv la coada la furtunul cu apa, se aliniasera unul in spatele celuilalt, asteptand jetul racoritor. Si culmea nu intrau sau nu incercau sa intre in fata celuilalt, indiferent cat de cald le-ar fi fost si oricat de mult si-ar fi dorit sa ajunga la apa. Cand ajungeau in fata furtunului ingrijitorului se intorceau pe toate partile, se jucau cu trompa in baltoaca creata acolo si pleca mai departe sa lase loc celui care astepta in spate. Exact cum fac "credinciosii" nostri cand sunt scoase nustiuce moaste, sau cand se dau tigai la pret bomba. Chiar discutam pe drum de ce romanii n-au rabdarea si intelegerea de a sta la coada, cineva motiva agitatia lor, dorinta de a intra in fata prin faptul ca "ei stau la mancare, nu la autobuz sau la lift ca astia pe aici". Daca ar fi la mancare treaca-mearga, dar ai nostri se imping, se trag si se imbulzesc la orice. Le place harmalaia, colcaiala, calcatul pe picioare, este mediul care le prieste. Bine ca nu sunt elefanti!
Panda, sunt adevarate papusi vii. As face orice sa stau in preajma lor mai mult timp, sa-i pot urmari, sa le studiez miscarile acelea lente si dragalase. Stateau ca spatele in timp ce se ocupau fiecare cu rosul cate unei crengi de bambus. Din can
d in cand mai aruncau cate o privire peste umar, dar formala si dezinteresata: :Ce-or vrea astia de se holbeaza asa la noi cum mancam?".
Pinguinii sufereau si ei ca toate vietuitoarele de acolo de caldura. Ii ajuta apa, dar care nu area tocmaiu rece, adica asa cum sunt ei obisnuiti. Nu i-am vazut tare incantati sa sara asa cum o fac de obicei, aliniati, apoi unul cate unul.
Zona de plante tropicale si de pasari este senzationala. Sa intri alaturi de pasarelele acelea multicolore, sa le vezi libere, de aproape, cum isi cladesc cuibul, cum dau mancare la pui, este senzational. Cata armonie si cata liniste in locul acela. Atat ca era atat de umed incat in scurt timp a trebuit sa-mi dau jos ochelarii aburiti.
Girafe semete, rinoceri implatosati, tapiri somnorosi. O multitudine de animale, pasari si insecte. O mica parte dintr-o lume tot mai mica. Am sufocat-o noi, oamenii, cu betoanele si blocurile noastre.
-
Am parcurs apoi aleile parcului din spatele palatului. Sau a fetei, ca nu stii cum sa o iei niciodata. O gradina imensa de flori cu Fantana lui Neptun in capat. Si cu Gloriette - amintirea unor vremuri triumfatoare pt habsburgi. Am admirat perfectiune gazonului, aranjamentul floral de exceptie, aleile cu copaci din jur, statuile care le strajuiesc. Si ne-am continuat drumul pana in palat, acolo unde sa- nascut si a murit cea mai emblematica figura a habsburgilor: Franz Joseph, ultimul imparat.
Locul servea ca palat de vara, loc de ceremonii si de promenada, si de ... joaca pt copiii "imperiali".
Vizitasem cu doar cateva saptamani in urma palatul, asa ca am lasat micul grup singur sa cutreiere insotite de Audioghid, camerele unde isi aveau odinionara locul Maria Thereza, Sissi....
Formidabil, mult bun gust si atat de multe solutii tehnice care pt vremea aceea trebuie sa fi fost adevarate inovatii. Rafinamentul este dublat de o frenezie a frumosului.
Ma gandeam la bietii nostri strabunici la birurile cu care au contribuit la maretia acelor locuri, Cata sudoare o fi curs pe fata lui Ion si Vasile, cata mancare o fi luat Maria si Ana de la gura copiilor, sa poata plati darile catre stapanire? Fiecare ornament, fiecare briz-briz, ascunde in spate munca unor amarati. Nu pot sa admir, fara sa ma gandesc la ei.
Am parasit Schoenbrunn-ul in incantarea fetelor care iesisera de la turul pe care-l facusera. In timpul asta statusem rezemat pe o banca si am privit la grupurile care intrau in palat: brazilieni, englezi, indieni, americani, japonezi, coreeni. Interesant sa privesti o defilare de rase.
-
Am pornit apoi spre centru. Am lasat microbuzul in spatele gradinii zoologice si am luat metroul, schimband vreo doua linii. Se lucreaza in zona centrala, asa ca trebuie sa faci niste mici artificii sa ajungi in Piata Domului. Noi am inceput de fapt cu Primaria. O cladire somtuoasa, cu turnuri gotice, cu elemente de decoratiuni mai mult rococo. Oricum se echilibreaza perfect cu Dom-ul. In fata se pregatea concertul celor de la Rolling Stones. Am traversat apoi privind de vis a vis somtuoasa cladire a Parlamentului. Langa Palatul de Justitie. De pe Burgring am ajuns rapid in Piata Maria Tereza, acolo unde troneaza statuia unei femei celebre. imparateasa, mama a 16 copii, considerata o binecuvantare pt amanti. De o parte si de alta a statuii, doua cladiri in oglinda. Una adaposteste o colectie unica de arta iar cealalta un muzeu al istoriei naturii. Fabuloase amandoua. Acum cativa ani le-am vizitat si am ramas extaziat. Acum nu aveam timp de interioare, ne rezumasem doar la a le parcurge din exterior. In spatele statuii Cartierul Muzeelor, adica acolo unde se da ora zero in arta moderna.
De langa se face pe o lungime de cativa km cel mai iubit loc al...femeilor: Maria Hilfestrasse, vestita artera comerciala a Vienei.
Revenim pe partea cealalta a bulevardului care inconjoara Primul Cerc sau Inel si ajungem la Opera. Prea tarziu, la ora 14.00 este singura intrare cu vizita. Ne-am multumit sa o privim pe dinafara si am ajuns la Muzeul Albertina, cel care gazduieste vestita colectie de grafica a Printului Albert. Cladirea este construita pe vechea fortificatie a Palatului si a orasului, la doar cateva sute de metri, incepand uriasul complex al Palatului Hofburg. Am traversat Piata Michael, acolo unde se afla si biserica parohiala a imparatilor habsburgi, am admirat latura si poarta de intrare de langa Scoala Spaniola de Calarie. Superba!
Drumul parcurge apoi Biserica Sf Petre, exceptionala pe interior, Monumentul Ciumei (si Viena a fost unul dintre orasele care a platit un tribut pestei), ajungand apoi la Dom. Acela este elementul central al Vienei, locul cel mai cunoscut. Acolo m-am despartit de grup, am fugit efectiv inapoi la Schoenbrunn, am urcat dealul si intr-o ora si jumatate eram cu microbuzul inapoi in centru, unde ma astepta grupul. Fusese o zi plina si ma simteam si eu un pic obosit. Ne-am dus spre hotel, dar nu m-am culcat inainte de a savura cateva beri din alea adevarate....
-
Austria, o vacanta ce mi-a incantat privirea si sufletul. Pe langa cele povestite de Gigi mai pot adauga doar ca totul a fost superb !!!
(http://i48.tinypic.com/302847s.jpg)
(http://i45.tinypic.com/1j85cn.jpg)
(http://i45.tinypic.com/2hf0vmf.jpg)
(http://i46.tinypic.com/2dsphlu.jpg)
(http://i50.tinypic.com/kbd7hc.jpg)
(http://i49.tinypic.com/2sb0c2a.jpg)
(http://i48.tinypic.com/2uepdhf.jpg)
(http://i45.tinypic.com/1j0uc8.jpg)
(http://i47.tinypic.com/9hsy92.jpg)
(http://i47.tinypic.com/25iaghy.jpg)
-
Frumoase pozele Paula! Prima, apoi cea cu pinguinii si cu flamingo sunt preferatele mele. Si - zapada !! :faint: bine ca stiu ca erau 3000 de metri acolo ! Ma bucur ca ti-a placut tabara! :)