Singles Happy Travel. Club de socializare
Arhiva => Arhiva => Subiect creat de: admin din Sâmbătă, 01 Octombrie 2011, 09:46
-
Este un subiect de topic propus de Lucia, face parte dintr-o lista cu propuneri, pe care mi le-a trimis si pe care am sa le propun pe rand, pentru discutie.
Si pentru ca am deschis acest topic, sa nu o fac numai formal si sa scriu si eu. Vedeta zilei cred ca este NOKIA. Este cel mai puternic semnal de alarma pt cei care ar trebui sa guverneze tara, pentru cat de riscant este sa te bazezi exclusiv pe capital international. Cel mai sanatos, cel mai sigur si mai rational din punct de vedere social este sa dezvolti si sa incurajezi capitalul autohton. Doar ca la noi, in perioada de formare si polarizare a acestuia au intervenit birurile, legile anapoda, controalele "la comanda", au descurajat si i-au afectat dezvoltarea. Am inchis fabrici, am omorat CAP-urile, am vandut Petrom, CEC, Distributia de gaz, pe cei mici care se zbateau sa-si creasca afacerile i-am omorat si pt ce? Pt a deschide drum larg multinationalelor, super - mega - hiper - marketurilor. Nu contest rolul acestora, doamne fereste, dar ca in tara sa existe o normalitate si o siguranta trebuia sa existe un echilibru intre capitalul romanesc si cel strain. Asta determina si o anumita politica de salarizare. Asa totul este impus doar de straini. Daca se supara si se inteleg ca de maine meritam numai jumatate din salariu, jumatate de salariu ne da, fara sa putem face ceva. Unde te muti, ce faci daca nu exista alternative? Daca langa un gigant de dincolo erau si doua trei fabricute de-ale noastre, daca pe langa supermarketuri mai erau si cateva cornershop-uri de ale noastre, de-alea de cartier, aveai optiuni.
Priveam si analizam situatia de la Jucu si uita cum gandesc eu lucrurile. Acei 2200 de oameni care lucrau acolo la Jucu, nu au venit din somaj, majoritatea au plecat de la firme autohtone sau internationale mai mici. Afecatndu-le acelora in mod determinant prodiuctia si afacerea. Am un prieten care avea o fabrica de confectii intr-o zona cu forta de munca putina dar disponibila pt ca nu mai exista alt obiectiv unde sa poata lucra. Zece ani totul afost perfect, stabilitate, lumea multumita, totul ok. Pana a venit un international langa, mare producator intr-un domeniu adiacent, care in cateva luni i-a luat aproape toti angajatii, dandu-le cu un gram mai mult. Oamenii bucurosi si ca romanii mai putin obisnuiti cu fidelitatea, au parasit locul de unde-si luasera painea zece ani fara sa clipeasca si fara sa se uite in urma. Fabrica amicului meu si-a inchis portile din lipsa de personal si afacerea abandonata. Ar fi fost prea costisitor sa aduca oameni din alta zona. Dar ce se intampla daca peste noapte, asa cum a facut vedeta NOKIA, vine cineva si spune stop, ne mutam cu sandramaua in Asia ca este mai ieftin. Unde mai lucreaza cei 200 de oameni? De intors nu se mai intoarce, pt ca nu mai au unde, sa faca naveta, destul de dificil. Si cele ramane, in afara de plans in pumni ca nu au tinut de un servici unde nu extsta riscul relocarii? Sa plece sa lucreze pe plantatii, ca in perioada de colnizare a Americii.
Si revenind la Jucu: poate drama majora nu este a celor 2200 de oameni care de bine de rau primesc niste compensatii si au sansa de a-si gasi un loc de munca, problema cea mai mare este cea a firmelor de terti. Cei care faceau transportul oamenilor au cumparat si au investit in microbuze, in parc auto, cei care asigurau mancarea, au bagat bani in utilaje de catering si frigorifice, in vesela, in logistica. Ce fac acei oameni care au investit cu garantia unui parteneriat sigur si de lunga durata? Va spun eu: pierd tot. Dar tot. Nu sunt suficient de flexibili incat sa se reorieteze rapid, nu au decat foarte putine alternative, asa ca nu le ramene decat sa nu plateasca in continuare leasinguri, credite etc. Si lantul continua: ce sa faca bancile, firmele de leasing cu microbuze, linii de catering etc. Nimic, pai cine cumpara ceva acum? Si uite asa un lant intreg de probleme, o hora imensa a celor care au pierdut prin plecarea vedetei Nokia.
De asta zic ca este vedeta zilei. Trist, dar adevarat.
Este clar ca Nokia nu poate fi judeacat in nici un fel. Fiecare fiorma isi face politica pe care o analizeaza ca eficienta si care-i genereaza profit. Nu sunt firme sociale, asa cum erau multe la noi, la care prima doar interesul de a da de lucru la oameni. Pe ei actionaratul ii trage la raspundere pt fiecare banut si atunci trebuie sa judece doar cu mintea nu si cu inima. Iar unor nordfino-saxoni le este foarte usor sa o faca. Nu traiesc emotiile ca noi latinii, ca balcanicii, in general ca cei din sud.
Dar ca sa inchei mai vesel, ca doar suntem in week-end, nu-i asa? Propun ca vedeta zilei pt azi sa fie una mai potrivita pt starea de bucurie pe care ti-o da doua zile libere si mam gandit la Madalina, fata de 13 ani care a impresionat Italia cu vocea ei. Mai ales dupa concertul de acum cateva zile, in duet, cu celebra artista Olivia Newton-John. Bravo Madalina, macar cate un copil din acesta genial ce ne mai scoate capul in lume, noua romanilor!
-
Nokia - inca mai avem probleme de a atrage investitiile straine in Romania (asta e! :o ) - de fapt cred ca cei de la Nokia erau deja hotarati sa se retraga - se pare ca fabricile lor din Asia asigura un profit mai mare (acolo forta de munca este si mai ieftina si mai pregatita) - s-a scris mult despre plecarea lor si inchiderea de la Cluj - oamenii au primit intradevar compensatii salariale si incurajari ca vor fi redirectionati spre a gasi alte locuri de munca - spre deosebire de guvern care a declarat ca o crestere a somajului cu 0,7 % in judetul Cluj (din cauza plecarii Nokia) nu este o asa mare problema. ???
mi-a placut ca la un moment dat tot citind despre Nokia am gasit comentariul unui cititor - " Da' ce credeati ca veti iesi la pensie de acolo?" 8)
cat despre celelelate firme legate de fabrica Nokia in Romania - vorba romanului - cui ii pasa? - guvernului in nici un caz
acum - vedeta zilei - Madalina Lefter - o voce cat se poate de frumoasa
Madalina canta de foarte multi ani ( bine, avand in vedere ca are doar 13 ani nu sunt chiar asa multi :D ) - ce vreau sa zic este ca aceasta nu e prima ei colaborare - are un sir intreg de distinctii si colaborari cu mai multi artisti cunoscuti international
despre toate acestea gasiti in articolul urmator - chiar si fragmentul in care canta in spectacol alaturi de Olivia Newton John
Madalina - fetita care a cucerit Italia (http://life.hotnews.ro/stiri-muzica-10250454-video-madalina-fetita-care-cucerit-italia.htm)
cititi si lista distinctiilor pe care le-a obtinut pana acum- este intradevar impresionant pentru un copil (eu la varsta ei ma mai jucam pe strada din cartier cu alti copii) - toate acele trofee inseamna ore de munca si studiu - copilaria ei s-a transformat de fapt intro competitie pentru excelenta
-
Pana a venit un international langa, mare producator intr-un domeniu adiacent, care in cateva luni i-a luat aproape toti angajatii, dandu-le cu un gram mai mult.
doar un gram? am un vecin care lucreaza intr-o fabrica de confectii (e un fel de sef, mana dreapta a patronului, genul de om care ciupeste haina patronului si-i zice: vai! aici era s-aveti o scama :() si mereu imi lauda bunatatea si marinimia patronului: dom'le, femeile alea care lucreaza la el primesc 900 de lei si bonuri de masa...pai cum sa nu le convina, dom'le? ???
in 1980, un muncitor necalificat avea un salariu de 1480 de lei. dupa 30 de ani, salariul minim e undeva pe la 740 de lei >:( iar vecinului meu i se pare ca e nemaipomenit de bine sa primesti 900 de lei pe luna.
Oamenii bucurosi si ca romanii mai putin obisnuiti cu fidelitatea, au parasit locul de unde-si luasera painea zece ani fara sa clipeasca si fara sa se uite in urma
pe vremuri se platea un spor de fidelitate.
-
Adaug la cele scrise mai sus de Gigi, Gabi si Silviu, cîteva rânduri... Mi se pare ca actualmente ce se intampla cu Nokia si nu numai, este inca o etapa de deconstruire, de reasezare a lucrurilor din punct de vedere democratic.. In ultima perioada de timp se defriseaza valorile româneşti, se mimează democraţia.
Imi pare rău de ce se intampla cu Nokia, imi pare rău ca voi vedea zilnic, in metrou, in autobuze oameni necăjiţi.
In piata voi vedea si mai multi oameni care vor cumpara putini cartofi (cei mai ieftini) si la zile de sarbatoare, cate un strugure ori o banana.
Constat zi de zi, că ceea ce se intâmplă in România, fost grânar al Europei, este descurajant. De aceea, din 10 tineri, 9 pleaca sa munceasca in strainatate. Si intreb si eu, oare tot perioada de comunism o fi de vină?
-
Daca se supara si se inteleg ca de maine meritam numai jumatate din salariu, jumatate de salariu ne da, fara sa putem face ceva. Unde te muti, ce faci daca nu exista alternative?
Multi dintre colegii mei de serviciu au venit din Piatra Neamt, Iasi, Pitesti, Craiova, Constanta, Drobeta Turnu Severin, deoarece nu am gasit locuri de munca in orasele respective. Nu puteau astepta, cumninti, la infinit, crearea unor noi locuri de munca. Asadar, îi astept si pe cei de Cluj sa îngroaşe randurile bucurestenilor. Putere de muncă să fie, nu-i aşa?
-
Referitor la Madalina Lefter pot spune ca este un geniu, un autentic talent. Sa avem mare grija sa nu il pierdem, sa invatam cum sa pastram oamenii de aur langa noi. Studiile muzicale, premiile si distinctiile primite de Madalina sunt impresionante. Madalina are o voce de aur si ne-a reprezentat dumnezeiesţe la Eurovizion Junior. Felicitări din toata inima, Mădălinei!!!
-
In confectii si marochinarie, salariile sunt foarte mici, asta pt ca presiunea preturilor din Asia, determina producatorii nostri sa lucreze la niste tarife care abia - abia acopera costurile. Cu siguranta, in Romania, nu exista nici o perspectiva de a lucra in acel domeniu ca muncitor cu un salar decent si apropiat necesitatilor financiare. Asia se tehnologizeaza tot mai mult si in conditiile unei maini de lucru foarte ieftine, atrage tot mai multi comercianti vestici in acea directie. Asa ca presiunea creste si sansa unor salarii mai mari este aproape nula. Cunosc de aproape problemele cu care se confrunta fabricutele noastre, am cativa prieteni implicati direct. Si mi-au aratat in cateva randuri pe ce marje minime se joaca. Un pic de neatentie si gata, esti pe pierdere. Si nu doar concurenta ii afecteaza ci si fluctuatia fortei de munca. In 2007 - 2008, ajunsesera la 3/1, deci intr-un an pe un post se perindau 3 muncitori. La o fabrica de incaltaminte, imi povestea alt amic, director acolo, ca s-a trezit dupa pauza cu un atelier intreg plecat definitiv. Se rugasera sa plece pana in piata, si-au luat tiptil hainele, au iesit din incinta si gata, nu s-au mai intors. Pentru fabrica, pierderi imense. Indiferent cat erau salariile si cum se lucra, consider ca nu exista nici o scuza pt un astfel de gest si comportament. Nu poti sa lasi totul balta si sa pleci pur si simplu. Si ca o paranteza, in fabrica aceea chiar sunt conditii foarte bune, salarii peste media din confectii, italianul, un batranel simpatic si deschis, le-a facut o cantina in incinta unde se mananca foarte bine si pe gratis, le organizeaza tot felul de petreceri, se comporta foarte bine cu oamenii.
Fidelitatea nu se plateste, se castiga prin anumite parghii motivationale. Aici avem probleme si de o parte si de alta. Angajatorul nu intelege cat de important este acest amanunt sau nu are toate parghiile sa o determine, iar angajatul chiar daca vede ca i se ofera tot ce trebuie pt a fi multumit, tradeaza fara sa clipeasca, daca are senzatia ca alta parte i se ofera ceva in plus. La noi nu exista nici cultura, nici educatia stabilitatii intr-o companie. Pai daca sunt undeva si vad ca mi-e bine, ca lucrez intr-un colectiv ok, iau un salar care ma multumeste, am un sef care se comporta ok, vad ca sunt respectat, de ce trebuie sa plec in alta parte, luand-o de la capat, fara sa stiu ce ma asteapta, fara sa fiu sigur ca promisiunea facuta se va si concretiza? Eu ma refer aici la muncitori, doar la cei direct productivi. La cei cu studii superioare si medii situatia este un pic alta. Daca vrei sa faci cariera, daca urmaresti sa te profesionalizezi, sa nu te plafonezi, atunci daca vezi ca locul unde lucrezi nu-ti ofera sanse pt ceea ce-ti doresti, atunci trebuie sa alegi plecarea. In conditiile in care evident ai o alternativa. Nu hai ca plec si gasesc eu ceva. Mai ales azi.
Silviu, aminteai de salariile indecente de azi, in comparatie cu ceea ce se castiga pe timpul lui Nicu. Nu se pot face comparatii intre doua perioade atat de diferite ca relatii de munca, conjunctura etc Noi rezistam atunci cu industria noastra nu pt ca am fi fost mai destepti decat azi, am fi muncit mai mult sau organizarea noastra dadea eficenta. Nici vorba, munceam cu mult mai putin, mai dezorganizat, de eficienta nici vorba. Exista un amanunt foarte important: aveam energie si gaz foarte ieftine. Iti dau exemplul Mediasului care avand gazul acolo si-a dezvoltat o industrie energifaga: avea fabrica de geamuri, de produse din cristal, de suruburi de mari dimensiuni prelucrate prin forjare si as mai putea continua. Ce s-a intamplat cand gazul a ajuns la valoarea medie europeana? Toate au falimentat, fara nici cea mai mica sansa de a produce la un pret competitiv. Discutam chiar aseara cu cineva de la o fabrica de caramida, unde datorita tarifului gazului metan in crestere, s-a ajuns sa se produca la un pret de cost mai mare decat cel de de vanzare. Faliment sigur. Intelesese pt ca lucra la varf si isi cauta deja de lucru.
Asa reuseam atunci: aveam curent ieftin, gaz ieftin, aveam la dispozitie o piata neconcurentiala (din Polonia pana in Rusia), aveam deschise cateva usi in Asia Mica si Centrala, in Africa de Nord si uite asa rezistam. Acum facem parte dintr-o mare piata, unde materia prima , energia este la acelasi nivel ca si la ei. Deci imposibil de a mai putea profita, ca atunci, de diferenta. Ca eficienta atunci eram dezastru, eram intr-un hal de organizare incat acum ar fi imposibil sa putem acoperi asa ceva. Imi aduc aminte cand am intrat prima oara intr-un atelier de proiectare, am fost consternat sa vad un birou imens, cu vreo 40 de persoane, din care efectiv lucrau 8 ingineri si 5 fete trageau in tus. Restul erau pontatorii nostri, normatorii nostri, sercretara si secretara secretarei, evident ca aveam si un sef, apoi erau unii care daca-i intrebai cu ce se ocupa n-ar fi putut sa-ti spuna nici ei, nici seful. Cam asa se lucra atunci. Paradoxul era intradevar ca ne luam banii, nici noi nu intelegeam cum, dar important era ca plecam acasa cu banuti cu care ne permiteam fara probleme, sa platim rata la CAR, curent, gaz, ne ramanea si de mancare. Nu existau insa tentatiiile de azi. De multe orin mi-am pus intrebarea ce s-ar fi intamplat daca perioada Ceausescu ar fi fost intre 1990 - 2000, am fi putut in conditiile perfoirmantelor de afara, sa traim la fel cum am facut-o in anii 70 - 80? Am fi putut primi salarariile pe care le aveam atunci? Si inclin sa zic ca nici o sansa. Caderea CAER-ului, intrarea in aceasta era a calculatorului, in care Ceausescu nu investea la modul convins si de perspectiva (desi in intreprinderi incepuse timid sa se faca salarizari, anumite programe tehnice de proiectare, aparuse si COBOL-ul, care ajuta pe cei din zona contabilitatiii), situatia incordata din pietele nostre traditionale, nu ne-ar mai fi permis sa exportam la modul in care o faceam. Aveam independenta energetica si asta insemna mult, dar nu stiu daca ne mai puteam permite sa o producem atat de ieftin cum o faceam atunci. Si daca Ceausescu nu s-ar fi indreptat cu aceste produse si la export, vaduvind astfel industria de ce avea nevoie in primul rand.
As continua pe acest subiect, sunt atat de multe lucruri de scris si de dezbatut, dar vreau sa ies un picdin casa, sa ma plimb un pic. Ieri am taiat orasul in doua, oprindu-ma in cateva locuri care-mi plac mult. Am intrat si la Muzeul de Stiintelor Naturii, megeam acolo pe vremea cand era fiul meu mic, incercand sa-i explic si sa-i arat cate ceva despre natura. Am intrat si nu-mi venea sa cred: nu tu colectiile de fluturi, de insecte, nu mai erau vitinele cu roci, un etaj este acum inchis. Doar cateva vitrine, cu pasari si animale impaiate, 5 fluturi si 3 lacuste, 10 scoici si 2 raci. Cu un bilet de intrare de 8 lei. O adevarata bataie de joc. L-am intrebat pe omul de la intrare unde sunt exponatele, ce s-a intamplat cu ele si mi-a raspuns ca sunt pastrate si scoase din cand in cand. Acum o sectie era golita si in locul ei, o intreaga expozitie de flacoane, cutii si produse din catina....Interesant poate pt cine are o tangenta cu farmacia, sau are curiozitatea de a afla cate ceva despre efectele acestei plante, dar sa desfiintezi o sectie intr-un muzeu, pt asa ceva, mi se pare de-a dreptul imbecil.
-
Am sa continuu un pic pe tema de vedeta zilei - muzeul! :)
In mod cert vedeta muzeelor din Bucuresti in aceasta perioada este muzeul Antipa. De curand renovat este vizitat in special in zilele de week-end de o gramada de parinti care isi aduc copii sau de profesorii care scot cate o clasa intreaga la plimbare.
Muzeul este structurat pe trei nivele ( demisol, parter si etaj) - fiecare segment avand un domeniu specific prezentate pe ecosisteme.
(http://i51.tinypic.com/2ebhk3q.jpg) (http://i53.tinypic.com/2sbs5ro.jpg)
Exponatele sunt prezentate in majoritate in diorame care au langa o tableta ( screen touch ;D ) unde poti afla informatii despre specimenele expuse. Foarte distractiv - toti copii gramada pe ele. ;D
(http://i53.tinypic.com/i5y9v5.jpg) (http://i53.tinypic.com/2yx3l02.jpg)
La un moment dat este realizata si o mica pestera - ce mi s-a parut deosebit este ca la realizarea ei s-au folosit materiale ce dau impresia de umed - atat peretii cat si podeaua - chiar este realizata atmosfera dintro pestera adevarata.
Fata de vechiul muzeu au ramas cateva exponate - in general scheletele.
Iar exponatele care alta data erau pastrate in borcane cu formol acum sunt prezentate in recipente moderne.
Multe dintre colectii sunt donate sau aduse din alte locuri.
(http://i54.tinypic.com/20foz2d.jpg) (http://i52.tinypic.com/3585qus.jpg)
(http://i51.tinypic.com/107lv9e.jpg) (http://i54.tinypic.com/2chx9pv.jpg)
La intrare si in unele puncte ale muzeului sunt panouri unde poti face teste de cunostiinte - la cel de nivel mediu m-am descurcat bine dar la cel de avansati mi-a spus ca am studiat destul de bine stintele naturii dar e de recomandat sa mai aprofundez. ;D
Ca impresie este placut si modern - ne-a facut sa uitam cum trece timpul si nici nu ne-am dat seama cum au trecut 2 ore si jumatate... si prin unele sectoare am trecut chiar in viteza.
A fost o vizita placuta! :)
-
nu ti-a fost teama ca te papa dinozaurul? ???
-
m-a aparat bogdan ;D 8)
faza naspa a fost cand am ajuns intro zona cu podeaua din sticla astfel incat puteai sa vezi oase de dinozaur si alte "ciudatenii" prin podea - aiurea era ca sticla aluneca de mama focului - patinaj curat - cred ca pana la urma vor trebui sa o inlocuiasca (precum gazonul de la National Arena ??? ) sau sa ii faca ceva ca e ciudat rau 8)
PS - tu de ce n-ai venit?
-
aiurea era ca sticla aluneca de mama focului - patinaj curat
ai facut un shpagat? :D PS - tu de ce n-ai venit?
daca ma opreau acolo si ma bagau langa o brontozauritza? ???
-
"Am sa continuu un pic pe tema de vedeta zilei - muzeul! :) "
In mod cert vedeta muzeelor din Bucuresti in aceasta perioada este muzeul Antipa. De curand renovat este vizitat in special in zilele de week-end de o gramada de parinti care isi aduc copii sau de profesorii care scot cate o clasa intreaga la plimbare.
:) Gabi, ma bucur nespus că ai vizitat Muzeul Antipa. Voi merge si eu cat de curand!
-
Chinezii de la ZTE ar putea veni la Jucu
http://www.manager.ro/articole/ultima-ora/chinezii-de-la-zte-ar-putea-veni-la-jucu-12811.html
-
ce titlu... nici daca ma chinui nu inteleg la ce se refera...
poate stirea zilei sau mai bine chestiunea zilei, cum facea florin calinescu
-
Vedeta zilei de azi ar putea fi o tanara cu sindrom Down, care a cucerit titlul de miss la o scoala in America. Cititind stirea mi-am adus aminte cat de mult m-a impresionat la Ljubljana un spectacol de strada, de dans modern, a unei trupe de tineri cu acest sindrom. Am fost emotionat, dar si admirativ in acelasi timp, cum au stiut sa treaca peste problemele lor si sa apara in fata publicului, cum cineva i-a sprijinit, invatat si le-a dat curaj.
Fata asta la fel, demonstreaza ca inhibitiile si temerile sunt niste lucruri peste care trebuie sa inveti sa treci. Cu ajutorul celor din jur, dar in special cu ajutorul tau. Increderea in tine are un rol extrem de important. Dar nu cand e dus pana la exagerare, la mandrie si la orgolii derivate. Bravo acestei fete! Stirea se afla pe Relitatea Net. Se poate citi urmarind link-ul:
http://www.realitatea.net/povestea-emotionanta-a-tinerei-cu-sindromul-down-aleasa-miss-video_875962.html
-
am citit articolul
si am dat si o cautare pe "goagal" - am gasit ca exista si in Romania o asociatie pentru persoanele cu sindrom Down
fata din America are parte de incurajarile si suportul familiei si comunitatii din acel loc - asta mi se pare esential in a gasi forta de a merge mai departe
implicarea persoanelor cu acest sindrom in activitati culturale, sportive, artistice ii ajuta sa treaca peste "bariera" fizica si psihica pe care viata le-a rezervat-o
bucuria fetei la anuntul ca este aleasa miss este deosebita :)
-
Absolut, fara ajutor si fara incurajarea celor din jur, niciunul dintre noi nu putem face mare lucru.! Poti sa fi cat de tare, cat de increzator in tine, fara confirmari, fara sustinere, fara un strop de incurajare de la ceilalti, nu o sa poti realiza un lucru cu usurinta si cu multumire. Si foarte important de asemenea este sa nu fi descurajat de cineva. Automat faci pasul in spate si asta chiar daca esti un perseverent. Ar trebui sa fi unul prea puternic, prea sigur de tine sa nu-ti pasa. La un pictor, la un scriitor, la un strungar sau un horticultor, egal la cine, daca te referi critic distructiv, daca fara sa intelegi munca aceluia si fara sa o apreciezi, ii contesti reusita, in mod cert ajungi sa-l descurajezi. Nici oda, sau lauda desantata nu e buna, dar nici critica doar de amorul artei. Un cuvant bun si de incurajare poate exista intotdeauna, ar trebui sa nu ne doara gura sa-l spunem. Am ajuta mult.
Fata aceea intradevar n-ar fi reusit fara parinti, fara increderea si sprijinul lor. Si mai are un mare noroc: traieste intr-o tara in care lumea nu intoarce capul pe strada ca vitelul uitandu-se lung la defectele unora, ci incearca sa le inteleaga si sa le faca mai usor de suportat acelora care le au.
-
Impresionanta povestea tinerei cu sindrom down. M-am gandit adesea ca oamenii cu probleme de sanatate, cu diverse dizabilitati sunt inzestrati cu multa vointa, tarie de caracter si perseverenta in tot ceea ce fac.
Chiar astazi am avut oportunitatea sa vad alaturi de mine oameni care sunt valorosi, muncitori, talentati si iubiti, in ciuda defectelor fizice, a handicapului ori a bolii. Am fost in control la o firma care detinea un atelier de confectionat orteze, proteze, mijloace de mers, incaltaminte ortopedica si printre cei angajati se aflau si persoane cu hapdicap, persoane fara picioare... Daca ati stii ce minuni ieseau din mainile acelor oameni, ce incaltaminte perfecta, ce dispozitive medicale performante produceau! Si ce m-a impresionat in mod deosebit a fost atmosfera care si-a pus amprenta pe sufletul si pe munca lor. O atmosfera a bucuriei, o atmosfera de familie, de echipa... Cântau usor soptit lucrand de zor in atelierul lor când am intrat pe uşă. Când i-am vazut am vrut sa vin către ei, dar nu m-au lăsat să fac acest lucru, fiindcă au venit ei spre mine aşa cum au putut...
-
Sa consideram vedeta zilei, WEBIT 2011. România pe locul I, din 79 de ţări. Miron Manega pe locul 4 mondial, din 1.751 de participanţi.
http://altmarius.ning.com/profiles/blog/show?id=3496555%3ABlogPost%3A269182&xgs=1&xg_source=msg_share_post
-
M-am gândit că actorul zilei de astăzi, vedeta zile, să fie Marcel Iureş.
Cunoscutul actor roman, Marcel Iures, s-a nascut pe 2 august 1951 la Bailesti. Numele "Iures", pe care l-a preluat, este numele de fata al bunicii sale.
Inca inainte de a-si da seama ca e pasionat de actorie si ca duce cu el un talent care nu trebuie pierdut, Marcel Iures era un copil care citea foarte mult. Actorul a facut scoala la Craiova, iar profesorii de acolo l-au indemnat mereu sa citeasca. Pentru ca in casa unde traia nu avea biblioteca, acesta a inceput sa mearga foarte des la biblioteca din oras.
Actorul a studiat la Institutul de Arta Teatrala din Cinematografica, in perioada 1974-1978, unde a fost studentul lui Marin Moraru. Dupa ce si-a incheiat studiile aici, a debutat in teatru la Teatrul National din Cluj-Napoca, in piesa de teatru "Menajeria de sticla" de Tennesse Williams, in care l-a interpretat pe Tom, iar dupa cativa ani, intre 1981-1991 a jucat la Teatrul Bulandra. Din 1991 a inceput sa lucreze la Teatrul Odeon.
In 1994, Marcel Iures si-a inceput cariera internationala in film, dupa ce a fost in turneu in Marea Britanie cu piesa "Richard al III-lea", regizata de Mihai Maniutiu.
Actorul a jucat de-a lungul timpului in foarte multe filme romanesti, dintre care unele regizate de Lucian Pintilie, Mircea Veroiu, Nicolae Margineanu etc.Totodata, actorul se bucura si de o cariera internationala in planul cinematografiei, destul de prolifica, acesta avand roluri in filme precum: "Amen", "Razboiul lui Tom Hart", "Misiune Imposibila", "Interviu cu un vampir: Cronicile Vampirului si Pacificatorul" etc.
Infiintata la initiativa lui Marcel Iures in 1995, Fundatia Teatrul Act este considerata prima insititutie cultural-artistica independenta din tara noastra. De la infiintare incoace, Marcel Iures este presedintele acestei fundatii.
Din anul 2004, actorul roman este presedintele Festivalului International de Film Independent "Anonimul".
Marcel Iures a fost distins de doua ori de catre UNITER cu premiul pentru cel mai bun actor, prima data in 1998 pentru rolul din "Richard al II-lea", apoi in 2001 pentru rolul Bruscon din "Creatorul de teatru".
Tot din partea Uniter, Marcel Iures a primit in 2004, premiul pentru excelenta.De asemenea, actorul a avut si o nominalizare la British Theatre Awards in TNA - Manchester si la Manchester Evening Awards.
Actorul considera ca poporul nostru ar avea "o forta de a evolua remarcabila", ca dispunem de talent, iar ca in ceea ce priveste teatrul, "nu avem adversar in Europa". Problemele care impiedica mai multe realizari in plan cultural sunt legate de management, responsabilitate si eficienta
(http://img254.imageshack.us/img254/9850/marceliures.png)
-
in fiecare zi ma "plimb" prin Bucuresti - e doar orasul in care traiesc 8) - incerc sa vad partile bune si sa trec cu vederea pe cele care sunt "mai putin bune" - are si rolul de capitala - si asta il face si mai aglomerat, zgomotos, :o sta prost la capitolul de urbanism, la curatenie si spatii verzi - dar este orasul meu si candva s-a numit "micul Paris" si tare vreau sa cred ca poate fi un oras frumos
am dat si peste articolul de mai jos care spune cate ceva din "actualitatea" orasului
din orice perspectiva l-ai privi Bucurestiul nu iti poate ramane indiferent
ciudateniile Bucurestiului (http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-10616701-ciudateniile-bucurestiului.htm)
-
Eu niciodata nu gasesc topicurile. Nu reusesc sa pricep care-cum sunt impartite. Acum l-am tot cautat p-ala cu Stiri... Nu l-am gasit. In fine.
Asta voiam sa zic:
Azi Google o omagiaza pe Marie Curie. Prima femeie care a primit un Nobel. Dupa care a mai primit inca unul.
-
da mari, am vazut si eu omagiul facut de motorul de cautare google ( cum oare puteam sa ratez cand eu si "amicul" mei google ne intalnim zilnic ;D )
uite si un link pentu detalii despre viata si activitatea celei care a fost Marie Curie - pe care eu personal o consider una dintre cele mai cunoscute femei din istoria omenirii ( poate Cleopatra sa o depaseasca )
articolul descrie mai frumos decat as reusi eu viata ei - ceea ce a facut in stiinta - cercetarile ei - care au lasat o amprenta dura asupra starii ei de sanatate
Marie Curie (http://www.mondonews.ro/Marie-Curie---De-la-Varsovia-la-Paris-intre-cercetare-si-doua-premii-Nobel+id-42625.html)
-
Vedeta zilei de maine, 12 noiembrie: Nadia
Implineste 50 de ani. La multi ani, doamna!
(http://i40.tinypic.com/ibfh92.jpg)(http://i42.tinypic.com/2dtrlht.jpg)
-
mari, pentru mine, pe vremea cand eram o pustoiaca Nadia a fost pentru multe zile vedeta - urmaream concursurile ei - de fapt pe vremea aceea pe la televizor nu prea vedeai mare lucru decat sport si "telejurnalul omagial" :o - asa ca Nadia devenise pentru multe dintre noi un model - faceam concursuri de gimnastica la ora de sport - si incercam exercitiile ei ::) - ca nu prea ne reuseau asta e altceva 8) - mamicile isi botezau fetele Nadia - toata lumea stia unde se afla Onesti pe harta
-
Toata stima pentru sportivii de performanta.
Am urmarit - si inca mai urmaresc - toate olimpiadele - si de iarna, dar imi plac mai ales cele de vara. E adevarat, nu urmaresc toate sporturile.
Am avut o matusa care a luat medalii la doua din olimpiadele de dinainte de Nadia, la un sport foaaarte greu...
Nu mai traieste - a fost un soc pentru noi sa vedem cum asa o fire sportiva s-a dus in o jumate de ora... I-a plesnit aorta. Din senin. Medicul ne-a spus ca efortul pe care-l depun sportivii le modifica vasele de sange - nush cum - nu stiu sa explic. In timp, devin "casante"...
A murit pe un 9 noiembrie...
-
ai grija cu ganterele alea.
-
Un pui de om fragil in aparenta, dar care azi noapte m-a facut mandra ca sunt romanca...ceea ce mi se intampla destul de rar! Ferice de tine, copil drag!
http://www.youtube.com/watch?v=ovbfRrTIh4Y
http://www.youtube.com/watch?v=lFrR6xirIsI
http://www.youtube.com/watch?v=PmiEAz4rv2A
-
(http://i44.tinypic.com/u3a.jpg)
google aniverseaza 176 de ani de la nasterea lui Mark Twain (http://www.agentia.org/stiri/mark-twain-google-aniverseaza-176-de-ani-de-la-nasterea-marelui-scriitor-american-13048.html)
copil fiind nu prea ma omoram cu cititul si parintii mei incercau sa ma faca sa citesc - cate un "almanah" ceva ;D - si la vremea respectiva mi-au dat mai multe carti - cel care mi-a atras atentia a fost Mark Twain cu Aventurile lui Tom Sawyer - umorul lui si hazul istorisirilor m-au atras
nu cred ca azi copii mai stiu despre legendele legate de numele lui si povestea legata de viata scriitorului si cometa Halley
-
Radu Beligan implineste azi 93 de ani.
La multi ani, maestre!
"De la Lucia Sturdza-Bulandra am învăţat că pentru a face meseria de actor, ai nevoie, în primul rând, de o mare sănătate fizică şi morală. Trebuie, vorba lui Maiorescu, "să-ţi reziste celula". Cât priveşte talentul, ea era de părerea lui Chateaubriand, care susţinea că: "Talentul nu este altceva decât o îndelungată răbdare".
"În ultima vreme, foarte multă lume îmi pune această întrebare stereotipă: "Care este secretul longevităţii dumneavoastră?" Când încă mai am răbdarea să le răspund, le spun că după mine, secretul biblic al longevităţii este :'IUBIREA"!. Cred că suntem pe pământ pentru acest lucru unic: 'SA IUBIM'! Repet adesea celor ce vor să mă asculte: iubiţi ce vreţi, dar iubiţi. Nimic nu e mai dezastruos decât infirmitatea inimii."
"Vă mulţumesc pentru toate învăţămintele cu care dulce m-aţi împovărat de-a lungul atâtor ani. Am călătorit frumos împreună. Cum spunea minunatul meu prieten Philippe Noirette, "Dacă viaţa e o călătorie scurtă, trebuie să încercăm să o facem la clasa întâi".
"George Bernard Shaw a trăit până la vârsta de 94 de ani. Consecvent originalităţii lui, a avut grijă să-şi scrie singur epitaful. În locuinţa lui din Ayot Saint Lawrance [...], ghidul mi-a arătat în bibliotecă ciorna acestui epitaf. Sună aşa: "Am ştiut că dacă mă mai învârtesc mult pe aici, o să mi se întâmple şi aşa ceva".
(Din spectacolul "Confesiuni despre viata si arta")
-
Radu Beligan implineste azi 93 de ani.
.......
este unu din marii actori care inca mai joaca la aceasta varsta - uneori il invidiez pentru vitalitatea lui, pentru puterea de a fi inca pe scena alaturi de public - la Olga Tudorache am mai vazut aceasti dorinta de a juca, de a relationa cu publicul
Beligan mai are chiar turnee prin tara cu spectacolul pe care il mai joaca - Egoistul -apropo de asta -citeam pe undeva despre Beligan ca este la aceasta varsta inaintata "Egoistul" cel mai ravnit - spectacolul se joaca cu "casa inchisa" cum se spune in teatru
eu l-am perceput ca actorul care si-a iubit meseria
-
Cititorul de la Basarabasa (http://www.adevarul.ro/life/Cititorul_de_la_Basarabasa_0_610139293.html)
Gabriel Brebenar s-a retras la ţară, unde dă cu coasa, face baie în Criş şi citeşte. Restul e, oricum, inutil. Şi-a publicat Jurnalul şi l-a cucerit pe Gabriel Liiceanu, care vorbeşte despre el ca despre un Cioran care dă Parisul pe Coasta Boacii. Rândurile următoare îi spun povestea.
Atenţie, manageri surmenaţi! Brebenar v-ar putea arăta calea. Nu este uşor, căci ar trebui să începeţi cu clasicii şi, greu, greu sau poate deloc, aţi ajunge la autorii secolului XXI. Da, cred că aş putea convinge orice manager din ăsta că viaţa lui de până acum a fost un căcat" e oferta lui Gabriel către oamenii multinaţionalelor.
La 15 ani citeam Kant din plăcerea de a nu înţelege nimic. Mi se părea fascinant să citeşti o pagină din care să nu înţelegi absolut nimic. Acum mai înţeleg câte ceva. Kant a fost o minte cum nu se mai poate naşte în secolul nostru".
Bubu nu are, fireşte, nici medic de familie, nici asigurare medicală. Iată: Trebuie să ajung în stare critică, pentru că la Urgenţe sunt obligaţi prin lege să mă ţină trei zile. În trei zile mă pun pe picioare sau mor". Dar Bubu nu vrea să moară, vrea să trăiască 99 de ani şi 8 luni, cât Sábato. Copii? Cine ştie?" Cândva a vrut să-şi facă vasectomie, dar, aflând că e reversibilă, a renunţat. Oricum, era doar un substitut pentru gândul sinuciderii, cu care a cochetat public în jurnal. Dacă îşi face singur moarte de om, Brebenar o va face în stil clasic, bărbăteşte, cu cuţitul. Ca anticii. În Antichitate, relaţia omului cu moartea era mai cordială, era mai bine aşa".
De votat, a votat, la alegerile prezidenţiale, o singură dată. În 2000, în primul tur. L-a votat pe Isărescu sau pe Stolojan, nu mai ţine minte. De atunci - nimic. Oricum îi exclude din grila sa de lecturi şi pe Marx, şi pe Lenin, şi pe Stalin. Nu l-am terminat pe Confucius, cei trei pot să mai aştepte." Poate că vreţi să întrebaţi, poate că v-aţi gândit la asta de la primul cuvânt al articolului: eşti fericit, Gabriel Brebenar? Nu, nu este. Fericirea nu e pentru lumea aceasta."
-
am citit articolul, pe alocuri de 2 ori :) ca imi placea cum e scris si ca sa aflu cine este Gabriel Brebenar despre care recunosc ca pana acum nu am auzit, dar cum se spune mai bine mai tarziu decat niciodata ::)
-
Fiindca, ciudata coincidenta, in apropierea zilei cu pricina, mi-am regasit un desen foarte vechi.
Am inteles ca topicul cu subiectul "Eminescu" a fost inchis. Pentru mine, el este inca o vedeta... prin ce ne-a lasat, nu prin ce spun unul si altul ca a fost.
-
Pentru mine fotografia e vedeta zilei. Si se pare ca asa zice si guvernul: http://www.mediafax.ro/cultura-media/11-ianuarie-ziua-artei-fotografice-in-romania-6120213