Singles Happy Travel. Club de socializare
Scrise de noi => Articolele noastre => Subiect creat de: admin din Joi, 05 Noiembrie 2015, 08:15
-
Dansezi sau...nu vorbim?
scris de wonderland
Scenă dintr-un film pe care l-am văzut mai demult, cu blonda de la drept si Derek din Spitalul de urgență (de la o vreme nu mai țin minte numele actorilor și nici n-am chef de cercetat pe google). Într-un tur de telecomandă am dat peste reluare fix pe scena următoare.
Ea proaspăt cerută în căsătorie de un superfrumos, bogat și celebru....ceva (Derek, cine altul) își amintește brusc de soțul părăsit în orășelul natal, iubit din adolescență, de care nu a divorțat. Merge să rezolve situația. Certuri, peripeții, acuze fără scuze reciproce, el nu vrea să divorțeze, așa de drag sau de ciudă că a fost părăsit pentru o carieră într-un oraș mare, ea începe să nu mai știe ce vrea.
Se întâlnesc în barul satului, mă rog restaurantul local. Și...aici scena la care telecomanda mi-a făcut stop-cadru:
El o invită la dans.
Ea: N-ar trebui să stăm de vorbă?
El se întoarce fără niciun cuvânt și pleacă.
Ea rămâne privind lung (în) urma lui.
Da, cam asta e reacția multor bărbațil când îi inviți la discuție, nu? Mai ales când ei presupun cam ce urmează să audă. Bărbaților nu le place să vorbească despre sentimente, sau despre stadiul relației. Nu le place stilul, propriu multor femei, de a despica firul în patru, de a face mereu opriri pentru măsurarea temperaturii relației, analiza stadiului de evoluție ori pentru a face previziuni și planificări ale nivelului următor al relației.
Nu le place pentru că nu știu, pentru că nu pot, n-au chef, pentru că nu văd utilitatea și sensul... asta rămâne de identificat de la caz la caz, ori de la moment la ...subiect :)
Le e mai simplu să poarte un dialog în care se transmit informații ori se caută soluții pentru rezolvarea unor probleme concrete. E prea mult să încercăm să-i antrenăm în discuții despre ce simțim, cum simțim, când simțim, de ce simțim și ce ne-am mai dori ca să simțim că suntem dorite, apreciate, iubite, protejate, și mai ales asigurate că vom avea parte de toate astea pe termen lung.
S-ar putea să ne asculte, dar să se simtă inconfortabil dacă vrem să și vorbească. Și, la urma urmei ce să ne spună fără să se simtă în situația de a se simți vulnerabili și expuși potențialului pericol al suferinței cauzate de noi. Că, dacă ei se arată așa slabi, noi nu vom profita? Dacă ei sunt atât de sinceri și încrezători, noi nu le vom înșela încrederea, nu-i vom răni?
Dacă le vorbim despre cât de fericite ne simțim, pentru ei e suficient să o audă. Dacă vorbim despre nemulțumire, nefericire, intră în defensivă, se simt atacați, blamați, puși în situația să se justifice. Nu-i bine deloc! Dacă vorbim despre ce am vrea să facem împreună acum sau peste ceva vreme intră în panică. E periculos de-a dreptul!
Cu certitudine e foarte complicat, cu atât mai complicat cu cât femeilor li se pare atât de simplu. Și de aici...conflictul interior care repede se transformă în subiect de discuție conflictuală în relație.
Dar poate că soluția e tot...întâlnirea la mijlocul distanței.
Noi, femeile să vorbim mai puțin, să ne orientăm mai mult după gesturi și acțiuni, să dansăm dacă asta suntem invitate să facem. Că poate ăsta e modul în care ei, bărbații, își fac curaj, ori pur și simplu așa preferă creierul lor să comunice prin gesturi și acțiune.
Ce-ar putea să facă ei?
Iacă-tă nu mă duce capul la o generalizare. Pentru că, nu știu cum, tocmai mi-a încolțit în minte ideea că bărbații sunt mult mai diferiți între ei decât sunt femeile între ele, cel puțin în acest aspect al nevoii de comunicare de tip emoțional.
Sau poate pur și simplu mi-am învățat lecția să nu pierd vremea, să nu-mi toc nervii gândindu-mă la ce ar putea să facă celălalt, ci să mă gândesc la ce pot face eu altfel, diferit, dacă stilul de comunicare al celuilalt mă nemulțumește.
Si, la urma urmei comunicarea e ca un dans. Iar dansul ne bine dispune, ne relaxează, ne amuză.
Așa că, de ce să nu acceptăm invitația la dans? Chiar dacă în mintea noastră a femeilor tot apar întrebări de genul? Cum de îi arde de dans când pe noi ne arde nevoia de a discuta? sau Ce să înțeleg din invitația la dans? , Ce vrea să spună de fapt..., Ce-o fi însemnând...
(http://www.evenimenteoradea.ro/wp-content/uploads/2014/09/traduceri-comunicare-barbat-femeie-sursa-foto-web-translations.com_.jpg)
-
Multumesc, Gigi! Aproape si eu uitasem de postarea asta :giggle:
-
Culmea nevoii de comunicare ar fi, în acest context, hai să vorbim despre faptul că tu vrei să nu vorbim? :-\ :whistle:
-
Puteam sa-l pun si la topicuri cu bancuri, dar mi s-a parut ca se potriveste mai bine aici. :giggle: Am zis ca poate impusc doi iepuri: va amuz cu gluma, dar va starnesc si la o discutie pe tema articolului. ;)
Se întoarce fata de la intalnire. Conversatie cu mama:
- Cum a fost, e frumos?
- Ahhh
Doamne, e suuuper!
- Se poarta bine?
- Extraoooordinar! Un gentleman.
- Cina a fost gustoasa?
- Fooooaaaarte gustoasa! Restaurant select.
- Dar
asta
. A fost?
- A fost
e pur ?i simplu eeexceptional!
Vine baiatul de la întâlnire. Conversatie cu tata:
- Da?
- Da.
- Bravo!
-
Nevoile oamenilor sunt diferite.
In timp,si nevoile aceluiasi om se schimba,dupa dorinta ,experienta,evolutie...
Dansul e o frumoasa forma de comunicare.Esti tu,muzica si vibratia...
Se intampla uneori ca si altul sa intre pe vibratia ta.
Si dansul devine al celor doi, pentru o clipa sau pentru o eternitate.
-
Adevarul e ca eu apreciez mult capacitatea specific masculina de a...sintetiza si simtul practic, centrat pe solutii. Ne ajuta sa simplificam, sa clarificam, sa iesim din ceata, cand ne ratacim prin emotii. Sunt si femei care au acesta trasatura. Dar la fel de bine e, cand nu prea o ai, sa apelezi la un prieten. :)
-
Dansul este un mic preludiu...acuma depinde si cu cine dansezi ;) posibil factor de risc :giggle:
-
Daca-i preludiu, bine ar fi sa nu fie mic, nici scurt. >:D
Acu ma intreb daca barbatii de pe forum ne vor mai ajuta sa intelegem de ce nu le plac discutiile. Sau poate ca le plac, si atunci poate ne ajuta sa demontam un mit. :)
-
Scuze am raspuns prea scurt :D era fix in continuarea acestui articol. Mie imi plac discutiile , considerand ca dansul este deja prea intim, dar mi s-a mai intamplat si sa dansez toata noaprea iar apoi... pa !...si-neauzim ! Sau un sms dupa vre-un an de relatie... Deci recomand cel putin o luna de vorbit si inainte dar mai ales dupa orice apropiere la mai putin de 0.25 m. Si nah... acuma cred ca nu o sa mai danseze nimeni cu mine :giggle: Nu luati in considerare era doar o recomandare ;)
-
In grupul nostru calatoresti mult si dansezi si mai mult,cu toata lumea...dar cam atat.
Mici exceptii mai sunt,dar nu vrem sa le stim decat atunci cand chiar se formeaza un frumos cuplu.
Uneori dansam si vorbim ca e mai sigur.
Oricum intrasem sa multumesc baietilor,din ce in ce mai multi,care comunica pe forum,ei stiu sa fie si prieteni...
Ceilalti,"lupi de prada "cum va stim sau va simtim ,apareti in excursii si mai ales petreceri,"sa dati iama-n caprioare",
in cele mai crude asa,cum va place!
-
Corect ! Dansam,calatorim,vorbim ! :) credeam ca s-a inteles altceva...si baietii pot fi sedusi si abandonati ca o carpa folosita! :strambatura: ;D ce-am scris mai sus se referea la mine ca parte vatamata...ca sa zic asa.
-
Noiembrie mergem in excursie sau la vanatoare ? Sa stiu ce arme duc cu mine, fiind pentru prima data, inca nu sunt sigur daca am inteles corect . :D :D :D :D :D
-
Ceva arme trebuiesc,noi fetele vom fii in grija voastra pe munte,un urs tocmai ce haladuie prin Apuseni.
De altfel, nici nu ne-am pornit si-ti misca ochii-n toate partile...la pensiune si voi veti fii in grija noastra,
asa ptr. echilibru !
-
si baietii plang cateodata, da.
Deci sa intelegem asa: nu prea va place sa comunicati in cuplu, dar va place sa va plangeti de ce chinuiti ati fost. si cum v-ati pierdut voi increderea in femei si speranta ca veti fi iubiti.
Ops, recunosc, am trecut la alte arme: va provoc prin...intaratare.
(Iertare, noiembrie, dar asa m-a gasit un pui de carcoteala, ca pe aici ursi nu sunt)
-
Hello,
Am descoperit acum acest dialog, dar numele d-voastra nu ma ajuta sa descopar persoanele cu care discut. Risc si chiar daca sunt cred prima femeie in acest dialog, va spun sincer ca am simtit lipsa de cunoastere a fiintei umane, frustrarea si chiar argumente puerile in dorinta de-a cunoaste oamenii care ajung in viata d-voastra pentru o clipa.
Eu va propun sa vedeti / revedeti filmele Parfum de femeie cu Al Pacino sau Diavolul se imbraca de la Prada cu Meryll Streep si apoi putem continua dialogul, plecand de la realitatea cruda a vietii de zi cu zi.
O seara placuta va doresc tuturor,
Nadia
-
Nadia te dezamagesc, daca ai fi avut putintica rabdare si curiozitate sa citesti mai mult din postarile noastre, cred ca concluziile tale ar fi un pic diferite, de altfel daca vei reciti raspunsul lui noiembrie, vei vedea ca e o doamna foarte placuta iar wonderland e CEA care are grija de noi toti, deci nu esti prima femeie din acest dialog, in plus caracterizarea facuta de tine e demna, din pacate de un alt gen de site, aici oamenii pe care ii vei intalni au un simt dezvoltat al umorului si ce e mai important cei 7 ani de acasa, apreciez ca ti-ai exprimat opinia, si te invit sa o faci in continuare insa sper ca vei evita caracterizarile prea devreme exprimate. :)
-
Re: Chat - aici putem discuta orice (aproape orice...) fara sa fim off topic
« Răspuns #2390 : Sâmbătă, 14 Aprilie 2018, 15:19 »
Citat
Problema cuvintelor scrise e ca sunt intelese exclusiv prin starea celui care le citeste si nu prin intentia celui care le-a scris, poate autorul avea un zambet pe fata cand scria, ceea ce da un anumit sens textului, dar cel care citeste este suparat sau nervos din motive independente de autor, astfel interpretarea data textului va reflecta starea cititorului :(
Asta gasesti scris de mine in alta parte poate cumva explica si postarea ta si a mea :)
-
http://forum.singlescamp.ro/index.php/topic,2698.msg131623.html#msg131623 (http://forum.singlescamp.ro/index.php/topic,2698.msg131623.html#msg131623)
Sau poate, in ce ma priveste, aceasta mica incercare iti va spune mai mult decat cuvintele scrise prin alte parti :) gata ca e :offtopic: la greu , scuze
-
Nadia, eram si doua fete cucuiete pe aici, intr-o discutie glumeata. Puerila, poate, doar aparent, si nu frivola.
Discutia poate ca a deviat putin de la tema propusa (e dificil sau usor sa ne intelegem, avem sau nu avem, barbati si femei, limbaje diferite?), dar uneori, ca sa uitam de realitatea cruda (chiar, la ce te referi?), mai glumim...
Hai sa exprimam mai mult opinii, pareri, trairi. Hai sa evitam sa etichetam sau sa tragem concluzii pripite asupra a ce stie sau este celalalt.
-
Cand baietii sunt putini in excursii,dansam si intre fete,ca sa nu-I obosim,desi recunosc
ei fac sacrificii si-ar dori sa danseze cu toate.
Stiu eu un dansator bun care vine in Apuseni si care e cam asa:"unde joaca moldovenii/acolo pamantul geme"
Deoarece eu dansez mai lin,vi-l las,e neobosit.
In alta ordine de idei,sustin citirea subiectelor incepand CU PRIMA PAGINA.
-
Ma intreb in ce masura rolul de gen influenteaza modul in care comunicam, ca barbat se asteapta sa fi capul familiei, cel care decide, de aici centrarea pe solutii mai degraba decat pe discutii( asa era cel putin in trecut). Azi lucrurile se mai schimba chiar si barbatii inteleg conceptul de parte al dualitatii si cel putin unii incearca sa iasa din tipar.
Mi s-a intamplat sa cunosc femei care considerau un barbat comunicativ ca nefiind barbat, asteptarile lor fiind altele :)
-
Cand baietii sunt putini in excursii, tre sa danseze cu cate doua/trei, dupa caz ... io recunosc, am cam tras la somn in ultima excursie. Daaa stiu! :idiot2:
-
Dacă aveți nelamuriri privind comportamentul bărbaților, un film documentar edificator este RRRrrrr!!!
http://www.youtube.com/watch?v=Q-_CtCpCpIQ
-
daca facem nitica statistica, functie de raportul ele/ei de pe forum, la un post de-al meu, ar trebui sa existe vreo opt mustruluieli ... sa fie clar cum scapam noi basma curata ;D
sa vaz daca fetele se intarata mai repejor ... ca tot zicea, nu mai tiu minte cine :pleasantry: ca baietii numai la tinere si fierbinti reactioneaza ... ceea ce nu pot confirma sau infirma :giggle:
-
Sssss...
(http://www.hauteandheart.com/wp-content/uploads/2017/06/man-woman-interactions.jpg)
-
noiembrieeee, mrrrr ... dupa cum citesc eu treaba, ar cam sari peste dans si vorbit :D
-
Laur, sigur nu ti-a sarit tie imaginatia? :whistle:
Cat despre ce spuneai mai inainte, s-a nimerit la fix: de unde aceasta parere, ca orice spunem noi e o mustruiala, un repros, o critica, ba chiar e cerere ascunsa, o intentie periculoasa, o incercare de a cere mai mult decat ni se ofera (am patit io, da nu pe forum, de aia zic)? Si, cum scapati? Cu dansul sau cu...fuga? ;D
wonderland e CEA care are grija de noi toti
:faint: ca sa fiu sincera si corecta, mai mult de forum am io grija. :D
-
Scapam cum putem wonderland :D e mai important rezultatul, nu modalitatea :D uneori chiar si fara pantofi ca in poza postata de noiembrie, cel putin uneori, dansul e incalzirea pentru fuga ;D ca sa faci intandire desigur.
Sunteti atat de misterioase, atat de imposibil de descifrat incat orice cuvant, oricat de simplu ar fi, devine complicat pentru noi barbatii :)
-
:faint: :faint: :faint:
Da, cam asa scapati voi, cu vrajeala. Pardon, cu vorbe vrajite menite sa ne adoarma vigilenta si prudenta... :)
Hai ca daca intram in discutia cu cine-i simplu sau complicat, si cine complica mai mult, nu mai plec la munca...
-
pai na .. fiecare cu ce arme are in dotare. noi cu vrajeala, dansul si fuga, voi cu vigilenta, prudenta si mustruluiala :magic:
-
Si cu incaltarile cu tocuri,pe care le pastram chiar si ca ultima piesa...
Fetelor,v-a placut domnul,putin mai primitiv asa...?
-
mie mi s-a parut firav si timidut. Sau l-o fi coplesit aparitia dezinvolta?
-
Dragele de noi,sti expresia "noi pasam,noi dam cu capul".
Da si cand va incepe dansul,sa te tii !
-
Cred ca existenta acestui subiect contribuie la dezvoltarea atitudinii pusa in discutie.
In definitiv de ce si-ar dori calul calaret cand poate trai si salbatic?
-
Si calaretul se intreaba asa:ce-mi trebuie mie calul meu cat timp sunt cai salbatici...pe care INCA pot sa-i imblanzesc!?
Dar si calul si calaretul ajung intr-o zi ...intelepti !
-
cam cand? Pe cand se fac martoaga si mos-sau-baba? se poate mai repede, oare? cum?
-
Momentul il putem alege noi,iesind din zarva unei existente prea zbuciumate ca sa ne ofere ceva.
Primavara obisnuiesc a merge la Muzeul Satului.Ma asez intr-un pridvor,departe de lumea dezlantuita,
la umbra unui liliac,trag in piept mirosul de lemn vechi,ce a apartinut atator generatii si trec...
De fiecare data duc cu mine linistea,incep sa inteleg.
Acum e dansul cuvintelor,in Apuseni va fi dansul pasilor mei,poate cu...TINE !
-
Ma voi uimi pe mine insami prin perseverenta!
Voi tot trimite declaratii in univers,asa cum am invatat,voi fi neobosita.
Desi greu recunoastem,multi dintre noi caram o carapace,ne ascundem cand vrem ,iesim si dansam
cand ne apuca dorul,ne ascundem la loc.
Suntem un grup maricel in Bucuresti si cu toate astea tot singuri ne plimbam pe alei.
Zi frumoasa !
-
Noiembrie, nostalgica? dezamagita? astenia de primavara?
-
Nu pot sa nu observ triumful naturii primavara,verdele crud,in parcuri deja se coseste iarba
si mirosul mi-aminteste de copilarie.
Trec cupluri de o anumita varsta,tinandu-se protector de mana,poate dupa o viata impreuna...
-
Vezi? Pana si ei comunica altfel decat verbal. Dupa o viata intreaga si-ar povesti pentru a 254 -a oara aceleasi lucruri sau ar discuta anostitati pentru care deja stiu raspunsul, de gen culoarea preferata la sicriu.
Cred ca comunicarea prin cuvinte este supraevaluata din moment ce cu o privire, un dans sau o strangere de mana poti convinge mai mult decat cu 15 minute de argumentare stiintifica privind rolul dopaminei, oxitocinei, adrenalinei, endorfinelor şi serotoninei produse de creier :)
Chimia nu o verifici prin vorbe iar unde nu este chimie vorbele poate sunt de prisos.
-
Dansul ne poate ajuta sa uitam de "realitatea cruda a vietii", chiar dacă e pentru cateva momente. În acele momente putem sa plutim în atmosfera, sa ne închipuim cele mai frumoase lucruri si sa speram ca atunci cand dansul se va termina va persista și starea de bine...iar dacă nu persista, putem să dansăm din nou...
Dacă ne uităm în jur vedem ca multi oameni au ales să danseze în timp ce multi au ales să stea pe margine, dar asta e alegerea fiecaruia si nu stim daca nu vor sa danseze, nu pot, sau pur si simplu le e teama sa nu fie judecati...
Eu una, prefer sa dansez, la propriu si la figurat, pentru că timpul trece si vreau sa strâng cât mai multe momente frumoase... *|*
-
sa strâng cât mai multe momente frumoase...
Un moment il poti aprecia ca fiind frumos doar prin raportare la altele urate.
Daca toate momentele ar fi frumoase in cele din urma toate ti-ar parea anoste si banale.
De aceea este minunat si bine venit cate un moment nasol :)) Oamenii isi amintesc cu placere si de multe belele.
Cel mai rau este sa ti se intample numai lucruri ignorabile din care sa nu-ti amintesti nimic.
-
Intelept ai grait...si azi si ieri...
Mai putine cuvinte...ma pregatesc pentru testele la chimie.
Mai mereu alte fete mi-o iau inainte,cred ca triseaza ...la grille.
Da,de dansat putin ,se poate...
-
Acum am inteles, cred. ::)
Iustin prefera comunicarea nonverbala, iar limbajul lui de iubire sunt gesturile/ darurile/surprizele facute cu atentie si grija. :applause: ;)
-
Hahaha ! ... Ce revelatie trasnita ai avut ! :faint:
Nu sunt pe invers daca asta incerci sa sugerezi :2funny:
Doar imi tin cuvantul pentru ca "am zis".
-
|o :slap: daca as fi vrut sa zic asta, as fi zis-o explicit.
Intr-o lume in care lumea se multumeste sa comunice, da glumeasca, sa faca daruri sub forma de imagini transmise pe email, fb etc, faptul ca tu nu te-ai limitat la asta mi s-a parut un gest foarte fain, uman si normal. Asta voiam sa zic, asta am zis.
De asta am si pus emoticonul cu :bow:
O zi cu ganduri senine, tuturor!