92
« Ultimul mesaj de admin Sâmbătă, 13 Aprilie 2024, 09:35 »
Am transmis un Email fiecarui participant, la care astept o confirmare de primire a mesajului. Se refera la viza, la pregatirea excursiei si la caritate. Am scris acolo:
CARITATE. O componenta importanta a calatoriei noastre este si cea sociala. Mergem intr-o tara extrem de saraca, cum nu va inchipuiti de saraca, asa ca orice duceti acolo va fi mai mult decat bine primit. Ce am dus noi pana acum:
- haine ramase de la copilasi sau nepotei - dar evident de vara, pt ca acolo este mereu cald. Chilotei, maieuri, pantalonasi, tricouri, rochite (de asta au fost cel mai incantate), puloverase, orice aveti la indemana sau le puteti primi cu usurinta de la prieteni. De la copii de cateva luni pana la 10-12 ani. Peste aceasta varsta deja sunt considerati maturi, unii dintre ei avand deja la randul lor copii. Incaltaminte nu poarta, eventual slapi sau ceva de genul acesta, dar nu pantofi, pentru ca nu ii pot purta.
- daca aveti ceva rechizite, obiecte de igiena (sapun, periuta de dinti, pasta de dinti) sau aveti acces gratuit la asa ceva (oricum noi acolo o sa mai cumparam asa ceva si colectiv)
- bomboane vrac (ambalate individual), alte dulciuri vrac, la fel ambalate individual.
Ganditi-va ca in aceasta excursie pentru voi personal nu aveti nevoie de mare lucru. Asa ca cel putin jumatate din trolerul de cabina folositi-l pentru caritate.
Ma bucur ca o sa plec din nou in aceasta destinatie care-mi da posibilitatea pe langa a vizita si experimenta niste lucruri extraordinare, si pe aceea de a ajuta. Atat cat pot, pentru ca e imposibil sa crezi ca o astfel de gaura de saracie s-ar putea umple in vreun fel. Dar daca fiecare intelege sa duca ceva acolo sa ajute si macar cateva sufletele, tot este ceva. Putin cate putin, ceva tot se va simti.
Am incercat pe cat ma ajuta cuvintele si imaginile sa explic aceasta excursie. Ce lucruri extraordinare si unice se pot vedea. Poate trebuia sa explic mai mult, (anul trecut cand eram acolo am tot povestit, dar nu stiu daca toata lumea a fost interesata sa citeasca), cat de sociala poate fi aceasta vacanta. Cat de multa nevoie au acei oameni de turisti, ca fiecare european sau american care ajunge acolo inseamna un pic de bunastare in plus pentru cativa malgasi. Acum imi pare rau ca nu am facut mai mult pentru acea tara care mie cel putin mi-a adus atat de multa incantare.
Este fascinant sa mergi in Faroe, in Maldive, in Yukatan, sa descoperi Japonia, sa traversezi Anzii, sa ajungi la o aruncatura de bat de "Acoperisul Europei", dar de mii de ori mai important pentru tine ca persoana este sa stii ca acei banuti pe care-i cheltui ajung intr-un fel si sa ajute. Nu doar sa imbogateasca. Madagascarul este o destinatie cu totul diferita, un loc in care chiar poti ajuta, poti face ceva. Mult, putin, nu conteaza, important este ca ajuti. Pana la urma nici nu e important ce duci acolo si ca mergi.
Vreau sa va multumesc in mod deosebit voua, celor cu care urmeaza sa merg in aceasta calatorie, ca ati stiut sa va uitati si in spatele cortinei, nu doar pe scena si sa vedeti si mai ales sa intelegeti cat de importanta este prezenta voastra acolo. Faptul ca veti fi turisti acolo, o sa hraneasca, o sa imbrace cativa copilasi. Cativa parinti nu o sa se mai gandeasca la cum sa faca sa-si dea copilul pentru a avea o viata mai buna, ci o sa aiba o raza de speranta.
Anul trecut, cu acel grup exceptional cu care am calatorit acolo, am facut o simpla socoteala doar in Ifaty, locul in care am poposit pe plaja. Familia lui Monique, frati, verisoare si nepoate (in total vreo 12 - 15 persoane) au incasat de la noi, pentru masaj, pentru plimbarea cu barca, pentru mesele de homar si Saint Jacques, pentru muzica si dans, in jur de 600 de USD. Financiar pentru noi a fost aproape nimic pentru ce am primit in schimb (3-4 USD ora de masaj, 6 USD masa de homar si Saint Jacque, 5 USD plimbarea cu barca, 2 USD muzica etc) dar pentru ei suma asta a fost uriasa. Ei rezista intr-o luna cu 50 - 100 USD/luna/familie, deci pentru cele 3 zile petrecute de noi la malul oceanului, 3 familii au avut liniste financiara cel putin cate 3 luni. Ori asta este enorm.
Pe langa asta am dat apa pe drum in zona in care copiii stau in mijlocul strazii si cer disperati de baut, am dus hainute, am dat dulciuri, obiecte de igiena, rechizite. Si mai mult decat orice, am fost noi personal acolo. Prezenta noastra a insemnat cateva mii de USD care pleaca pe orizontala spre cei care fac curat, gradinaresc, servesc etc.
Anul acesta este ultimul in care ajung in Madagascar. Cu siguranta grupul cu care plec acum va fi unul foarte fain, pentru ca o astfel de destinatie atrage oameni de o anumita calitate a intelegerii, asa ca abia astept sa ne intalnim pe aeroport!
Mesaje Recente
