Singles Happy Travel. Club de socializare

Arhiva => Arhiva => Subiect creat de: FIF din Luni, 22 Martie 2010, 13:26

Titlu: Atitudine
Scris de: FIF din Luni, 22 Martie 2010, 13:26
de prea multe ori vad oameni suparati!

de prea multe ori uitam intelepciunea veche romaneasca : "de ce ti-e frica nu scapi"!

de prea multe ori vad oameni care renunta prea usor.... uneori inainte de a incepe!

uitam ca "CEEA CE MI SE INTAMPLA , MI SE DATOREAZA" !

din pacate, caderea comunismului a dus la disparitia fabricilor de sticla, implicit nu mai avem oglinzi ... in care sa ne uitam dimineata si sa ne intrebam : "ok! ce am facut ieri pentru mine? cu ce mi-e mai bine acum? ce fac azi pentru mine? cu ce imi va fi mai bine daca fac asta?"

nu vreau sa fiu moralist, dar va pot demonstra cu fapte cotidiene, atat ale mele cat si a celor din jurul meu ca ATITUDINEA creaza REALITATEA !

ganditi si vorbiti o singura saptamana fara sa folositi "NU" .... nu e usor, dar incercati (racii sa se abttina, nu vor reusi! hihihi)

SUCCES
Titlu: Răspuns: ATITUDINE
Scris de: marcutza din Luni, 22 Martie 2010, 13:29
@FIF, brava pt inceput :)

"ganditi si vorbiti o singura saptamana fara sa folositi "NU" ...." greu intradevar dar merita incercat :)
Titlu: Răspuns: ATITUDINE
Scris de: maria171 din Luni, 22 Martie 2010, 13:36
NU este necesar
si pentru a nu fi umilit, injosit, exploatat
multe femei nu au stiut sa il spuna si au ajuns sclave in casnicie

Titlu: Răspuns: ATITUDINE
Scris de: almi_gabi din Luni, 22 Martie 2010, 13:49

ganditi si vorbiti o singura saptamana fara sa folositi "NU" .... nu e usor, dar incercati (racii sa se abttina, nu vor reusi! hihihi)
SUCCES

Ce ai domnule cu "racii". Sunt nascută foarte aproape de acestă zodie şi nu înţeleg ce ai cu ei, ei de ce să nu reuşească??? ???
Titlu: Răspuns: ATITUDINE
Scris de: FIF din Luni, 22 Martie 2010, 14:09
hihihi ... deja sunt "dezbateri" !

1.orice informatie poate fi transmisa fara a folosi "NU"

poti spune: "NU VREAU" sau "ok! facem cum zici tu, dar poate gasim si o cale mai buna!"

2.racii (in proportie covarsitoare vor replica, la ori, cu "NU" (si culmea e ca deja vin si cu argumente!!!!!!!) , abia apoi vor gandi ca poate exista si o cale de rezolvare .... nu ma credeti pe cuvant, verificati!
Titlu: Răspuns: ATITUDINE
Scris de: FIF din Luni, 22 Martie 2010, 14:10
"la orice" ***
Titlu: Răspuns: ATITUDINE
Scris de: almi_gabi din Luni, 22 Martie 2010, 14:30
"la orice" ***

Deja am început să aplic . Am postat fără "ba".
Titlu: Răspuns: ATITUDINE
Scris de: kerra din Luni, 22 Martie 2010, 16:03
eh...aici pot interveni si eu ... sunt un rac autentic, cum s-ar spune (rac, cau ascendent in rac  ;D) - si mi-e foarte greu sa nu spun "nu"; in cel mai fericit caz aplic un "poate" sau "mai vedem" 
Titlu: Răspuns: ATITUDINE
Scris de: Catherinna din Luni, 22 Martie 2010, 19:29
Pot zice ca sunt, doamna DA, mai ales cand mi se cere ceva, apoi stau si ma gandesc, cum sa ajut sau cum sa fac pt. ai fi de ajutor cateodata in defavoarea mea. Nici asa  nu e bine  ???
Titlu: Răspuns: ATITUDINE
Scris de: FIF din Luni, 22 Martie 2010, 19:34
ai folosit nu!
Titlu: Răspuns: ATITUDINE
Scris de: FIF din Luni, 22 Martie 2010, 19:34
nu va rog sa fiti de acord cu tot ce e in jur! nu va rog sa va lasati injositi sau calcati in picioare! nimeni nu trebuie sa se simta inconfortabil, rob sau supus..... ci sa nu folositi cuvantul "NU"

exemplu : mesajul de sus poate fi transmis sub forma:
fiecare trebuie sa isi pastreze dreptul de a alege si de a negocia pentru alegerile lui! fiecare trebuie sa poata sa-si tina capul sus, coloana vertebrala dreapta! e inutil si neproductiv sa te lasi injosit sau calcat in picioare! de aceea trebuie sa gasesti calea de a te simti bine in pielea ta si in ambientul familiei tale.

de ce acest exercitiu?
1. suntem oameni si trebuie sa punem la lucru autocontrolul
2. negatia duce la negativism
3. NU atrage dupa sine defensiva celuilalt in a isi apara ideea, pozitia => nastem antagonie si apoi conflict

asta vroiam sa va scriu mai tarziu, dar poate ca avand o motivatie plauzibila , va veti lansa mai cu drag in joc! sper.
Titlu: Răspuns: ATITUDINE
Scris de: FIF din Luni, 22 Martie 2010, 19:55
Pot zice ca sunt, doamna DA, mai ales cand mi se cere ceva, apoi stau si ma gandesc, cum sa ajut sau cum sa fac pt. ai fi de ajutor cateodata in defavoarea mea. Nici asa  nu e bine  ???

imi place sa aduc de f multe ori in discutie intelepciunea seculara a romanilor.
si aici avem doua metafore: una cu Dumnezeu care ii da omului undita, nu pestele si a doua cu "mintea cea de pe urma"!
e perfecta atitudinea de deschidere, dar e preferabil sa il ajuti sa isi rezolve el problemele. astfel capata si intelepciune si experienta si incredere ... tu ce zici?
Titlu: Răspuns: ATITUDINE
Scris de: Catherinna din Luni, 22 Martie 2010, 20:33
ai dreptate
Titlu: Răspuns: ATITUDINE
Scris de: almi_gabi din Luni, 22 Martie 2010, 21:26
pana acum am reusit fara "ba". Tu FIF cum stai?
Titlu: Răspuns: ATITUDINE
Scris de: FIF din Luni, 22 Martie 2010, 22:00
picotesc ... vreau sa ma culc si ochii imi stau deschisi .... as prefera sa intre cat mai multi/multe in jocul asta, dar se pare ca e prea greu. noapte buna!
Titlu: Răspuns: ATITUDINE
Scris de: Miha din Sâmbătă, 27 Martie 2010, 22:18
Intru si eu in joc si sunt in acord total ca atitudinea este esentiala. Eliminarea cuvintelor negative din vocabular ne face sa gandim pozitiv si in final ajungem sa fim pozitivi! In general, negatiile sunt agresive si in anumite situatii sunt greu de acceptat. Eliminarea lor din vocabular si din mintea noastra este un bun prilej de a ne exersa asertivitatea.
Titlu: Răspuns: ATITUDINE
Scris de: pe_jumate din Luni, 29 Martie 2010, 17:20
si mie imi place subiectul cu auto-dezvoltarea
ma bag si eu curand
dar acum trebuie sa ma retrag

va doresc tuturor o dupa-amiaza/seara exceptionale si numai bine!

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: anamama13 din Miercuri, 31 Martie 2010, 12:45
in momentul in care nu-l folosesti pe "nu" in relatia cu societatea, esti terminat ! te vei imprastia in mii de bucatele, in lacrimi si nopti pierdute, in suferinte multiplicate de numarul celor din jurul tau... cand nu poti spune "nu" tu nu-ti mai apartii, nu mai existi ptr tine, nu mai ai timp ptr tine... totul apartine celorlalti.... si uneori ajungi sa nu mai poti respira... si atunci, trebuie sa inveti sa mai spui si NU... dar nu tie insati....
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: pe_jumate din Miercuri, 31 Martie 2010, 12:51
ana, din cate am inteles eu, nu e vorba despre a nu fi ferm in ceea ce ai decis si mai ales in ceea ce crezi ca trebuie sa refuzi, ci de felul in care o spui pentru ca "nu"-ul tau sa fie acceptat de ceilalti.. una din formele clasice de a zice nu e "da, dar" ;)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: anamama13 din Miercuri, 31 Martie 2010, 12:52
ei, de chestia asta sufar eu.... poate ne invata cineva concret, cum poti spune "nu".... si cum poti spune "da"....
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: pe_jumate din Miercuri, 31 Martie 2010, 13:05
asta se face doar prin exercitiu..
daca admin o sa ma lase, va invat eu la vreun workshop la Sibiel
(sau in meditatii private, in functie de caz, heheheh!)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: anamama13 din Miercuri, 31 Martie 2010, 14:10
ei, ar fi o buna idee... meditatii in grup... printre copaci.... poate mai luam si noi ceva din maretia si "verdeata" lor... ;)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: pe_jumate din Miercuri, 31 Martie 2010, 14:30
da.. prin lastaris.. asa ziceam si eu, ca nu mai gasim noi locuri la pensiune
din cate vad eu se aduna o ostire de single people..
adminule, cum naiba duci matale in carca avalansa/cascada/(urlatoarea ;)) asta de single entuziasti si increzatori?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: maria171 din Miercuri, 31 Martie 2010, 14:35
 ;D
a facut rugby, deci poate
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: anamama13 din Miercuri, 31 Martie 2010, 14:58
are portbagaj - platforma....
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: anamama13 din Miercuri, 31 Martie 2010, 15:00
chiar, admy, niste corturi, umbrele, ceva, nu se pot pune prin lastarisul ala ????
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Miercuri, 31 Martie 2010, 20:28
Sunt de acord cu ce spune FIF.
Pe fond, acel cuvânt este opusul lui DA.
Hai să încerc o povestioară....
dar mi-a venit o idee..
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: anamama13 din Miercuri, 31 Martie 2010, 21:06
heeei, unde e ideea ??????
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Miercuri, 31 Martie 2010, 21:12
ideea..
pe aici pe undeva..
este cu..înţelepciunea străbunilor
şi în tot ce am scris, parcă, am avut grijă de opusul lui da
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: admin din Joi, 01 Aprilie 2010, 20:54
  Imi plac animalele, am crescut intr-o curte in care niciodata nu a lipsit un catel, cateva gaini, iepuri...Unele dintre singurele emisiuni pentru care deschid TV sunt cele de pe Animal Planet. Nu exista sa intru in mall sa nu vizitez si pet shop-ul. Deci nimeni nu poate sa-mi spuna ca sunt un om caruia nu-i pasa de animale. As face orice ca sa nu sufere, niciodata nu am putut privi animale ranite, maltratate sau care sunt tinute in conditii de privatiune extrema, in spatii inguste, neprimitoare. Dar intotdeauna am considerat ca omul este fiinta caruia trebuie sa-i dai in primul rand atentie. Si daca iti mai ramane timp si pt animale ok, te ocupi si de ele. Sunt atat de multi oameni nenorociti, copii care nu au avut vreodata o jucarie noua, care n-au fost odata intr-o tabara sau vacanta. Atat de multi batrani neputinciosi carora nimeni nu le deschide usa sa-i intrebe daca au nevoie de ceva. Oameni dezorientati, chinuiti de boli, femei cu psihicul prabusit...Daca partea din societate, ma refer la cea voluntara si responsabila ar putea acoperi toate aceste probleme, as da dreptate oricarei asociatii de protectie a animalelor. Daca banii astia care sunt atat de putini ar ajunge si pentru bietii batrani si pt copiii strazii si pentru cei cu afectiuni majore, as spune ok, acum ne putem ocupa si de animalute la modul organizat, afectand sumele necesare pentru adaposturi, pentru sterilizari, pentru tratarea celor bolnave. Dar pana cand se cheltuie sume uriase (bine aici chiar am o banuiala ca nu toto banii ajung si se folosesc pentru ce au fost destinati, dar asta este o alta discutie) cu actiuni ineficiente si fara efect, vizand gestionarea problemei cainilor comunitari, mai indreptatit si mai corect mi s-ar parea ca banii aceia sa fie folositi pentru oameni. Si nu stiu poate sunt eu mai radical, dar consider ca intr-o tara civilizata si hai sa-i spunem igienica, cu toate ca nu este termenul cel mai bun ales, animalele nu au ce cauta pe strazi printre oameni. Locul catelului este in casa sau in curte, nu prin piete, pe la tomberoane si prin scarile de bloc. Nici el nu este fericit pe strada, dar nici cei care pot fi agresati oricand de imprevizibilii catei. Chestia cu agresivitatea ca ar aparea numai in situatia in care animalul se simte incoltit sau amenintat este o mare prostie. Cainii sunt animale teritoriale, isi marcheaza incontinuu zona in care gasesc mancare si o apara de orice intrus fie ca este unul la fel ca el sau ca este un om. Si sa nu uitam cate accidente se intampla chiar si la cainii dresati. Sunt gesturi ale stapanului sau ale altei persoane care sunt interpretate gresit de catre animal, iar reactiile lui sunt imediate. Nu sunt legiuitor, nici macar nu-mi propun sa fac ceva in sensul acesta, pt ca stiu ca n-am solutie alternativa, asa ca ma abtin. Dar trebuie totusi sa-mi exprim parerea chiar daca ea supara.
N-am fost prea atent si nu pot sa spun ca m-au deranjat pana acum patrupedele care circula nestingherite peste tot: printre blocuri, pe strazi laturalnice si chiar pe centru. N-am fost pana acum atacat de cainii liberi, asa zisi comunitari, deci nu sunt unul dintre cei 40.000 care ajung la urgenta.ca urmare a muscaturilor. Pot spune ca am privit cu indiferenta ce se intampla si cu acesti caini, dar si cu cei care pot fi tinta agresivitatii patrupedelor. Ceea ce am vazut insa ieri, nu poate sa ma faca, chiar in conditiile in care imi atrag supararea unora, decat sa devin foarte critic la adresa celor care sunt inversunati in a se admite circulatia libera a cainilor fara stapan.
Imi lasasem tatal la spital si incercam sa intru din nou in trafic, cand speriat de niste ciocaneli in geamul lateral, am privit in dreapta. O femeie disperata tragea de manerul usii de la masina, incercand sa urce. Eram pur si simplu derutat, nu mi se intamplase niciodata asa ceva, ca cineva sa dea buzna in spatiul meu privat. Era insa o femeie intre doua varste, serioasa, imbracata impecabil, am remarcat instantaneu asta, asa ca fara sa constientizez, n-am facut nimic in a ma impotrivi cu ceva. Saraca femeie era atat de speriata, incat deabia mai putea sa articuleze vreun cuvant, asa ca am ramas pe loc sa vad ce vrea. S-a linistit intr-un final si mi-a aratat pe geam: o haita de caini de o agresivitate extrema teroriza tot ce trecea prin zona: pietoni, masini, era chiar un pluton de elevi de la scoala militara din apropiere care incerca sa se fereasca de coltii patrupedelor.
Femeia vroia sa ajunga la biserica si riscase pentru asta, chiar daca stia de violenta cainilor. Locuia in preajma si-mi explica ce patesc toti cei care incearca sa traverseze pe jos zona...
Nu stiu cata toleranta poti avea in aceasta situatie cu acesti caini, nu stiu cata rabdare si cata intelegere pentru ei, ca sa sa accepti lasarea lor in libertate. Nu cunosc repet solutii alternative, dar nu pot sa accept ca un semen de al meu poate sa fie sfasiat de niste caini.
Nu te poti plimba, nu poti alerga, fara ca un caine sa nu se ia dupa tine. Merg pe centru, un loc impecabil, curat si aranjat. In mijlocul Pietei Mari o haita de caini tolanita la soare. Turistii straini, ii ocoloesc, sesizand uimiti contrastul.  Mergi in Piata Cibin, plin de caini printre picioarele oamenilor. O imagine rupta parca dintr-u orasel din India.
Oricum si orice s-ar zice asta nu este civilizatie si atitudine. As fi fost tare curios daca vreunul dintre partizanii inversunati ai patrupedelor din strada, ar fi lasat jos din masina, inconjurat de o haita de caini cum am vazut-o ieri, ce ar mai putea spune dupa ce s-ar alege cu o spaima si cu picioarele sfasiate. Ar mai putea fi atat de zelos in a apara drepturile animalelor din strada?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: maria171 din Joi, 01 Aprilie 2010, 22:42
eu sunt fan animale
dar totul are o limita
situatii ca cele relatate se intampla destul de des
chiar daca nu sunt muscati oamenii raman speriati de agresivitatea animalelor
mai grav e cu copii
cainii fara stapan sunt multi si ajung sa lupte pentru existenta, asa cum stiu ei
se strang in haite si ataca ca niste animale salbatice
a fost si la tv o stire despre un batran care a vrut sa scurteze drumul, a luat-o pe camp si a murit sfasiat de caini
in oras cainii fara stapan nu au ce cauta
fac rau si isi fac si lor rau
solutia este, dupa parerea mea strangerea lor in adaposturi, castrarea si daca cineva vrea sa ii ia acasa sa raspunda pt consecinte
daca pe o strada dintre blocuri apar hingerii sa vedeti cum reactioneaza lumea
pe undeva au si dreptate pt ca locuri in adaposturi nu sunt si am auzit ca animalele sunt eutanasiate
de obicei sunt prinse animalele mai blande, cele agresive reusesc sa se descurce
am spus pe undeva pe forum ca din pacate la noi pana se reglementeaza situatia o sa treaca multa vreme
eu nu cred ca mai apuc
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: carmentoma din Vineri, 02 Aprilie 2010, 03:03
        Pentru animale e alt topic, pe care nu-l mai baga nimeni in seama!
        Vorbim aici de atitudine: a mea e de maxima disponibilitate si sprijin! Se pare ca nu e de ajuns! Ca sunt considerata "mimoza in bataia vantului" daca nu ma ciondanesc cu cineva! Ieri am reusit sa imi stric toata ziua pentru ca am avut o atitudine de "avocat al poporului"! Si, culmea, nimeni nu a apreciat decat cu expresia de mai sus ( cea intre ghilimele!), sau cu critici ca deschid prea multe topicuri, ca "ma bag prea mult  in seama", desi nu s-au scris clar aceste cuvinte, dar au fost citite printre randuri! Am incercat, de cand am intrat prima data pe forum, sa fac tot ce mi-a stat in putinta sa intampin noii veniti cu o vorba buna, sa ponderez discutiile in contradictoriu si sa dau sfaturi de bun simt! Mi s-a reprosat ca amm facut-o pentru stele: sa fac ce cu ele? Ciorba? Se pot transforma in ceva? Nu cred! Am deschis topicuri cu ceea ce am crezut eu de cuviinta ca ar putea constitui un subiect agreabil pentru toti! O fi nevoie oare sa imi schimb aceasta atitudine?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: anamama13 din Vineri, 02 Aprilie 2010, 07:52
ati observat ca cei care isi pun intrebari despre modul propriu de comportament, care-si fac reprosuri ca nu si-au ridicat colturile gurii mai mult atunci cand au spus buna ziua sau poate au intrat inaintea altcuiva in magazin, ma rog, ar fi multe exemple, sunt tocmai cei care, in viata cotidiana a societatii, iau si atitudine cu bun simt, onoare, simt civic ??? celorlalti putin le pasa ... ceilalti au atitudine, aroganta, nepasare, vulgaritate, violenta....  singura atitudine pe care o iau acestia este de a morfoli in noroi pe cei care indraznesc sa ia atitudine fata de ceea ce se intampla.... si atunci, a lua atitudine devine un act de curaj pe care il fac din ce in ce mai putini... nu ne micsorati randurile  !!!
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: FIF din Luni, 05 Aprilie 2010, 08:36
PASTE FERICIT !
Va mai dau un exemplu : chiar si in Germania se intampla sa dai peste iresponsabili .... care e reactia neamtului? le zambeste, le face semn de intelegere si ii lasa sa treaca. E gratuit!
Astept si eu sa vad ca vom ajunge la asemenea intelepciune (revin la intelepciuna milenara a batranilor romani : "cel mai destept cedeaza")
Recunosc ca viata iti inchide drumuri si iti pune in fata prapastii, dar tot viata intinde si punti, poduri! Iti trebuie numai rabdare si hotarare sa le cauti ... asta mi se intampla mie si sunt chiar mai hotarat sa vorbesc si sa gandesc fara "NU" !
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: carmentoma din Luni, 05 Aprilie 2010, 09:29
PASTE FERICIT !
Va mai dau un exemplu : chiar si in Germania se intampla sa dai peste iresponsabili .... care e reactia neamtului? le zambeste, le face semn de intelegere si ii lasa sa treaca. E gratuit!
Astept si eu sa vad ca vom ajunge la asemenea intelepciune (revin la intelepciuna milenara a batranilor romani : "cel mai destept cedeaza")
Recunosc ca viata iti inchide drumuri si iti pune in fata prapastii, dar tot viata intinde si punti, poduri! Iti trebuie numai rabdare si hotarare sa le cauti ... asta mi se intampla mie si sunt chiar mai hotarat sa vorbesc si sa gandesc fara "NU" !



       Hristos a inviat! Bine ai revenit, FIF! Nu ne-ai mai onorat cam demul cu prezenta! Intrasem la idei!! ;D :D 
       Viata, dupa cum zici, ne da de multe ori cu capul de pereti! Depinde de firea fiecaruia sa aiba o atitudine sau alta! Nimic nu e intamplator, asa cum nici o fapta buna nu ramane nepedepsita!  Sunt Nu-uri din intelepciunea romaneasca si nu numai! Nu cuvantul in sine e problema, ci mai degraba atitudinea vesnic negativista pe care unii dintre noi o adopta in viata!
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: anamama13 din Luni, 05 Aprilie 2010, 17:25
  Într-o zi, un profesor înţelept puse următoarea întrebare discipolilor săi:
- De ce ţipă oamenii când sunt supăraţi?
- Ţipăm deoarece ne pierdem calmul, zise unul dintre ei.
- Dar de ce să ţipi atunci când cealaltă persoană e chiar lângă tine? întrebă din nou înteleptul.
- Păi, ţipăm ca să fim siguri că celălalt ne aude, încercă un alt discipol.
Maestrul întrebă din nou:
- Totuşi, nu s-ar putea să vorbim mai încet, cu voce joasă?
Nici unul dintre răspunsurile primite nu-l mulţumi pe înţelept. Atunci el îi lămuri:
- Ştiţi de ce ţipăm unul la altul când suntem supăraţi?
Adevărul e că, atunci când două persoane se ceartă, inimile lor se distanţează foarte mult. Pentru a acoperi această distanţă, ei trebuie să strige ca să se poată auzi unul pe celălalt. Cu cât sunt mai supăraţi, cu atât mai tare trebuie să strige din cauza distanţei şi mai mari.
Pe de altă parte, ce se petrece atunci când două fiinţe sunt îndrăgostite? Ele nu ţipă deloc. Vorbesc încetişor,suav. De ce? Fiindcă inimile lor sunt foarte apropiate. Distanţa dintre ele este foarte mică. Uneori, inimile lor sunt atât de aproape, că nici nu mai vorbesc, doar şoptesc, murmură. Iar atunci când iubirea e şi mai intensă, nu mai e nevoie nici măcar să şoptească, ajunge doar să se privească şi inimile lor se înţeleg. Asta se petrece atunci când două fiinţe care se iubesc, au inimile apropiate.
În final, înţeleptul concluzionă, zicând:
- Când discutaţi, nu lăsaţi ca inimile voastre să se separe una de cealaltă, nu rostiţi cuvinte care să vă îndepărteze şi mai mult, căci va veni o zi în care distanţa va fi atât de mare, încât inimile voastre nu vor mai găsi drumul de întoarcere.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Miercuri, 23 Iunie 2010, 16:55
Referitor la topicul "atitudine", intreb si eu, orgoliul ce fel de atitudine este? Poate exista orgoliul atunci cand este vorba de iubire? Eu zic ca nu.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Joi, 15 Iulie 2010, 22:14
 Zambesc si ma simt mult mai bine. Nu e vorba ca ma prefac, ci simt ca starea mea de spirit este mult mai buna daca zambesc. E ca un tratament la tristete.
Exista relatii strane intre zambet si zona hipotalamica (materia cenusie).. Cu alte cuvinte se pare ca oamenii zambitori se bucura mai mult de viata si prin faptul ca traiesc mai mult timp, se imbolnavesc mai rar si in cazul in care se imbolnavesc se refac mult mai repede, zambesc si trec peste asta. Adevarat. De cate ori nu ai facut haz de necaz si ai depasit rapid problemele in acest mod? Eu DA!.
Zambetul ma intinereste. Inlocuiesc o lacrima cu un zambet. As vrea ca zambetul sa devina contagios si sa intalnesc persoane vesele, care sa imi insenineze viata. O zi in care nimeni nu mi-a zambit, e o zi pierduta si trista pentru mine.
 Hai sa zambim unii altora, sa ne luminam reciproc vietile! Nimic nu poate fi mai bun si mai curat decat un zambet adevarat, pornit din suflet! Zambiti, oameni buni si viata vă va zambi la randul ei. Viata este minunata!








Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Joi, 15 Iulie 2010, 22:24
De cate ori râdeti intr-o zi? Eu una, râd la o gluma buna, râd cand vad soarele stralucind pe cer, râd cand ma intampină căţelusele mele dimineata, râd când imi gasesc locul de parcare liber, râd cand sunt servită cu un ceai sau o cafea...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: pe_jumate din Joi, 15 Iulie 2010, 22:28
@luaciamanta: e tarziu pentru cafeal la ora asta.. avem tiramisu, te rog sa servesti! :)

(http://i236.photobucket.com/albums/ff265/noah2007_photos/Tiramisu.jpg)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Vineri, 16 Iulie 2010, 11:42
De abia acum am observat ademenitoarea trataţie... Multumesc, pe _jumate, un deliciu binevenit!!!
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Duminică, 18 Iulie 2010, 21:32
Uite, acum as filozofa putin. In felul meu, binenteles.  Si incep prin a spune ca lupta fiecaruia dintre noi este sa nu fie respins, parasit. Toata lupta omului este sa fie cineva, sa-l recunoasca ceilalti ca fiind cineva si sa-l accepte. Acesta este chinul omului si noi nu ne asezam un pic sa filozofam de ce lucrurile stau asa? De ce sa nu filozofam putin? Oare acesta este adevarul, adica asa trebuie sa facem si prin urmare sa fim victime ale stilului pe care il avem, ca nu cumva sa ni se intample sa fim respinsi? Sau acest stil este un mic demon din launtrul nostru pe care trebuie sa-l scoatem, asa cum cineva are in trupul lui o umflatura sau o alta boala si se straduieste sa o vindece cu medicamente, sau cateodata si cu interventii chirurgicale?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Joi, 22 Iulie 2010, 20:22
Nu suport interdictiile! Evident ca nu sunt eu buricul pamantului! De mic copil nu imi placeau interdictiile: nu scoate limba, nu plescai, nu sorbi cu zgomot, nu casca fara sa pui mana la gura, nu tipa... Acum nu imi plac nici interdictiile oficiale: nu rupeti florile, nu claxonati, nu va aplecati pe geam...Eu cred ca in aceasta perioada de criza a existentei noastre ar trebui sa actualizam interdictiile, in felul urmator:
NU disperati daca va perdeti locul de munca!
NU va puneti strangul de gat daca sunteti tradati in dragoste!
NU va ridicati tensiunea cand aflati ca veti fi obligati la plata unei asigurari pentru casa!
NU injurati tara in care v-ati nascut!
NU dati cu oua si pietre in guvernantii care maresc TVA-ul si reduc salariile!

Si ar mai trebui pus un afis mare de tot, in piete, adica in Piata Victoriei, in magazine, la serviciu pe birou, in parcuri:
INTERZIS:
CICALITUL
OBLIGAREA BARBATULUI LA GESTURI DE TANDRETE
OBLIGAREA FEMEII DE A SE SUPUNE BARBATULUI
PESIMISMUL
FURTUL
IMBOGATIREA FARA MUNCA CINSTITA
IMBOLNAVIREA
DECESUL
APARITIA LA TV A POLITICIENILOR
PIERDEREA DE TIMP
OBLIGAREA OMULUI LA MUNCA PANA LA ADANCI BATRANETI si lista ar putea continua, dar ma opresc aici...

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: almi_gabi din Joi, 22 Iulie 2010, 21:21
pot sa adaug si eu ceva !?

INTERZIS
Trezitul la ore matinale.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: adria din Joi, 22 Iulie 2010, 21:22
eu as mai adauga: interzis CANICULEI!
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Joi, 22 Iulie 2010, 21:23
eu as mai adauga: interzis CANICULEI!
Ce bine imi pare, Awana, draga, ca ai pus pounctul pe "i"!!!
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Joi, 22 Iulie 2010, 21:23
punctul am vrut sa scriu...scuze
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Joi, 22 Iulie 2010, 21:25
Sa va intreb ceva: feminitatea are varsta? Eu cred ca feminitatea nu are varsta.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: adria din Joi, 22 Iulie 2010, 21:38
feminitatea! de cate ori nu ma intreb, mai ales in ultima vreme, unde s-a ascuns? vad atat de putine fete cu adevarat feminine
parca nici n-ar sti ce e cu chestia asta
lasand la o parte felul cum se imbraca, sunt atat de exagerate in gesturi, cauta sa atraga privirile tipand sau, ma rog, vorbind mult prea tare, fumand pe strada, etc.
acum, multi ani, am vazut un grup de turisti, cred ca erau germani, mai mult turiste, trecute de 60-65 ani
toate acele femei m-au impresionat foarte mult
erau imbracate in treninguri de culori deschise: verde, roz, galben, culori pale, una nu avea o culoare inchisa pe ea
erau fardate, dar atat de natural! stiu ca nu e frumos, dar am intors capul dupa ele
feminitatea razbatea prin fiecare por al lor: erau vesele, se vedea ca se bucurau de plimbarea prin capitala noastra
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Joi, 22 Iulie 2010, 21:44
Cred ca o femeie sa poate poune in valoare cu mult bun gust, la orice varsta. Daca esti maritata si daca esti dolofana merita sa fii feminina! Merita sa te ingrijesti, sa fii mereu coafata, dichisita, parfumata, surazatoare, tonica si stralucitoare!
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: pe_jumate din Joi, 22 Iulie 2010, 23:35
feminitatea/eleganta e o chestiune de tinuta.. pana si o soseta veche poate arata solemn daca e asezata in pozitia potrivita...  ;)

asta e o juxtapunere a unor idei ale unor femei extraordinare.. prima: grace kelly iar a doua nina cassian
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Joi, 26 August 2010, 22:10
    Sa vorbim despre bun simt. La urcarea in autobuz un barbat ma impinge, imi rupe un nasture de la bluza. Bine ca nu s-a rupt bluza, am avut noroc! La serviciu astept liftul pentru a urca la etajul 11. In timp ce astept, se formeaza o coada considerabila. Vreau sa intru in lift, dar tavalug, tavalug, dau buzna ultimele persoane sosite la lift, intra si usile liftului se inchid. Am avut noroc si de data aceasta: bine ca nu m-a prins liftul intre usi. Dimineata, ies pe usa apartamentului meu, femeia de serviciu nu ma saluta, este suparata. Iar am avut noroc:bine ca nu m-a injurat. Ma hotarasc sa merg ca Matizul la serviciu. O Skoda Octvia imi taie calea cu viteza luminii, desi avea rosu. Am avut noroc: bine ca nu mi-a lovit Matizul. CONCLUZIE: daca bunul simt lipseste din diverse considerente, nu disper, ci spun: "Doamne fereste de mai rau!" Si zambesc frumos, intrucat mereu am noroc, nu-i asa?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Luni, 30 August 2010, 16:28
Este luni... Sunt asa, ca lunea... Dimineata devreme sunt asa lipsita de chef, obosita rau de tot... Mai tarziu imi revin, ma revigorez. Dimineta devreme merg in Parcul Izvor cu catelusele mele, ma inviorez fac conversatie cu multi oameni...  A inceput o noua zi in viata mea, o noua saptamana in care pot face atat  multe!  Serviciul, gospodaria, cumparaturile  imi umplu tot timpul. Da, atitudinea este normala. Sa ma gandesc cu bucurie la viitor, la noi oportunitati de a face lucruri minunate, de a progresa si de a-i ajuta pe altii.  O zicala spune sa iti traiesti fiecare zi ca si cum ar fi ultima. Poate suna cam dramatic, dar se aplica destul de bine: sa valorifici la maxim potentialul pe care il ai, sa scoti tot ce e mai bun din fiecare situatie, ca si cum nu ar exista o alta sansa. Dar, nu inseamna numai atat. Trebuie sa privesc si in interiorul meu, în fiecare latura a lui, astfel încat sa fie totul în regulă, astfel încât sa fiu împăcată cu sufletul meu, si mai ales cu oamenii din jurul meu.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: calina din Joi, 02 Septembrie 2010, 17:25
te referi la a te lasa provocat, la a accepta noul, a te lasa deschis unor posibilitati
Nu-i rau ...de cele mai multe ori asa ti se schimba viata, asa apar oportunitatile
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Joi, 02 Septembrie 2010, 18:25
te referi la a te lasa provocat, la a accepta noul, a te lasa deschis unor posibilitati
Nu-i rau ...de cele mai multe ori asa ti se schimba viata, asa apar oportunitatile
Asa este, Calina. Imi propun sa fiu optimista, increzatoare in fortele proprii, sa fiu indrazneata, mai creativa, mai activa..., dar uneori, ma trezesc visand fara frontiere la multe posibilitati, uneori visez sa fiu campioana! Da, campioana! La serviciu, acasa, la cumparaturi, la dragoste... Imi plac performantele. Dar, in acelasi timp, constat ca nu sunt asa de pregatita pentru toate performantele visate si ma uit cu jind  la varful piramidei succesului.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: FIF din Joi, 02 Septembrie 2010, 19:13
Referitor la topicul "atitudine", intreb si eu, orgoliul ce fel de atitudine este? Poate exista orgoliul atunci cand este vorba de iubire? Eu zic ca nu.
orgoliul e natural uman.... chiar daca stim sa-l dramuim, chiar daca devine exacerbat, tot natural ramene. si atunci, de ce nu ar exista si in iubire? iar cel care nu stie sa te protejeze, sa-ti protejeze inclusiv orgoliul, cum poate spune ca te iubeste? ori te iubeste asa cum esti, ori ba.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Joi, 02 Septembrie 2010, 20:46
Referitor la topicul "atitudine", intreb si eu, orgoliul ce fel de atitudine este? Poate exista orgoliul atunci cand este vorba de iubire? Eu zic ca nu.
orgoliul e natural uman.... chiar daca stim sa-l dramuim, chiar daca devine exacerbat, tot natural ramene. si atunci, de ce nu ar exista si in iubire? iar cel care nu stie sa te protejeze, sa-ti protejeze inclusiv orgoliul, cum poate spune ca te iubeste? ori te iubeste asa cum esti, ori ba.
Sa stii ca mi-a dat de gandit ceea ce ai scris.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: FIF din Joi, 02 Septembrie 2010, 23:38
pai nu aia ne lovim tastaturile? ca sa ne transmitem idei si sa gandim?  ;)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: calina din Marți, 07 Septembrie 2010, 21:45
Oarecum legat de atitudine......de ce intalnim atat de putini barbati de calitate?!
Oare nu suntem noi, femeile de vina?!!
Noi ii crestem
Noi ii educam
Noi le scuzam compotamentul mai tarziu in loc sa ii tragem de maneca
Ne pedepsim singure?!!
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Ayouni din Marți, 07 Septembrie 2010, 21:54
@calina, in cateva cuvinte, concise, la obiect, ai descris un adevar imens... si eu mi-am pus de foarte multe ori aceeasi intrebare. nu am avut fericirea s binecuvantarea de a fi mama si asta mi-a schimbat profund toata viata... de aceea nu am informatie de prima mana, doar ce am vazut la prietene mame de baieti.  cred totusi ca educatia pe care o primeste un baiat de la mama si de la tatal lui sa aiba un cuvant foarte important de spus pentru ceea ce va deveni acel baiat cand va fi mare.  la fel, auto-educatia poate fi un factor vital.  stiu ca pe aici pe forum sunt mame de baieti, poate ele sunt cele mai indreptatite sa-si spuna opinia. :)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Saturnianul din Marți, 07 Septembrie 2010, 22:44
Stiti zicala aia, foarte adevarata: "In spatele unui barbat de succes sa o femeie de sucess" :) Barbatii sunt educati toata viata. Cind sunt baieti, de mame, cind sunt maturi de iubite, sotii. Doar ca la maturitate nu mai functioneaza aceeasi metoda ca in copilarie. Si aici esueaza multe femei: incearca sa-l educe prin a se impune, ceea ce e o greseala fatala fiindca activeaza reactia de autoaparare. De ce fac asta nu stiu, cind au la indemina atitea alte metode soft, cu efect garantat :)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: FIF din Joi, 09 Septembrie 2010, 14:21
Oarecum legat de atitudine......de ce intalnim atat de putini barbati de calitate?!
Oare nu suntem noi, femeile de vina?!!
Noi ii crestem
Noi ii educam
Noi le scuzam compotamentul mai tarziu in loc sa ii tragem de maneca
Ne pedepsim singure?!!

Doamne cat de neadevarat!
Ma gandesc cu adanc rewspect la mama mea, o femeie simpla, dar de o nioblete uluitoare.... si cat a incercat saraca sa ma invete, sa ma cizeleze! Toate eforturile au fost zadarnice  --- ganditi-va la o combinatie de scorpion/catar !!!!!!
Numai viata a reusit sa ma schimbe, dandu-mi sumedenie de suturi ... si nici amu nu am dreptul sa spun ca sunt un "barbat de calitate" !!!
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Joi, 09 Septembrie 2010, 14:49
Mă bucură şi mă surprinde, în acelaşi timp, sinceritatea ta, FIF!
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Joi, 09 Septembrie 2010, 15:00
Sărut mâna femeilor simple, cu mulţi copii, care au ales să contribuie la minunea lumii prin jertfirea propriei feminităţi. Omagiez femeia care îşi creşte copiii  cu exerciţii zilnice de demnitate şi echilibru, pentru că în viaţă niciodată nu poţi şti cât trebuie să te târăşti, cât să zbori, pe ce poţi să aluneci şi să faci buf!
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: pe_jumate din Joi, 09 Septembrie 2010, 19:44
Sărut mâna femeilor simple, cu mulţi copii, care au ales să contribuie la minunea lumii prin jertfirea propriei feminităţi. Omagiez femeia care îşi creşte copiii  cu exerciţii zilnice de demnitate şi echilibru, pentru că în viaţă niciodată nu poţi şti cât trebuie să te târăşti, cât să zbori, pe ce poţi să aluneci şi să faci buf!

draga @luciamanta, de ce crezi ca feminitatea trebuie jertfita in astfel de situatii?  :) sau probabil nu am priceput eu prea bine la ce te refereai.. te rog ajuta-ma sa inteleg ce vroiai de fapt sa spui..
eu zic ca ea, feminitatea, daca exista, ramane vesnic acolo.. iar femeia va fi cam aceeasi (poate cu trupul modificat, asta da, asa e de cele mai multe ori) si dupa ce naste/creste un copilas, nu? :)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Joi, 09 Septembrie 2010, 20:00
Pe_jumate, am făcut referire la femeia simplă, simplă de tot, care are mulţi copii, iar trupul acesteia este, de cele mai multe ori, marcat de travaliul naşterilor repetate. Reţeaua fină a vergeturilor corpului ei desenează conturul zeiţei fertilităţii, si nu a feminităţii. Femeia simplă de la ţară - care este divină pentru mine - trudeşte cu sudoare la munca câmpului, cu faţa şi mâinile arse de soare, având călcâiele crăpate. Feminitatea dispare
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: calina din Joi, 09 Septembrie 2010, 21:50
http://www.youtube.com/watch?v=KxjPHcAOEr8
Uite Atitudine :) :) :) :)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Marți, 21 Septembrie 2010, 20:59
In randurile de mai jos am sa va relatez o intamplare adevarata.

Pe masura ce se apropia de casa, Maria simtea ca ceva rau se va intampla. Avea mereu premonitii. Au trecut anii peste Maria, nu mai era chiar tanara. Si totusi, locuia cu parintii, foarte impovarati de boli si griji fel de fel. A ajuns acasa, dar era prudenta si banuitoare, si incepu sa cerceteze toata casa. L-a vazut pe tatal ei, schiopatand, legat in jurul gleznei cu o banderola. Tatal ei tocmai cazuse pe scarile din fata blocului, care erau nefinisate, cu schele multe montate pe ele. Ar fi trebuit sa mearga imediat cu tatal ei la urgenta, dar mama ei avea programare la un centru medical particular, asadar numai seara tarziu a ajuns la spital si cu tatal ei. In urma consultului si a radiografiilor, s-a dat verdictul: fractura de glezna si 30 zile de purtat ghips, 7 zile de inactivitate, pastile de administrat... In fine, asa a fost sa fie. Dupa 6 zile a fost la control cu tatal ei. Lucrurile nu am mers prea bine, osul s-a distantat, nu s-a fixat si doctorul l-a intrebat atunci pe pacientul neasultator, daca vrea cu orice pret sa faca cunostinta cu sala de operatii de la ortopedie. Pacientul s-a nelinistit si a raspuns categoric nu, nu dorea sa ajunga la operatie. Atunci Maria a intervenit si a marturisit doctorului ca tatal ei nu a respectat recomandarile sale, a mers destul de mult, nu a stat linistit in pat. Reactia tatalui ei a fost socanta: i-a cerut medicului s-o pofteasca afara din cabinet pe fata lui, singura care ii era alaturi, care ii purta de grija mereu ca un caine credincios. Doctorul a tacut o vreme, apoi a spus ca nu poate face asa ceva. Nu poate da afara din cabinet o doamna. Cu toate acestea, ea a ramas in cabinet cu ochii in lacrimi, cu sufletul ranit si umilit. Maria era umilita zi de zi in diverse moduri. Cu toate acestea, Maria a asistant la punerea unui nou ghips, platind o suma de bani asistentului care s-a ocupat de noul ghips, iar apoi s-a dus sa ii cumpere ceva de mancare tatalui ei. Maria a dat fuga in parcare si a adus masina in fata intrarii spitalului, cat mai aproape de intrare. De indata ce tatal Mariei a fost urcat de catre un infirmier in masina, au si pornit casa, fiecare cu gandurile si suferintele lui.
Acesta a fost un mic fragment autentic din viata Mariei.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Ayouni din Miercuri, 22 Septembrie 2010, 20:04
@luciamanta, induiosatoare povestea prietenei tale... de fapt povestea atator alte marii din tara asta pentru care luminita de la capatul tunelului intarzie sa se arate.  curaj totusi!
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Sâmbătă, 02 Octombrie 2010, 20:36
Si acum imi revine in minte, dupa atatia ani, intrebarea profesorului meu de sociologie de la facultate: "Daca ai intalni un barbat potrivit tie, ca si caracter, si foarte prezentabil, chiar frumos, dar ar fi gunoier ta-ai casatori cu el?" Raspunsul meu de atunci a fost "da".  Ce raspuns aveti pentru o asemenea intrebare, doamnelor si domnisoarelor?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: pe_jumate din Sâmbătă, 02 Octombrie 2010, 21:15
@luciamanta: e foarte interesanta intrebarea profesorului tau :).. ma gandesc sa iti raspund dupa cum vad eu lucrurile:imi amintesc un citat din antoine de saint exupery, a iubi nu inseamna a ne privi unul pe celalalt, ci a privi amandoi in aceeasi directie.

casatoria e un angajament pe termen lung, in care "a ne privi unul pe celalalt" ocupa doar o mica parte din economia generala a acestuia ..

lectiile succesive pe care mi le-a dat viata pe aceasta tema m-au ajutat sa inteleg cu claritate un aspect, si anume ca pentru ca o casatorie "sa mearga" pe termen lung, este necesar ca cei doi "participanti" sa aiba obiective comune sau cel putin sa vada lucrurile importante din viata cam in acelasi mod..

tu si gunoierul tau ipotetic si super atragator v-ati fi putut eventual privi unul pe celalalt o vreme, (gandeste-te la exprimarea asta ca la o metafora pentru iubirea pasionata de inceput) dar ce va faceati cand trebuia sa priviti si spre lume dupa ce timpul pasiunii nebune ar fi trecut?

lumea spre care ar fi privit el, sau directia privirii lui nu ar fi fost probabil aceeasi cu a ta.. si asta ar fi fost destul pentru finalul legaturii..

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Luni, 04 Octombrie 2010, 11:07
De cele mai multe ori, chiar şi atunci când priveşti în aceeaşi direcţie cu partenerul..... orizontul este altul.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: pe_jumate din Luni, 04 Octombrie 2010, 11:30
Stiti zicala aia, foarte adevarata: "In spatele unui barbat de succes sa o femeie de sucess" :) Barbatii sunt educati toata viata. Cind sunt baieti, de mame, cind sunt maturi de iubite, sotii. Doar ca la maturitate nu mai functioneaza aceeasi metoda ca in copilarie. Si aici esueaza multe femei: incearca sa-l educe prin a se impune, ceea ce e o greseala fatala fiindca activeaza reactia de autoaparare. De ce fac asta nu stiu, cind au la indemina atitea alte metode soft, cu efect garantat :)

scumpul meu @saturn, te rog impartaseste-mi si mie secretul, ca sa-l stiu acum macar, aproape de pensie: care sunt minunatele si nenumaratele metode "soft" de domesticire a unui barbat?? :-* :D ;)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: pe_jumate din Luni, 04 Octombrie 2010, 11:44
De cele mai multe ori, chiar şi atunci când priveşti în aceeaşi direcţie cu partenerul..... orizontul este altul.

fir-ar sa fie, @draga stel, basca ceea ce spui tu! ;) .. si atunci, ce mai ramane din sansele de a rezista romantici si plini de dragoste in cuplu pe termen lung ? :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Luni, 04 Octombrie 2010, 11:48
De cele mai multe ori, chiar şi atunci când priveşti în aceeaşi direcţie cu partenerul..... orizontul este altul.
Si mai mult decat atat, te poti uita uneori spre un alt orizont, dar mai exista situatii este cand te uiti dincolo de orizont.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: pe_jumate din Luni, 04 Octombrie 2010, 12:04
@luciamanta: vai de capul nostru, mai ramane vreo sansa sa ramanem alaturi? oare insasi institutia casatoriei mai are priza in real? :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Luni, 04 Octombrie 2010, 12:08
Nu ne ramane decat sa ne uitam in jurul nostru. Ce vedem?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Luni, 04 Octombrie 2010, 15:03
Fetelor, dacă putem vedea dincolo de orizont.... cred că este cool.
Ce te faci cu cei care nu-l văd!
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Luni, 04 Octombrie 2010, 15:07
Priza în real.......
oare să fie compromisul?
şi atunci o luăm de la capăt...... (unii), iar direcţii, iar orizonturi.....
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Luni, 04 Octombrie 2010, 15:10
Fetelor, dacă putem vedea dincolo de orizont.... cred că este cool.
Ce te faci cu cei care nu-l văd!
Cine are urechi de auzit, să audă, cine are ochi de văzut, să vadă! ...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Luni, 04 Octombrie 2010, 15:19
Priza în real.......
oare să fie compromisul?
şi atunci o luăm de la capăt...... (unii), iar direcţii, iar orizonturi.....
Steliana, ma bucur ca esti prezanta la discutii pe forum... Referitor la ceea ce ai spus mai devreme, poate ca acesta este testul suprem la care sunt supusi oamenii...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Ayouni din Luni, 04 Octombrie 2010, 15:28
Si acum imi revine in minte, dupa atatia ani, intrebarea profesorului meu de sociologie de la facultate: "Daca ai intalni un barbat potrivit tie, ca si caracter, si foarte prezentabil, chiar frumos, dar ar fi gunoier ta-ai casatori cu el?" Raspunsul meu de atunci a fost "da".  Ce raspuns aveti pentru o asemenea intrebare, doamnelor si domnisoarelor?

ca de obicei, iarasi ne-ai dat food for thought, luciamanta... si m-am tot gandit.  eu consider ca nimic nu este batut in cuie in viata asta, ca nu exista o regula imbatabila pentru orice, nici ceva care urmat cu sfintenie iti aduce rezultatul scontat.  totul este posibil in aceasta lume a tuturor posibilitatilor.  daca te gandesti ca baiatul acela care ti se potriveste din multe puncte de vedere ar avea meserie nu prea placuta, atunci poate ar trebui sa vedem acest lucru altfel: sunt vremuri de criza, vremuri grele, am auzit de multi medici sau economisti care fac cu totul si cu totul alte meserii, pentru ca nu gasesc ceva adecvat; poate ca el doar asta a gasit (si am auzit ca sunt platiti destul de bine, au ceva care s-ar numi "spor de rusine" sau cam asa ceva)... este doar o meserie, omul MUNCESTE in mod cinstit, nu fura nici nu leneveste.  de multe ori in viata asta trebuie sa ne tinem cu o mana coroana iar cu cealalta sa muncim si de multe ori sa facem si ce nu ne place.  iar cu privitul in aceeasi directie, steliana cam are dreptate, te poti uita in aceeasi directie dar pe lungimi de unda diferite, cu orizonturi diferite... si ca sa intaresc acest lucru, uite aici puterea exemplului: am cunoscut un cuplu, amandoi englezi, amandoi cam cu aceeasi educatie, hai sa zicem cu un profil socio economic asemanator. ea, blonda cu ochi albastri, frumoasa, stilata, dar autoritara pana in panzele albe, dominanta, si taca-taca-taca, nu-i tacea gura toata ziulica (si-i mai si placea sa bea cate un paharel in plus); plus ca totul in acel cuplu trebuia sa se faca numai dupa voia ei.  pana intr-o zi cand sotul s-a indragostit de  o tailandeza frumusica, blanda, amabila, decenta, serviabila, e adevarat, fara prea multe studii (avea un job destul de modest).  englezoiaca a fost foarte lovita si scandalizata in acelasi timp si-mi amintesc ca unul dintre lucrurile pe care le pomenea tot timpul era legat de "vai, si cum o sa iasa EL in societate cu acea tailandeza etc etc").  si uite ca el iesea si nu-i pasa absolut deloc de gura lumii, era in sfarsit fericit alaturi de o femeie linistita si lipsita de ifose. si asa sunt pana in ziua de azi.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Luni, 04 Octombrie 2010, 19:10
Si acum imi revine in minte, dupa atatia ani, intrebarea profesorului meu de sociologie de la facultate: "Daca ai intalni un barbat potrivit tie, ca si caracter, si foarte prezentabil, chiar frumos, dar ar fi gunoier ta-ai casatori cu el?" Raspunsul meu de atunci a fost "da".  Ce raspuns aveti pentru o asemenea intrebare, doamnelor si domnisoarelor?

ca de obicei, iarasi ne-ai dat food for thought, luciamanta... si m-am tot gandit.  eu consider ca nimic nu este batut in cuie in viata asta, ca nu exista o regula imbatabila pentru orice, nici ceva care urmat cu sfintenie iti aduce rezultatul scontat.  totul este posibil in aceasta lume a tuturor posibilitatilor.  daca te gandesti ca baiatul acela care ti se potriveste din multe puncte de vedere ar avea meserie nu prea placuta, atunci poate ar trebui sa vedem acest lucru altfel: sunt vremuri de criza, vremuri grele, am auzit de multi medici sau economisti care fac cu totul si cu totul alte meserii, pentru ca nu gasesc ceva adecvat; poate ca el doar asta a gasit (si am auzit ca sunt platiti destul de bine, au ceva care s-ar numi "spor de rusine" sau cam asa ceva)... este doar o meserie, omul MUNCESTE in mod cinstit, nu fura nici nu leneveste.  de multe ori in viata asta trebuie sa ne tinem cu o mana coroana iar cu cealalta sa muncim si de multe ori sa facem si ce nu ne place.  iar cu privitul in aceeasi directie, steliana cam are dreptate, te poti uita in aceeasi directie dar pe lungimi de unda diferite, cu orizonturi diferite... si ca sa intaresc acest lucru, uite aici puterea exemplului: am cunoscut un cuplu, amandoi englezi, amandoi cam cu aceeasi educatie, hai sa zicem cu un profil socio economic asemanator. ea, blonda cu ochi albastri, frumoasa, stilata, dar autoritara pana in panzele albe, dominanta, si taca-taca-taca, nu-i tacea gura toata ziulica (si-i mai si placea sa bea cate un paharel in plus); plus ca totul in acel cuplu trebuia sa se faca numai dupa voia ei.  pana intr-o zi cand sotul s-a indragostit de  o tailandeza frumusica, blanda, amabila, decenta, serviabila, e adevarat, fara prea multe studii (avea un job destul de modest).  englezoiaca a fost foarte lovita si scandalizata in acelasi timp si-mi amintesc ca unul dintre lucrurile pe care le pomenea tot timpul era legat de "vai, si cum o sa iasa EL in societate cu acea tailandeza etc etc").  si uite ca el iesea si nu-i pasa absolut deloc de gura lumii, era in sfarsit fericit alaturi de o femeie linistita si lipsita de ifose. si asa sunt pana in ziua de azi.

Multumesc, Ayouni, pentru ceea ce ai scris. Foarte interesant. O lectie de viata. Am citit pe nerasuflate tot ceea ce ai scris.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: calina din Luni, 04 Octombrie 2010, 19:51
Ok.Sunt de acord cu chitanta de mana, intelegere facuta pe servetel in restaurant, ma lipsesc de institutia asta caduca numita casatorie dar......cu cine sa inchei chitanta...........e greu si chimie si buna comunicare si pozitie sociala similara.Lumea in care traim ne-a schimbat, ne-a facut atat de diferiti incat ne-a trasformat in mici enclave, Este mai usor sa conduci o societate formata din indivizi decat una solida bazata pe relatii stranse.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Luni, 04 Octombrie 2010, 19:55
Bine ai revenit pe forum, Calina! Ai si tu dreptatea ta in ceea ce spui!
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Luni, 04 Octombrie 2010, 20:16
Este la latitudinea noastră să facem sau nu ceva. Suntem factorul decisiv al acţiunilor din viaţa noastră. Iar asta dă puterea să faci totul cu un anumit suport raţional.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Saturnianul din Marți, 05 Octombrie 2010, 00:47
Stiti, de multe ori, prea preocupati sa privim orizontul, nu-l mai vedem pe cel de linga noi si uitam de ce am inceput sa privim orizontul ;)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Marți, 05 Octombrie 2010, 07:47
Stiti, de multe ori, prea preocupati sa privim orizontul, nu-l mai vedem pe cel de linga noi si uitam de ce am inceput sa privim orizontul ;)
Chiar asa, Saturnis? Si ce este de facut?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Marți, 05 Octombrie 2010, 08:12
Ce-i de făcut?
Trăim clipa! Aici şi acum!
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Marți, 05 Octombrie 2010, 08:18
Te ador, Steliana, uite acum, mi se umple inima de frumos...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Marți, 05 Octombrie 2010, 10:37
Mă bucur sincer pentru tine Lucia!
Aceasta este şi menirea noastră. Ca să accedem spre dimensiuni superioare facem ca totul să fie cu adevărat minunat, extraordinar, super.....
Când te gândeşti că ne trebuie atât de puţin pentru a vedea viaţa mai frumoasă!
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: FIF din Miercuri, 13 Octombrie 2010, 06:57
@luciamanta: vai de capul nostru, mai ramane vreo sansa sa ramanem alaturi? oare insasi institutia casatoriei mai are priza in real? :D
scuze ca ma bag in discutia fetelor .... da' ....
institutia e ok. e chiar un pas de mare mandrie , de implinire sociala.
ce trebe reformat e conceptul de eternitate al acesteia. omul nu e construit monogam pe viata .... si in nici un caz omul modern, evoluat. chiar nu trebe sa transformam in tragedie ca la un moment dat ne alegem, constient, drumuri diferite!
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: pe_jumate din Joi, 04 Noiembrie 2010, 19:37
@fif: pai atunci ar trebui sa reformam si biserica, nu? :-*
cred ca si biblia ar trebui revizuita in conditiile date, hehe.. facem casatorie pe short-middle term.. hehe
(e o gluma, evident, ce am zis)  :)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Saturnianul din Joi, 04 Noiembrie 2010, 19:55
Consider ca institutia casatoriei ca si concept nu este deloc ok. Ar fi ok daca ar avea un statut formal, de pura implinire personala si atit. Asa cum este astazi, nu ma simt tocmai in largul meu ca am nevoie de binecuvintarea unei institutii pentru a-mi fi recunoscute si acceptate sentimentele fata de o persoana si, implicit, relatia cu ea. Se cheama conditionare. Ceva de genul "daca institutia X nu consfinteste ca doi oameni se iubesc inseamna ca ei nu se iubesc si relatia lor nu exista, indiferent de ceea ce simt ei". Ori asta nu mi se pare deloc in regula.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: pe_jumate din Vineri, 05 Noiembrie 2010, 00:58
hmmm, @saturn, din punctul meu de vedere, casatoria ca si concept e ok.. problema e ca nu ne calificam poate prea multi pentru un astfel de act ..

casatoria are ceva sacru si ar trebui sa faca diferenta, prin ceremonialul impus de slujba bisericeasca propriu-zisa, intre un tip de relatie intre cei doi in care acestia nu-si asuma nici un fel de responsabilitate pe termen lung, nici unul fata de altul si nici macar in privinta cresterii copiilor si cea in care cei doi isi asuma "povara" trecerii impreuna de bune si rele pentru tot parcursul vietii .. stim cu totii acum ca drumul vietii e cotit si deseori greu.. si ca e usor sa zici "m-am plictisit, vreau altceva" si sa iti cauti norocul, lasand totul, inclusiv copiii in spate..

din punctul meu de vedere, lucrurile ar trebui lasate asa cum sunt in ceea ce priveste institutia casatoriei.. dar ar trebui ca doar cei care inteleg si isi asuma parcursul vietii impreuna cu celalalt, cu dificultatile lui cu tot, sa se si casatoreasca si sa aiba copii..

pentru toti ceilalti exista libertatea de spirit, uniunile sub clar de luna..  si institutia concubinajului
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Magdalena_` din Vineri, 05 Noiembrie 2010, 17:43
despre ce vorbim? casatoria ca si concept, sau casatoria ca si institutie? ca si institutie, este zero, ca si concept, trebuie raportat la fiecare individ si aici are dreptate saturnianul cand spune sa privim langa noi ( si uite asa, nu mai trebuie sa reformam nici biserica ;D). apoi, nu stiu cum percepe fiecare institutia concubinajului, dar stiu sigur ca socialul ( acelasi in care suntem constransi sa ne ducem existenta ) priveste aspectul cu ochi critici.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: RASFATATA din Vineri, 05 Noiembrie 2010, 18:35
Atitudinea este o stare de spirit care ar trebui sa existe in fiecare dintre noi. De cele mai multe ori luam atitudine in problemele care nu ne privesc si deseori suntem apostrofati ca ne bagam ca musca in lapte, dar e bine.....trebuie sa luam atitudine, a fi nepasator ar insemna sa nu vezi, sa nu auzi, sa nu simti, sa fii un om mort...
Dar ce facem cu atitudinea fata de noi insine?
Ce facem atunci cand destinul se joaca cu noi si primim o palma cand ne e lumea mai draga si nu mai stim ce cale sa mai alegem, ce atitudine sa luam atunci?
Ce atitudine luam fata de cei care am crezut ca ne iubesc cel mai mult si ne-au dezamagit cumplit?
Uitrea, iertarea, furia,acceptarea, fuga,toate acestea sunt atitudini si oscilezi intre ele fara a sti care este atitudinea corecta fata de tine.
Ce atitudine luam cand nu mai avem orizonturi, cand simtim ca totul se prabuseste in jurul nostru si nu mai intrezarim nici o luminita la capatul tunelului?
Si totusi sa inchei intr-o nota optimista atitudinea de a ne inscrie in acest forum al oamenilor singuri s-ar putea sa fie o atitudine corecta pentru multi dintre noi.
Deci dragilor luati in continuare atitudine.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Saturnianul din Vineri, 05 Noiembrie 2010, 20:55
@Magdalena: Atentie, vorbesc de conceptul institutiei casatoriei, nu de conceptul casatoriei. Sunt doua lucruri diferite :)

@pe_jumate: De ce avem nevoie de o institutie, fie ea si biserica, care sa consfinteasca asumarea unor responsabilitati? Ar trebui sa fie treaba celor doi si atit. Si cita importanta crezi ca are consfintirea asumarii de responsabilitati facuta de biserica? Nici una, in cele mai multe cazuri. Citi au fost casatoriti de institutia bisercii si in secunda doi dupa incheierea ceremoniei, unul dintre ei, sau amindoi, si-a si uitat responsabilitatile? Uitat, intr-un fel spus, pentru ca nu si le-a(u) asumat niciodata in fapt. Nu au existat responsabilitatile. Si nici o ceremonie sau consfintire n-o faca sa se manifeste responsabilitatile acolo unde n-au existat niciodata. E ca si cum ai spune ca doi oameni care nu se iubesc si nu simt nimic unul pentru celalalt, ar incepe sa se iubeasca daca ar exista vreo institutie care sa consfinteasca asta. In materie de sentimente nimeni n-are nici o autoritate sa consfinteasca nimic, decit cei doi.

De ce doi oameni care se iubesc dar care nu s-au supus nici unei consfintiri a vreunei institutii sunt numiti "concubini", priviti... diferit, ca niste paria, si chiar tinta rautatilor. Stii de categoria cetatenilor paria din India care nu au drepturi fiindca nu fac parte dintr-o casta, ca si cum asta i-ar face mai putin oameni. Cam asa e si in cazul celor casatoriti si a celor numiti concubini. Ultimii sunt considerati un fel de paria, sub aspect moral si chiar legal, in ochii societatii. Daca nu esti in vreo casta, nu existi. Si asta nu mi se pare deloc in regula!

Sigur ce spun eu aici, inseamna schimbarea a milenii de conditionari sociale, nu se poate schimba peste noapte. Vorb-aia, ii e greu individului sa schimbe un obicei format in ani daca nu se intimpla ceva radical. Dar sa schimbi niste conditionari formate in milenii! :)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Vineri, 05 Noiembrie 2010, 21:56
Eu va spun una si buna: casatorie sau nu, concubinaj sau nu, omul de langa tine conteaza! In viata poti sa realizezi multe, sa te simti iubit si implinit atunci cand daca omul de langa tine te iubeste, te intelege, te completeaza, te sustine. Cand simti ca ai pentru cine trai si de ce trai, atunci stii ca ai gasit omul potrivit, omul cu care esti compatibil!
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Magdalena_` din Vineri, 05 Noiembrie 2010, 23:19
Multumesc, M-am lamurit saturnianule.
Crezi ca in Romania, persoanele singure nu sunt marginalizate, nu sunt niste paria?
Si apoi, concubinajul, crezi ca este prea acceptat? Aici exista mici, mari diferente intre cum sunt tratati barbatii si cum sunt tratate femeile din astfel de relatii. Ideal ar fi ca si societatea sa se raporteze la sentimente. Din pacate aceasta judeca diferit lucrurile.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: pe_jumate din Vineri, 05 Noiembrie 2010, 23:22
@magdalena: nu inteleg prea bine diferenta pe care o faci intre casatorie ca concept si casatorie ca institutie.. eu nu sunt in stare sa separ cele doua notiuni.. casatoria este o institutie, deloc neglijabila, ci dimpotriva, necesara atat pentru ordinea sociala pe care se vrea sa o instituie cat si generatoare de drepturi, indeosebi succesorale .. nu e doar dragostea aceea unica despre care vorbeste @saturn, e mult mai mult.. in fapt, e un contract pe termen lung intre cei doi, avand la baza acel punct de origine in care dragostea e cuvantul cheie dar si dezvoltarile ulterioare pornind din acel punct, in care, uneori, dragostea de la origini e complet uitata/tradata/compromisa..  

@saturn: in inima mea iti dau toata dreptatea pamantului si cred sincer ca modelul de dragoste binecuvantata  pe care il descrii tu e cel mai fenomenal lucru care se poate intampla cuiva intr-o viata de om.. in asemenea cazuri nu e necesara biserica, asa e .. e insa esential sa gasesti acel om (oama)-pereche, cu care sa mergi mana in mana pe tot parcursul plin de hartoape al vietii, neclintiti in inaintare si cristalini in sentimente pana la moarte..

in lumea noasta din pacate, unde faptul ca exist trebuie dovedit cu un CNP sau cu alte .. fel de fel de hartii, faptul ca stiu sa scriu si mai vad inca sa citesc trebuie "probat" cu fel de fel de documente cu stampila samd, lipsa unui asemenea "contract-certificat" face rau  .. nevinovatilor succesori..
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: pe_jumate din Vineri, 05 Noiembrie 2010, 23:28
vorba proverbului: "la placinte (iubire dezlantuita pe toate canalele) inainte, la razboi (copii, probleme de sanatate, esecuri in viata profesionala, etc) inapoi!" (traiasca ion creanga!)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Magdalena_` din Vineri, 05 Noiembrie 2010, 23:36
Casatoria ca si institutie, eu o inteleg prin prisma drepturilor si obligatiilor oranduite de societatea civila. Ca si concept, este acel liant care leaga doi oameni. Sunt foarte de acord cu ce spui vis` a vis` de originea acestui fapt. In ce priveste drepturile, trebuie sa te contrazic, spunandu-ti ca si urmasii rezultati din relatii de concubinaj pot participa cu aceleasi drepturi, ca si cei rezultati din casatorie la toate drepturile, inclusiv cele succesorale cu conditia sa fie recunoscuti.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Magdalena_` din Vineri, 05 Noiembrie 2010, 23:43
Nu vreau sa fiu inteleasa gresit, sunt pentru casatorie, pentru acel pentru tot restul vietii!
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: pe_jumate din Sâmbătă, 06 Noiembrie 2010, 00:05
@magdalena: stiu ca si copiii nelegitimi pot sa capete, dupa lupte acerbe cu nevestele legitime si copiii legitimi ceva din bunurile parintelui .. dar, cu cata zbatere si chin, nu?
din punctul meu de vedere, cei doi pot face absolut ce doresc cu vietile lor .. iar casatoria poate sa nu conteze deloc..
dar atunci cand sunt copii in ecuatie, decizia de 'a-ti cauta norocul ca mod destul de egoist de a cauta satisfactie in viata' si lasandu-i pe ei in spate, intrebatori si niciodata multumiti de explicatiile parintilor, nu e ceva ok...
ce incercasem eu sa spun in primul mesaj era ca..  casatoria ar trebui privita cu mai multa seriozitate de cei care aleg sa se casatoreasca.. ziceam ca cei care nu isi asuma si responsabilitatile uneori colosale ale vietii in doi pe termen nelimitat, poate ca ar fi bine sa nu se casatoreasca deloc.. dar casatoria ar trebui lasata sa existe asa cum e acum.. till death do us apart.. pentru cei care se califica :)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Saturnianul din Sâmbătă, 06 Noiembrie 2010, 00:40
in fapt, e un contract pe termen lung intre cei doi

Ai pus punctul pe i @pe_jumate. Asta vreau eu: sinceritate, nu ipocrizie. E un contract pe termen lung, pai asa sa-i zica frate "contract (pre)nuptial". Scurt, la obiect si institutional:
- doi vor sa se ia
- isi aduc martori
- merg la primarie/notar, se constata indeplinirea conditiilor legale, semneaza si gata. Am terminat bilciul. Din punct de vedere al societatii sunt sot si sotie. In 5 minute, fara regie si scenariu impuse. Li s-a pus eticheta care-i ajuta sa nu fie paria. Social, sunt in rindul lumii. Mai departe sa fie lasati ei sa aleaga spectacolele si recuzita pe care le vor in cinstea uniunii, ceea ce rezoneaza sufleteste pentru ei.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Magdalena_` din Sâmbătă, 06 Noiembrie 2010, 08:32
"Dragostea vine si trece . Casatoria e e o institutie, iar lumea e nesfarsita: posibilitati de combinari, cate clipe are viata."
Ce poate fi mai minunat decat sa stai langa omul ales la bine si la rau?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Sâmbătă, 06 Noiembrie 2010, 23:21
Citat din: saturnianul
De ce doi oameni care se iubesc dar care nu s-au supus nici unei consfintiri a vreunei institutii sunt numiti "concubini", priviti... diferit, ca niste paria, si chiar tinta rautatilor.
si cine-s cei care trag cu rautati asupra concubinilor care se iubesc? nu cumva sunt oameni care formeaza cupluri anoste, in care iubirea, daca a fost sa fie vreodata prezenta, a sucombat demult? si-apoi, ce-i intereseaza pe doi oameni care se iubesc ce parere au altii despre relatia lor?
Citat din: magdalena_
Casatoria ca si institutie, eu o inteleg prin prisma drepturilor si obligatiilor oranduite de societatea civila. Ca si concept, este acel liant care leaga doi oameni.
daca este un liant, e unul slab, care se macina foarte repede.
Citat din: magdalena_
si urmasii rezultati din relatii de concubinaj pot participa cu aceleasi drepturi, ca si cei rezultati din casatorie la toate drepturile, inclusiv cele succesorale cu conditia sa fie recunoscuti.
de jure sau de facto.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Ayouni din Duminică, 07 Noiembrie 2010, 11:46

Crezi ca in Romania, persoanele singure nu sunt marginalizate, nu sunt niste paria?
Si apoi, concubinajul, crezi ca este prea acceptat?

1. nu cred ca in romania persoanele singure sunt marginalizate...
2. concubinaj (uniune libera, convietuire in doi... ) as zice ca este acceptat, spun asta din ce vad in jurul meu; am foarte multi colegi care au optat pentru aceasta situatie si nu am observat niciodata nici cea mai mica intentie din partea celorlalti de a-i trata altfel decat ca pe o pereche obisnuita si atat.

Oricum, casatoria nu garanteaza respect din partea celorlalti si cu atat mai putin este o garantie pentru iubire permanenta. de fapt, nimic nu este o garantie pentru iubire...
Si unde iubire nu e, restul stiti si voi ce se intampla.
Pe de alta parte, incrancenarea intr-o relatie care nu functioneaza, unde dragostea a apus demult, este ceva foarte nociv pentru ambii parteneri si cu atat mai mult pentru copilul sau copiii acelei relatii care pot fi traumatizati pentru tot restul vietii lor.  Decat sa vada ca mama si cu tata se cearta tot timpul sa mai rau, doamne fereste, ca ajung la violenta fizica, este preferabil fiecare cu drumul lui... copiii vor creste mult mai linistiti... isi vor putea vedea ambii parinti din cand in cand, separat. sau daca parintii sunt suficient de inteligenti, pot avea momente in care sa se intalneasca cu totii, pentru o plimbare impreuna, o iesire undeva. am un prieten care face acest lucru de ex, baietelul are 4 ani doar si a ramas cu mama lui... impreuna cu fosta lui pereche au stabilit sa se intalneasca minim o data pe luna, sa iasa toti trei impreuna si astfel copilul sa se bucure si de prezenta mamei si de a tatalui in acelasi timp. si acest lucru functioneaza foarte bine, in cazul lor.
in celalalt sens, am un alt exemplu, sotia s-a incapatanat sa nu-i dea divortul sotului si sa insiste pe o relatie "pentru binele copiilor, sa creasca si cu mama si cu tata"; si au continuat o relatie presarata cu episoade de violenta verbala si fizica, cu impacari trecatoare, unde copiii erau martori tacuti... o data ea a venit si a facut scandal chiar la locul de munca al sotului... cand baiatul cel mare avea vreo 16 ani, a intrat intr-o bataie cu alti copii, s-a dus in casa, a luat pistolul tatalui si a ranit pe unul dintre copii; din cate stiu, copilul acela a avut foarte mult de suferit.  in cele din urma, cei doi tot s-au despartit...



Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Duminică, 07 Noiembrie 2010, 23:56
Ce poate fi mai minunat decat sa stai langa omul ales la bine si la rau?
sa stai langa omul pe care il iubesti :)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Saturnianul din Luni, 08 Noiembrie 2010, 00:54
Ce poate fi mai minunat decat sa stai langa omul ales la bine si la rau?
sa stai langa omul pe care il iubesti :)

E posibil sa aleaga cineva sa stea linga un om la bine si la rau, fara sa-l iubeasca ???
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Luni, 08 Noiembrie 2010, 10:29
e posibil, am vazut cupluri unite de altceva, indeobste de bunuri mobile si imobile. e posibil si ca in momentul casatoriei oamenii sa se iubeasca si sa vrea cu adevarat sa fie impreuna la bine si la greu; dar cat va dura iubirea reciproca nimeni nu poate sti, iar in momentul in care se va fi stins nu va mai fi niciun bine, va fi numai "la greu" :( ei bine, unii aleg sa ramana impreuna, uneori invocand popi cu cartea lor de legi si pravilele lumii-ntregi, alteori multumindu-se cu motive pamantene: copii, case, masini, terenuri...

e intr-adevar minunat sa stai langa un om la bine si la greu, atat timp cat exista dragostea. daca dragoste nu e, nimic nu e.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: BLANCA din Luni, 08 Noiembrie 2010, 10:43
hmmmm.......greu...intradevar...de vorbit despre "singuratatea in doi"....si si mai greu este  sa recunosti ca esti singur....desi...in acte nu e asa....
nu stiu ce sa spun despre adevaratele motive pentru care ....accepti aceasta singuratate.Or` fi ele de ordin material....si chiar...sentimental( te gandesti la binele copiilor....sa aiba mereu aproape ambii parinti...pentru a nu fi traumatizati psihic)....dar de ce sa nu o recunoastem ca exista si situatii...in care accepti "singuratatea in doi"...si pentru ca iti dai seama ca "rau cu rau....dar mai rau fara de rau.".....ceva de genu....sau si mai rau...realizezi ca e putin probabil sa gasesti  pe altcineva mai bun.....sauuuuuu....ceva extrem de rau....ti-ai pierdut increderea in  sentimente......in....dragoste....ti-e impietrita inima......ajungi la concluzia ca dragostea o vei intalni doar in romane si telenovele.....si atunci preferi....daca tot  tu nu vei mai avea parte vreodata de ea....macar sa o oferi...sacrificandu-ti propriile trairi....sentimente....atat cat le mai ai.....pentru ca esti capabil  de o mare  daruire....esti patimas....ai capacitatea sa oferi...  ..tuturor din jurul tau...si mai ales alor tai........dar...sufletul tau????.....este...gol.....bate vantul....uneori al disperarii....al dorului....de a mai simti macar o data......acei fiori....acel sublim sentiment....
Poate...nu am  fost suficient de coerenta....imi cer scuze....m-am lasat dusa...de ganduri....
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Magdalena_` din Luni, 08 Noiembrie 2010, 13:40
gandurile tale BLANCA, exprima sentimente pe care majoritatea le traiesc.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: RASFATATA din Luni, 08 Noiembrie 2010, 20:17
Draga Blanca se pare ca tu esti mai singura decat noi care faptic suntem singuri dar speram sa mai avem o sansa sa impartim singuratatea cu cineva......Cred ca daca te simti singuratic intr-un cuplu este mai dureros decat sa te simti singur cand esti practic singur si nu trebuie sa dai socoteala la nimeni pentru gandurile tale, pentru faptele tale....
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: BLANCA din Marți, 09 Noiembrie 2010, 10:12
Ai surprins perfect....."singuratatea in doi"...RASFATATA.... asa este.....in singuratea mea....e mult mai greu....pentru ca DOAR EU....trebuia sa stiu   ce simt....iar toti cei din jurul meu....trebuie sa vada cu totul  si cu totul altceva.....trebuie sa se bucure de tot ce  le pot eu oferi....asa TREBUIE!!!!....nu am scris ...asa...e.bine....pentru ca nu e...ci   ...asa TREBUIE....
nu ma refer la dragostea sincera  ce o simt fata de  copiii mei....fata de prietenii mei......asta INCA MAI SIMT.....si nu o simulez....ci la...acea dragoste....a...sufletului tau.....in care...din pacate nu mai pot sa cred!
Cati sunteti in sitiatia mea?.....pentru ca  mi-ar fi si mai greu sa cred ca mi se intampla numai mie.........
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: RASFATATA din Marți, 09 Noiembrie 2010, 19:04
te inteleg perfect pentru ca si eu am trecut prin ceea ce treci tu,iti doresc din suflet sa-ti regasesti linistea dar nu pot sa-ti dau nici un sfat deoarece nici eu nu l-am gasit la momentul oportun.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Miercuri, 10 Noiembrie 2010, 12:43
Blanca, sunt foarte multi care trec prin ce treci tu, ca (isi) recunosc deschis, sau nu... Am trait asta multi ani, din multele motive pe care le-ai enumerat( si le inteleg atat de bine) si am ajuns, la un moment dat, la un prag de suportabilitate pe care nu l-am mai putut depasi decat prin hotararea extrema, aparent nebuneasca, de a divorta de tatal copiilor mei. Cred ca elementul hotarator a fost constientizarea faptului ca tocmai motivul principal pentru care ramasesem atata timp - copiii - erau traumatizati de tensiunile dintre noi, in special cea mica... In acel moment n-a mai contat nici teama (aproape spaima) de singuratate, si-am luat hotararea, initial interioara, de a schimba lucrurile... Nici astazi nu stiu sigur, dupa indelungi meditatii, bilanturi interioare, daca a fost decizia corecta...si ce inseamna "corect", in cazul asta? In mod sigur noua viata pe care o avem are avantaje - unul major e lipsa tensiunii ucigatoare - si dezavantaje - tristetile copiilor legate de pierderea "rotunjimii" agreabile si securizante a unei familii complete, desi au inteles perfect (cred) frustrarile unei incompatibilitati majore intre parinti; frustrarile, tristetile, spaimele unui alt tip de singuratate, cu care n-am fost niciodata obisnuita etc...

Singuratatea in 2 e teribila dar inca ma intreb daca nu cumva si aceea intr-unul nu e la fel de trista? Uneori imi spun ca nu, ca e mult mai bine singur...alteori imi amintesc cu nostalgie de momentele bune, de senzatia de “siguranta” a existentei mele trecute... cred ca inca in mine nu s-au "copt" suficient ideile, trairile... Si-apoi, mai cred ca nu poate fi evaluata in “bine sau rau” o astfel de hotarare. E o schimbare in viata si atat. Una din prea putinele pe care le-am luat nu cu capul ci cu tumultoasa simtire…

Si de ce spuneam la inceput ca sunt multi in aceasta situatie, mult mai multi decat ne-am imagina sau decat se vede "cu ochiul liber"....divortul nostru a socat mai pe toata lumea pentru ca, din exterior, eram cuplul "perfect", familia model, cumsecade, frumoasa, vesela....fiecare, luat in parte, era un om (zic eu) de calitate…Aparentele…traim intr-o lume de aparente…

Ce ma doare cel mai tare este ca eu si tatal copiilor nu am reusit deloc sa ramanem prieteni… mi-as fi dorit asta pentru ca, desi extrem de diferiti si incompatibili,  a fost firesc sa tin la un om cu care am mers alaturi atata drum…aproape 2 decenii…. Din pacate, nu oricine poate intelege ca un divort nu este o hotarare dusmanoasa…ca poti tine la cineva dar ca nu mai poti trai frumos alaturi de el…ca nu e nevoie neaparat de un “vinovat” atunci cand doi oameni se despart….
Ti-am spus toate astea, un pic cam public, ca sa stii ca nu esti singura…ca sunt multi cei care trec prin ce treci tu…Raspuns unic, general valabil, la intrebarea “ce e de facut de iesit din…” nu exista..tine de fiecare si, poate, de destin…
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Miercuri, 10 Noiembrie 2010, 20:05
exista oameni care rad doar pentru ca asa isi pot opri lacrimile
(osho)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: BLANCA din Joi, 11 Noiembrie 2010, 11:17
multumesc  fetelor!....mi-a mers la suflet tot ce mi-ati scris....si tu micaela...din punctul meu de vedere esti o femeie curajoasa...ai avut curaj sa infrunti altfel de singuratate....si sa iei viata de la capat , intr-un fel....Dumnezeu sa-ti rasplateasca curajul si sa-ti gasesti linistea...sufleteasca.....
Multumesc si celorlalte fete....pentru faptul ca m-au "ascultat".....si mai ales  pentru ca mi-au  raspuns....
E greu...de luat decizia cea mai corecta....si asa cum vedeti...nici cand te hotarasti sa o iei....nu esti convinsa ca e cea mai buna....
Va multumesc.......
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: dian din Joi, 11 Noiembrie 2010, 22:09
    Oare ai facut tot ce era posibil ca relatia sa mearga? Inversand rolurile, ai privi cu placere partenera de langa tine, romantica, dragastoasa, in fiecare zi?(presupunand ca asa esti) Raspunsul va fi precis afirmativ, deci trebuie depus putin efort. Consider ca femeia are un esential rol in armonia care se instaleaza in cuplu ,daca doresti sa nu fii singura in doi. Ai nevoie de putina imaginatie ca relatia sa fie noua in fiecare zi, asa incat fiecare dintre parteneri sa se intoarca acasa cu placere.Este obligatorie intelepciunea si toleranta, fara nervi si sanctiuni la orice greseala, asta functioneaza doar daca mai exista sentimente, altfel chiar calitatile celuilalt le vezi defecte. Cand esti deprimat, vezi doar partea goala a paharului, esti obosit psihic, indecis si situatiile par fara rezolvare .De aceea, prietenii adevarati sunt foarte valorosi, te sustin energetic, nu te mai simti singura si vei alege solutia corecta, chiar daca mai dificila (care nu este intotdeauna renuntarea)
      Deci: daca ne simtim  singuri in doi,avem si noi o contributie?( Sigur, sunt si situatii particulare)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Vineri, 12 Noiembrie 2010, 08:06
sunt perfect de acord ca nu trebuie sa renunti pana cand nu ai cugetat indelung, obiectiv, intelept :)  la ce anume a stricat lucrurile (si de o parte si de alta) si pana cand nu ai facut tot ce-ti sta in putinta sa le indrepti. Cred ca acolo unde exista o buna comunicare si dorinta reala de a rezolva problema, cu inteligenta si sentiment, nimic nu e pierdut. Crize sunt in toate cuplurile, dar daca sunt doar conjuncturale (de ex. "criza varstei de mijloc") se pot rezolva. Mai greu si improbabil este cu cele structurale, de fond, cele care decurg din incompatibilitati majore si lipsa de sentiment...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: BLANCA din Vineri, 12 Noiembrie 2010, 11:55
Dragii mei.....
eu cred ca am dat  tot  ce s-a putut da in aceasta relatie( m-am casatorit din dragoste si cred ca asta spune tot...legat de felul in care daruiesti unicului barbat pe care-l iubesti....daruiesti TOT, fara nici o retinere)....si dau in continuare( cu toate ca intr-un fel am simtit la inceput....cand faceam asta....si altfel simt acum)....dar sa incerci sa faci de unul singur tot( si din punct de vedere material)....e cam greu...El sustine ca ma iubeste si cred asta....dar o face in felul lui  mereu egoist....nu vrea sa renunte la principiile si ideille lui care ...pana la urma ...ne-au indepartat...si ne-au adus anul trecut in pragul divortului.Am depus cerere de divort...au venit citatiile....ei... atunci a inceput sa faca eforturi   sa se schimbe....dar ...azi imi dau seama...ca a inceput doar asta, fara sa  si termine...si cea care s-a schimbat si a devenit mai toleranta si mai ingaduitoare sunt tot  eu.Ce sa mai spun?...nu poti fi draguta ,romantica si iubitoare cand toate problemele sunt pe umerii tai si cand nu ai  nici un fel de sprijin de la celalalt.....din contra...ai parte de reprosuri si-l vezi mereu nemultumit!...Am sa incerc cu stoicism sa rezist...pentru ca sunt o familista.....si tin mult la casnicie sa nu spun de bunul simt  si respectul fata de oameni ce mi-a fost insuflat de mica..., dar ...tare mi-e teama ca "cineva" exploateaza ....acest fapt....Astept  cu rabdare...sa-si dea seama pana la urma...ce fel de femeie  are langa el...si chiar sa se schimbe....daca  nu.........
Va multumesc pentru ca m-ati "ascultat"....
va dovediti adevarati prieteni...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Vineri, 12 Noiembrie 2010, 16:13
am cunoscut un stoic cu rabdare de aligator. dupa 15 ani avea un mare regret: ca nu a renuntat ex abrupto atunci cand trebuia si a pierdut atata amar de vreme incercand sa resusciteze o casnicie muribunda.
a facut-o in cele din urma, cu sufletul ranit de-ndoiala, iar ea, la fel de ranita, s-a mutat imediat la "iubirea vietii" ei. acum incearca si el sa ia viata de la capat, din pacate prea ades gasindu-i inceputul pe fundul sticlei cu vodca. mie imi e clar ca tipul asta priveste inapoi cu manie si daca ar putea intoarce timpul, ar schimba multe.

in cazul tau, blanca, atat timp cat mai exista iubirea exista si speranta. nu uita ca oamenii nu iubesc la fel. g marquez spunea: doar pentru ca cineva nu te iubeste asa cum vrei tu, nu inseamna ca nu te iubeste cu toata fiinta sa.


Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Vineri, 12 Noiembrie 2010, 17:57
Blanca, cred ca "asteptarea" ca el sa-si dea seama de ceva de care nu si-a dat seama atat de mult timp e o cale infundata.  ;) Poate ca o discutie f. deschisa si foarte clara, fara ostilitate (inerenta in conflictele de lunga durata), are mult mai mari sanse sa schimbe ceva. Cred ca numai comunicarea, adevarul diagnosticat, rostit, inteles, poate "negociat" (din ambele perspective: a ta si a lui), pot sa reaseze lucrurile intr-o alta matca... Si cred si eu ca daca a fost si mai este iubire, e mare pacat sa nu faceti ceva...
Si-apoi, ati incercat sa luati o mica pauza in care sa nu va vedeti, sa nu interactionati...in care sa se decanteze ceea ce (mai) este cu adevarat, de toate nemultumirile care s-au adunat si va impiedica sa mai priviti lucrurile cu calm si detasare? Vezi bine cat ma pricep sa dau sfaturi, tocmai eu care nu am gasit solutie?  :D  :D (Adevarul e ca eu stiu ca in cazul nostru nu mai exista alta solutie frumoasa ci poate doar varianta continuarii unui compromis pe care nu-l mai puteam suporta. Sa zicem ca eu am fost cea care a gresit la inceput: am pornit la drum fara totala convingere si cu speranta iluzorie  ca, poate, Cronos va accentua ceea ce era multumitor -si apreciam mult- si va inlatura ceea ce nu era...s-a intamplat exact invers. Si eu, adepta a ideii de familie, de loialitate fata de partener, am refuzat atatia ani sa-mi recunosc ca nu, nu eram deloc fericita... si m-as fi impacat, poate, si cu asta daca am fi reusit macar sa pastram armonia, increderea. La urma urmei si o prietenie frumoasa poate tine doi oameni impreuna. cred...)

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Vineri, 12 Noiembrie 2010, 18:17
ca sa vezi cum mai aflu cate ceva... :D aligatorul rabda cu stoicism si desi chestiunea pare proverbiala eu habar n-aveam... :D :D

Amicul tau, Silviu, trebuie smuls din trecut si infipt in prezent.  :D Poate i-ar face bine sa citeasca "Puterea prezentului" si "Un Pamant nou" ale lui Eckhart Tolle.

De altfel, recomand cartile acestea tuturor, cu mare caldura. Unii se vor regasi in ideile de acolo, altii poate ca nu, dar cu siguranta va vor deschide perspective noi de meditatie, pro sau contra...Eu una am rezonat cu multe dintre ideile din aceste carti. La unele dintre ele ajunsesem si eu prin experienta si gandirea proprie , pe altele le-am "recunoscut" ca pe un adevar (in acelasi timp personal si universal) neconstientizat... Sunt convinsa ca multora dintre voi le-ar putea face bine fie si prin simpla liniste care te cuprinde atunci cand le citesti. Pentru mine tocmai aceasta liniste a fost semnul unei perfecte rezonante, armonii cu adevarul meu interior...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: capsuna din Vineri, 12 Noiembrie 2010, 20:51
Mai sa fie! Pe acest crocodil il chema Silviu cumva? ;)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Vineri, 12 Noiembrie 2010, 23:19
Citat din: micaela
Amicul tau, Silviu, trebuie smuls din trecut si infipt in prezent.   Poate i-ar face bine sa citeasca "Puterea prezentului" si "Un Pamant nou" ale lui Eckhart Tolle.
amicului meu nu-i vor folosi toate cartile din lume. singura sansa pentru a iesi din abisul in care s-a pravalit e sa-si gaseasca o femeie, sperand intr-o iubire cum alta nu a fost.
Citat din: capsuna
Mai sa fie! Pe acest crocodil il chema Silviu cumva?
nu! scorpionii nu-s asa de rabdatori.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 13 Noiembrie 2010, 10:58
vezi? asta e. N-ati citit cartile acelea.  :D :D
Amicul tau trebuie intai sa-si gaseasca echilibrul, sa se impace cu sine si cu trecutul, ca sa poata merge "curat" inainte, nu sa intre cu bagajul de frustrari, suspiciuni, dureri etc. intr-o noua relatie pe care o si poate strica astfel, chiar in ciuda unor premise reale de reusita. Nu stiu daca in cazul asta functioneaza zicerea aceea: "cui pe cui se scoate". Intai trebuie sa iteleaga ca n-a fost sa mearga, ca poate sotia lui chiar a gasit iubirea (sau poate nu) si ca nu trebuie nimeni acuzat, urat...Mai bine ar incerca sa le inteleaga, pe ea si toata situatia, sa accepte si poate chiar sa-i pastreze o afectiune neincarcata de furie, dupa care sa inchida usa peste trecut. Pare imposibil dar nu e.
Acceptarea e singura cale de a se regasi. Ce a fost a fost, nu mai poate fi schimbat. La ce bun sa cauti vinovatii (subiective, oricum) si sa te manii, sa cari dupa tine tone de resentimente care iti strica si prezentul, singurul real, si care trebuie trait deplin si frumos? Trecutul e neschimbabil  :D, viitorul incert, deci nu vad de ce si-ar irosi clipa prezenta gandind la ele cu suparare...
Zi-ce-se ca omul potrivit nu vine atunci cand il astepti/cauti cu nerabdarea si incrancenarea de a-l gasi, ca pe solutia miracol, ci fix atunci cand te-ai linistit, ai renuntat la incordarea de a controla situatia...
Strica o vorba si recomanda-i, totusi, cartile acelea. Si eu am fost extrem de rezervata in ce le priveste. Nu vroiam sa citesc "bazaconii" care nu folosesc la nimic.  :D :D Si, totusi, mi-au folosit. Intre timp, am citit mult mai multe si am inteles mult mai mult...desi...ca Socrate zic "stiu ca nu stiu nimic".  :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: carmentoma din Sâmbătă, 13 Noiembrie 2010, 16:33
Cantec femeiesc
       Adrian Păunescu

Aşa e mama şi a fost bunica
Aşa suntem femei lângă femei
Părem nimic şi nu-nsemnăm nimica
Doar nişte “ele” ce slujesc pe “ei”.

Ei neglijenţi, iar ele foarte calme
Ei încurcând ce ele limpezesc
Ei numai tălpi şi ele numai palme
Acesta e destinul femeiesc.

Şi-n fond, ce fac femeile pe lume?
Nimic măreţ, nimic impunător.
Schimbându-şi după ei şi drum şi nume
Pun lucrurile iar la locul lor.

Cu-atâţia paşi ce au făcut prin casă
Şi pentru care plată nici nu cer
De-ar fi pornit pe-o cale glorioasă
Ar fi ajuns şi dincolo de cer.

Ei fac ce fac şi tot ce fac se vede
Ba strică mult şi ele-ndreaptă tot
Şi de aceea nimeni nu le crede
Când cad, îmbătrânesc şi nu mai pot.

Aşa e mama şi a fost bunica
Şi ca ele mâine eu voi fi.
Ce facem noi, femeile? Nimica,
Decât curat şi uneori copii.

Suntem veriga firului de aţă
În fiecare lanţ făcut din doi
E greu cu noi femeile în viaţă
Dar e şi imposibil fără noi…
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Saturnianul din Sâmbătă, 13 Noiembrie 2010, 17:48
El sustine ca ma iubeste si cred asta....dar o face in felul lui  mereu egoist....nu vrea sa renunte la principiile si ideille lui care ...pana la urma ...ne-au indepartat...

Blanca, spui ca nu vrea sa renunte la principiile si ideile lui si acest lucru v-au indepartat. De asemnea spui ca te-ai casatorit din dragoste. Acum eu sunt putin derutat. Sper sa nu mi-o iei in nume de rau dar incerc sa deslusesc lucrurile si sa vin inclusiv in ajutorul meu. Oare acele principii si idei nu le avea si inainte de casatorie? Daca te-ai casatorit din dragoste inteleg ca l-ai acceptat cu tot cu aceste principii si idei ale sale. Ce s-a intimplat intre timp daca atunci nu le vedeai o piedica in calea relatiei voastre iar acum le consideri factorul care v-au indepartat? A fost o vreme cind aceste principii si idei nu te deranjeau atit de tare. Probabil ai trait mereu cu speranta ca si le va schimba in timp dar daca e vorba de principii si idei care definesc individul, este imposibila renuntarea la ele. Cel mult poate avea loc o renuntare aparenta, dar in adincul fiintei se va ghida tot dupa ele.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: marcutza din Sâmbătă, 13 Noiembrie 2010, 18:13
urmaresc de ceva vreme replicile acestui topic, topic care acum, dezbate problema BLANCAI.

sunt in asentimentul Saturnianului, pot spune ca privesc cu acord tacit celelalte "sfaturi, pareri", insa @BLANCA !!! NIMENI nu poate decide in numele tau, in numele vostru, a familiei tale.

sentimentele tale catre el si invers NUMAI voi le stiti, altcineva nu le poate percepe si intelege ca voi, asa ca, te rog sa ti cont de indemnul mintii, inimii, statutului tau/vostru, tot acest amalgam, repet, numai voi il puteti gestiona si decide.

am 15 ani de casnicie apoi un divort din cauza acestui gen de principii, pot spune ca dupa divort am realizat cu mult mai multe decat IN casnicie, insa singuratatea, si trebuie sa recunoastem, a nu fi ipocriti, nu este placuta. noptile sunt reci, sarbatorile sunt pustii, cu toata multumirea si implinirea sufleteasca a unui copil sau a unei cariere.

gesturile sau deciziile gen: sa tin familia unita, bla bla bla, ma lupt pt casnicie(singur/a) sunt surogate care nu tin loc de implinire, nu ne putem amagi incontinu cu ele.

cum spunea candva si bunul nostru admin, sunt 2 tipuri de oameni singuri: unii care sunt constienti de acest lucru si isi continua viata si ceilalti care isi plang de mila (scuze daca am fost prea dura).

capul sus @BLANCA si, ori lasi tmpul sa decida, ori decizi tu acum, azi , maine cu repercusiunile si durerile(sau nu) de dupa !!!

multa putere si incredere iti doresc dar mai ales, iti doresc liniste si puterea de a le duce pe toate bune si rele !!!
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Duminică, 14 Noiembrie 2010, 00:22
Citat din: micaela
Strica o vorba si recomanda-i, totusi, cartile acelea. Si eu am fost extrem de rezervata in ce le priveste. Nu vroiam sa citesc "bazaconii" care nu folosesc la nimic.    Si, totusi, mi-au folosit. Intre timp, am citit mult mai multe si am inteles mult mai mult...desi...ca Socrate zic "stiu ca nu stiu nimic".
ce bine ar fi sa citesti 2 carti si imediat noaptea uitarii sa se aseze peste 10-15 ani din viata.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Saturnianul din Duminică, 14 Noiembrie 2010, 02:42
Citat din: micaela
Strica o vorba si recomanda-i, totusi, cartile acelea. Si eu am fost extrem de rezervata in ce le priveste. Nu vroiam sa citesc "bazaconii" care nu folosesc la nimic.    Si, totusi, mi-au folosit. Intre timp, am citit mult mai multe si am inteles mult mai mult...desi...ca Socrate zic "stiu ca nu stiu nimic".
ce bine ar fi sa citesti 2 carti si imediat noaptea uitarii sa se aseze peste 10-15 ani din viata.

Silviu, tu vorbesti de magie. Multi au impresia ca citirea unei carti este inutila fiindca efectele nu se produc in secunda doi dupa ce au terminat-o (sau chiar in timp ce o citesc). Nu e asa! Lucrurile se petrece gradual. Dar de multe ori persoana nu stie cum si de unde sa inceapa sau nu are curajul sa inceapa. Acesta e beneficiul unei astfel de carti.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Duminică, 14 Noiembrie 2010, 09:57
saturnianule, din nefericire, ori poate din fericire, suntem diferiti. unii incearca, si chiar reusesc, sa revina la viata citind, unii alergand dupa alte femei, altii consumand licori bahice. pe amicul meu nu-l vor ajuta cartile. asta e! e drept ca nici alcoolul nu-l ajuta, ba chiar ii intinde o capcana mortala.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: pe_jumate din Duminică, 14 Noiembrie 2010, 13:06
@silviu: nu imi aduc acum aminte cine zicea odata ca scrisul cartilor bune e ca spusa celor mai buni prieteni pe care i-ai putea visa si care.. have already been there.. adica au trecut deja pe acolo, poate chiar prin locul cu problema ta care tie iti pare acum si aici fara solutie..

@saturn: iti dau perfecta dreptate.. daca nu neaparat un ajutor imediat, cel putin un punct de pornire imediata in self-rescue..

draga @micaela, am gasit si comandat pe diverta-online carticica cu noul pamant.. dar pe cea cu puterea prezentului nu am gasit-o..
o aduci tu pe a ta la prima noastra intalnire??  :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Duminică, 14 Noiembrie 2010, 19:03
problema are o solutie: uitarea! "ca si uitarea e scrisa-n legile-omenesti". in cat timp si-n ce fel, nu putem sti, dar in cazul amicului cartile nu-s de folos :(
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Duminică, 14 Noiembrie 2010, 19:29
o aduc, de ce nu, pe_jumate?  :D Dar, chiar, de ce pe_jumatate, ca precis esti intreaga intreaga?  :D :D

o carte poate sa-ti deschida perspective nebanuite, chiar spre interiorul tau.

si mie mi-e clar, din convingerea cu care Silviu zice "nu, nu, nu, cartile nu-i sunt de folos", ca amicul bun inotator in vodca nu stie sa citeasca  :D :D :D
 
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Duminică, 14 Noiembrie 2010, 19:45
uitare totala nu exista. acceptare si impacare da. atunci nici trecutul nu mai trebuie ingropat adanc in subconstient (caci e o iluzie faptul ca o problema nerezolvata dispare cu totul prin uitare). Poti ramane cu ceea ce a fost frumos in trecut si cu intelegerea, acceptarea, transformarea (in intelepciune) ceea ce te-a indurerat.

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: pe_jumate din Duminică, 14 Noiembrie 2010, 20:53
abordarea ta e foarte trendy si in acelasi timp foarte .. cam ca la psiholog, scumpa @micaela ;)
nu e mai putin adevarat ca confruntandu-ne cu propriile nereusite adunam "arme si zestre" pentru a ne rafina strategia, judecatile de valoare si tacticile viitoare..

dar totusi, draga mea, totusi, exista uitare.. si nu numai atat, exista si derizoriu.. mie de exemplu, mi s-a intamplat ca in doar cativa ani, cea mai acaparanta si neostoita iubire pentru cineva sa se transforme intr-o discutabila stanjeneala in prezenta acelei persoane, insotita de o totala lipsa de interes si de subiecte de conversatie cu acea persoana .. e la fel de adevarat ca la momentul cel mai "fierbinte" al relatiei, m-am smuls de acolo si am lasat "problema nerezolvata" in urma.. si iata ca timpul a rezolvat-o si pe asta.. il privesc pe acel om azi .. cum as privi un nod de sfoara.. iar el, odata, a fost singurul barbat din viata mea pentru care m-am imbatat pana am cazut pe jos, singura prin casa, plangand de chin si deznadejde..
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: pe_jumate din Duminică, 14 Noiembrie 2010, 21:09
Dar, chiar, de ce pe_jumate, ca precis esti intreaga intreaga?  :D :D

sunt cel putin cateva explicatii pentru "pe_jumate" si mi se potrivesc toate .. prima e amintirea orelor de filosofie din liceu cu ideea aceea ca cuplurile au fost candva fiinte unice iar dupa separare, partile, indivizii adica, nu inceteaza sa se caute unul pe celalalt pana se gasesc... eu cred ca sunt perechi de oameni care 'se potrivesc' .. si nu vreau sa renunt sa cred ca odata am sa intalnesc un om care gandeste ca mine.. (pana acuma n-am gasit decat jumatatile altora, probabil, hehe).. a doua e ca vreau sa imi corectez tendinta de a ma plictisi foarte repede .. cand eram copil, la desenele animate de la ora 7.20 seara, era un personaj, o fetita pe care o chema mihaela.. iar intr-unul din episoade, intitulat "fetitza care facea lucrurile pe jumatate, morala mi s-a infipt (cum zici tu) atat de bine in minte incat mi-am facut numele ca un fel de deviza.. ca sa ma fac mai buna.. ei, si mai sunt cateva lucruri, poate vom vorbi odata mai pe indelete..
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: BLANCA din Luni, 15 Noiembrie 2010, 09:28
Dragii mei dragi,
am  citit cu atentie....si emotie tot ce a-ti scris....sunt extrem de impresionata de atitudinea voastra, aceea de  ...prieteni....mi-arti oferit sfaturile  si prietenia voastra...neconditionat...
Saturnian....ca sa-ti raspund  intrebarilor tale: nu a fost asa.....a fost alt om inainte de casatorie....schimbarea a venit imediat ....dupa.....si iti dai seama   ca si asta ridica in sufletul meu o mare intrebare : oare s-a casatorit ca si mine din dragoste???...si daca da....de ce  nu...in numele dragostei...a incercat in atatia ani sa ...schimbe ceva.....si......offff....atatea altele....
Sunt puternica.....sunt curajoasa.....sunt hotarata....si-mi voi duce crucea cu stoicism...incercand...sa vad jumatatea plina a paharului....si sa smulg de la viata...exact ce mi-am dorit....
Imi dau curaj...sfaturile voastre....imi da curaj...prietenia voastra...
va multumesc  din suflet tuturor!
va....iubesc!
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Luni, 15 Noiembrie 2010, 10:20
ca si atitudine.... cred ca ar trebui sa nu privim paharul doar pe jumatate plin ..
ci ... ce trebuie sa facem ca el sa ramana mereu ..plin
putem darui fara sa ne intrebam la orice ocazie - de ce?
asta tine doar de noi, iar timpul este un aliat de nadejde ...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Luni, 15 Noiembrie 2010, 11:03
Iti dau crezare pe_juma’  :D. Exista si uitare. Eu ma refeream la frustrarile care raman si actioneaza (ca niste softuri) in subconstient, idependente de omul-cauza, in situatia in care problemele nu sunt “infruntate”, intelese, rezolvate. Adica, chiar daca fat-frumos a devenit martoaga intre timp, el ar putea lasa urme in interiorul vreunei domnite dezamagite, prin trairi gresite de ale ei cum ca ar fi urata, neinteresanta, parasibila, etc.

Am banuit eu ca la portocala te referi, printre altele. Chiar om avea toti o jumatate contemporana?  :D  :D  :D

Nu-mi amintesc episodul “pe_jumatate” dar personajul mihaela da, caci purtam coditze exact ca ea, si mi le desfaceam dupa “leicanoci detza” (nu cunosc spelling-ul bulgaresc).

Folosesc “infipt” pentru ideile ascutite si patrunse intempestiv in mintea victimei, iar pentru cele de se insinueaza gradat temeinic si cu miscare de rotatie  :D, mere un “inshurubat”.  :D

M-ai facut sa rad. Am vizualizat perfect episodul bahic pentru (intre-timp devenitul) “nod de sfoara”.  :D  :D  :D

Blanca, oamenii si trairile lor se schimba. Nimic nu e forever. Cred ca ideale sunt cuplurile in care indivizii evolueaza in acelasi sens, sau au evolutii "armonice". Mai cred ca, dupa etapa iubirii patimase, afectiunea se pastreaza si chiar creste numai pe fondul unei prietenii autentice. Nu stiu cine spunea (cred ca intelepciunea populara) ca cel mai bun partener e acela care ti-ar fi cel mai bun prieten daca ar fi de acelasi sex cu tine...sa nu se inteleaga, gresit, a fi vreun indemn la homosexualitate  :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Luni, 15 Noiembrie 2010, 13:47
Citat din: micaela
Exista si uitare.
asadar, exista si uitare ;D asa cum exista si oameni pe care cititul unor carti nu-i poate vindeca.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Luni, 15 Noiembrie 2010, 16:11
Citat din: micaela
Exista si uitare.
asadar, exista si uitare ;D asa cum exista si oameni pe care cititul unor carti nu-i poate vindeca.
Dragii mei, noi, oamenii, suntem diferiţi în iubire, în trăire, în gândire, în uitare... Putem face în aşa fel încât diferenţele dintre noi să se estompeze?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: pe_jumate din Luni, 15 Noiembrie 2010, 21:35
Eu ma refeream la frustrarile care raman si actioneaza (ca niste softuri) in subconstient, idependente de omul-cauza, in situatia in care problemele nu sunt “infruntate”, intelese, rezolvate. Adica, chiar daca fat-frumos a devenit martoaga intre timp, el ar putea lasa urme in interiorul vreunei domnite dezamagite, prin trairi gresite de ale ei cum ca ar fi urata, neinteresanta, parasibila, etc.

@micaela: stiu ce spui.. avem la tot pasul situatii multiple in care "punem cuvinte" in gura cuiva sau ne "imaginam scenarii" .. aproape intotdeauna in defavoarea noastra, atunci cand cineva nu vine la timp, sau cand nu vine, pur si simplu.. si, asa cum spui, incet-incet, ca dupa un antrenament suficient de lung, convinsi fiind ca asa trebuie sa fie lucrurile, devenim noi insine personajele triste/parasite/negativiste din acele scenarii.. cred ca am citit si o carte cu asa ceva.. @micaela, tu citesti mult despre auto-dezvoltare/inteligenta emotionala/coaching?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: BLANCA din Marți, 16 Noiembrie 2010, 09:37
"Un scriitor iranian din sec. XX, Khanlari, descrie ultimul zbor al unui soim. Rapitorul survoleaza peisajul cautand o prada. Se simte puternic si amenintator, vede si domina totul.
Un vanator ascuns trage atunci o sageata care-l strapunge. Ranit de moarte, soimul isi simte sfarsitul aproape, aripile lui isi contenesc bataia si se inchid.
In timp ce cade din inalt, priveste sageata ucigasa si ii vede aripa, facuta din pene de soim.

Iar atunci, chiar inainte de-a muri, spune:

- De ce m-as plange? Tot ce vine asupra noastra de la noi vine"
..........de-ar fi sa ma iau dupa aceasta... filozofie sunt singura vinovata de tot ce mi se intampla,dar va spun cu toata sinceritatea ca nu simt ...strop de vinovatie in sufletul meu!....dar nu pot sa nu-mi pun intrebari....
Micaela....nu exista cupluri ideale ci doar cupluri care ...pozeaza in ideale...
Totusi....vorbim de trairi si sentimente simple si clare, credeti ca e bine sa abordam orice subiect prin prisma lui filozofica?...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Marți, 16 Noiembrie 2010, 17:09
nu stiu cum se face citarea din textul cuiva...

pe_jumatate, nu nu citesc mult in directia aceea, sau in orice caz nu "organizat". insa, da, mai citesc din cand in cand cate ceva, in incercarea de a intelege mai bine natura umana si pe mine.  :)

Blanca, nu e vorba neaparat de "poza". Noi, de exemplu, nu pozam in cuplu fericit, doar ca nu ne exprimam vizibil frustrarile, spre exterior, iar atunci cand eram inconjurati de un anturaj agreabil si prielnic bunei dispozitii, tensiunile dispareau... sigur ca un ochi avizat si cunoscator poate sesiza "disfunctia", dincolo de aparente...sigur ca prietenii apropiati vedeau "ostilitatile" dar niciodata n-au crezut ca sunt atat de adanci, ca prea radeam cu foc.  :)

Nu exista cupluri ideale, perfecte, etc....si cred ca aceasta aspiratie gresita poate submina zdravan o relatie obisnuita.
Dar mai cred ca exista f. f. putine cupluri "bine potrivite", care reusesc sa traiasca frumos si cu bucurie, impreuna, pana la sfarsit. norocosii  :) Cred ca e un dar absolut sa-ti traiesti viata intr-o unica iubire, cu bucurie.

sentimentele...inca mai cercetez in zona asta...:D
am citit un milion de pareri despre iubire.. habar n-are, nimeni.  :) exista chimie, potrivire energetica...asta cred. dar ca si pe_jumatate (care scria intr-un alt topic) mai cred ca daca aceasta buna-premisa nu este  ingrijita, dispare...orice indragostire initiala, orice pasiune se stinge definitiv intr-un climat de ostilitati, daca el si ea n-au grija sa pastreze armonia, bucuria lui si a celuilalt. nu prin efort, nu prin chin, ci printr-o disciplinare a pornirilor de dragul sentimentelor ce trebuie pastrate. si asta cred ca ar trebui sa fie mai usor atunci cand e iubire...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Miercuri, 17 Noiembrie 2010, 19:19
Dragostea ţine patru ani (http://www.realitatea.net/dragostea-tine-patru-ani_772683.html)
Specialiştii mexicani dau ca sigur că, din motive fizice, iubirea nu ţine mai mult de patru ani. Studiul lor a întărit ipoteza că iubim cu adevărat doar o singură dată în viaţă, restul relaţiilor find dictate fie de ataşament, fie de atracţia sexuală.

nu cred ca iubim cu adevarat doar o singura data in viata. eu insumi am iubit de mai multe ori :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Miercuri, 17 Noiembrie 2010, 19:30
Dragii mei, noi, oamenii, suntem diferiţi în iubire, în trăire, în gândire, în uitare... Putem face în aşa fel încât diferenţele dintre noi să se estompeze?
nu! si asa trebuie sa ramanem: diferiti. in iubire, de cele mai multe ori, chiar diferentele ne atrag.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Joi, 18 Noiembrie 2010, 22:48
ne atrag pana ne resping.  :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Vineri, 19 Noiembrie 2010, 10:26
nimic nu e vesnic. poate doar moartea, dar nici de ea nu sunt sigur.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Vineri, 19 Noiembrie 2010, 19:53
nimic nu e vesnic. poate doar moartea, dar nici de ea nu sunt sigur.
Totul este relativ.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: dian din Vineri, 19 Noiembrie 2010, 21:59
  Va doriti ceva si parca nu stiti ce? Aveti grija ce va doriti ca s-ar putea sa se indeplineasca.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Saturnianul din Duminică, 21 Noiembrie 2010, 23:16
Dragostea ţine patru ani ([url]http://www.realitatea.net/dragostea-tine-patru-ani_772683.html[/url])
Specialiştii mexicani dau ca sigur că, din motive fizice, iubirea nu ţine mai mult de patru ani. Studiul lor a întărit ipoteza că iubim cu adevărat doar o singură dată în viaţă, restul relaţiilor find dictate fie de ataşament, fie de atracţia sexuală.



Eu m-am plictisit de cercetările cercetătorilor plictisiţi  :D Mi se pare o limitare să explici iubirea exclusiv prin compuşi chimici. Ei descriu doar o stare de euforie ce îi cuprinde pe îndrăgostiţi pentru o anumită perioadă. Nu înseamnă că iubirea se termină odată cu trecerea acestei perioade.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Miercuri, 24 Noiembrie 2010, 00:01
de-abia cand se termina indragostirea incepe cu adevarat iubirea, in cazurile fericite. daca odata domolita flacara omul de langa tine inseamna inca bucurie, e semn bun.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: pe_jumate din Luni, 29 Noiembrie 2010, 20:13
mda.. va citesc pe voi, imi recapitulez viata si ajung la una si o singura concluzie.. nu cred ca stiu ce e aia iubire.. cu sau fara semnele ei de belsug si/sau de autentic, dupa sau inaintea stingerii flacaruiei si mai ales dupa ce banii s-au cam terminat.. voi stiti?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Luni, 29 Noiembrie 2010, 21:23
Pe_jumate, m-ai surprins cu atâta patetic adevăr... Si totusi, draga mea...Iubirea vietii mele - ce aş putea spune? Iubirea e atunci cand strigi la 12 noaptea te iubesc? Cand sacrifici totul pentru persoana iubita? Cand te transformi intr-o persoana mai buna? Cand ierti mereu si mereu, pana la infinit? Cand înduri orice? Cand dorul nesfârsit te doare? Cand nu poti trăi fara omul iubit? Când comunci telepatic cu sufletul pereche? Cand mergi in aceeasi directie cu jumatatea ta? Când te duci până la capătul lumii cu persoana iubită? Cand iubirea continuă şi după moarte?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Luni, 29 Noiembrie 2010, 23:41
mda.. va citesc pe voi, imi recapitulez viata si ajung la una si o singura concluzie.. nu cred ca stiu ce e aia iubire..
pacat :( daca o sa-ti spun ca ai pierdut atata amar de vreme in zadar, o sa te superi? un scriitor spunea ca acela care nu a iubit niciodata, inseamna ca nu a trait niciodata :( poate e mult mai confortabil sa traiesti fara sa iubesti, fara de griji... dar mie-mi pare ca trece viata pe langa tine ca fumul pe pamant.
Cand mergi in aceeasi directie cu jumatatea ta? Când te duci până la capătul lumii cu persoana iubită? Cand iubirea continuă şi după moarte?
sa nu ne amagim! nu exista jumatatea ta. e frumos sa crezi in ea si s-o cauti si iar s-o cauti, sa crezi la un moment dat ca ai intalnit-o, apoi dezamagit ca a fost o fantasma, sa mergi cautand mai departe, si iar sa te lasi ispitit... sigur, gandul ca ai putea s-o gasesti te incarca de un tremur erotic care justifica efortul, insa e in zadar.
cu riscul de a te dezamagi prin sinceritatea mea necautata, iubire dupa moarte nu exista. asta pentru ca dupa moarte nu exista nimic.
se poate ca bolta de sus sa se sparga,
sa cada nimicul cu noaptea lui larga...

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Ayouni din Marți, 30 Noiembrie 2010, 09:45
...Iubirea vietii mele - ce aş putea spune? Iubirea e atunci cand strigi la 12 noaptea te iubesc? Cand sacrifici totul pentru persoana iubita? Cand te transformi intr-o persoana mai buna? Cand ierti mereu si mereu, pana la infinit? Cand înduri orice? Cand dorul nesfârsit te doare? Cand nu poti trăi fara omul iubit? Când comunci telepatic cu sufletul pereche? Cand mergi in aceeasi directie cu jumatatea ta? Când te duci până la capătul lumii cu persoana iubită? Cand iubirea continuă şi după moarte?

daca tu reusesti aceasta performanta, bravo tie, luciamanta! eu nu... iar cand vine vorba despre "dincolo", imi este foarte greu sa cred ca exista asa ceva, noua ne este greu sa ne iubim, acceptam aici, darmite acolo unde nimic nu e "ca morti sunt cei muriti". La fel, nu cred in conceptul de jumatate pentru ca asta ar insemna ca noi nu suntem intregi daca nu avem pe altcineva care sa ne intregeasca, ceea ce este fals. Dar traim intr-o lume libera si fiecare are dreptul sa creada ceea ce doreste; asa ca, toate astea nu sunt decat pareri.  oricum, totul nu este decat o parere... si daca, in pofida opiniilor noastre divergente, reusim sa ne intelegem si sa convietuim frumos impreuna, pai asta este minunat, draga mea!  ;)

Dar poate...o! capu-mi pustiu cu furtune,
Gandirile-mi rele sugrum cele bune...
Cand sorii se sting si cand stelele pica,
Imi vine a crede ca toate-s nimica.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Ayouni din Marți, 30 Noiembrie 2010, 09:49
hai sa plecam in calatorie, versurile astea sunt asa frumoase ca a la traduce inseamna blasfemie; sunt sigura ca vor fi intelese chiar si de cei care nu vorbesc limba lui Baudelaire: INVITATION AU VOYAGE:
 
Mon enfant, ma soeur, 
Songe a la douceur 
D'aller la-bas 
vivre ensemble! 
Aimer a loisir, 
Aimer et mourir 
Au pays qui te ressemble! 
.........
   
La, tout n'est qu'ordre et beaute, 
Luxe, calme et volupté. 
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Marți, 30 Noiembrie 2010, 10:11
daca tu reusesti aceasta performanta, bravo tie, luciamanta! eu nu... iar cand vine vorba despre "dincolo", imi este foarte greu sa cred ca exista asa ceva, noua ne este greu sa ne iubim, acceptam aici, darmite acolo unde nimic nu e "ca morti sunt cei muriti".
Cand m-am referit la [b"]iubirea dincolo de moarte" [/b] am avut in vedere faptul că sunt cazuri in care poti sa il pierzi pe cel iubit, intervine un accident, o boala necruţătoare si pleaca dintre noi... În aceste cazuri, iubirea continuă şi dincolo de moarte. Iubirea nu moare niciodată. Aceasta era ideea, Ayouni.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Marți, 30 Noiembrie 2010, 10:20
În anul 1990 lucram la Centrul Medical ORL de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională „Prof. Dr. D. Hociotă”. În clinică, se practicau zilnic, numeroase amigdalectomii (operaţii de amigdalite). Unul dintre copiii operaţi, un băieţel, în urma intervenţiei chirurgicale – amigdalectomie totală – a rămas fără glas. Părinţii copilului au fost alarmaţi de acest fapt şi s-au adresat domnului Prof. Dr. Traian Ataman –chirurg de excepţie-.  Copilul nu a vorbit câteva zile şi era foarte speriat. Atunci, domnul Prof. Dr. Traian Ataman a închis copilul în cabinetul său, blocând uşa cu mobilierul existent în încăpere şi pe un ton ameninţător i-a spus băieţelului că nu va avea voie să părăsească clinica, dacă nu va vorbi şi nici nu va avea voie să-şi vadă părinţii. A aşteptat un timp şi i-a spus: „ Copile, dacă nu vorbeşti să ştii că te omor!” Surprinzător, dar copilul a strigat imediat: „Mamă, tată, ajutaţi-mă că domnul doctor vrea să mă omoare!” Deci, provocarea unui şoc au adus lucrurile la normal.
Pentru răbdarea lecturării acestei postari şi pentru tot ceea ce realizaţi, vă rog să primiţi gândurile mele pline de recunoştinţă şi dragoste.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Ayouni din Marți, 30 Noiembrie 2010, 10:26
Cand m-am referit la [b"]iubirea dincolo de moarte" [/b] am avut in vedere faptul că sunt cazuri in care poti sa il pierzi pe cel iubit, intervine un accident, o boala necruţătoare si pleaca dintre noi... În aceste cazuri, iubirea continuă şi dincolo de moarte. Iubirea nu moare niciodată. Aceasta era ideea, Ayouni.


da, in acest sens, ai mare dreptate, luciamanta... si mi-ai amintit de un cantec foarte cunoscut si indragit in america latina, "el juramento" al marelui Julio Jaramillo, pe care ti-l dedic cu mult drag (pun numai linkul, fiindca nu suntem la topicul cu pricina si ca sa nu se supere nimeni:
http://www.youtube.com/watch?v=Nl3JS_10ssg

no quiero que la duda te haga llorar / nu vreau ca indoiala sa te faca sa plangi
hemos jurado amarnos hasta la muerte / am jurat sa ne iubim pana la moarte
y si los muertos aman / si daca mortii iubesc
despues de muertos amarnos mas / dupa moarte sa ne iubim mai mult
!


Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Marți, 30 Noiembrie 2010, 21:27
Cand m-am referit la [b"]iubirea dincolo de moarte" [/b] am avut in vedere faptul că sunt cazuri in care poti sa il pierzi pe cel iubit, intervine un accident, o boala necruţătoare si pleaca dintre noi... În aceste cazuri, iubirea continuă şi dincolo de moarte. Iubirea nu moare niciodată.
de cele mai multe ori, iubirea nu continua si dincolo, asta pentru ca uitarea e scrisa-n legile omenesti. mi-ar placea sa cred ca o "luciamanta" m-ar iubi dincolo de trecerea in nefiinta cu toata fiinta ei, dar vai!, sunt constient de vremelnicia acestui sentiment.
draga lucia, desi te contrazic peste tot, mi-ar fi placut sa te intalnesc candva, cu ani in urma, in timpul tineretii mele zbuciumate.poate chiar mi-ai fi dovedit ca exista iubire dincolo de moarte :D sau macar ai fi incercat, iar eu, ca un elev silitor indragostit, te-as fi crezut, sau macar as fi incercat sa te cred. acum insa, scrijelit de vremuri, constient ca insasi viata e o iluzie, nu mai cred in dragostea eterna. din moment ce viata e vremelnica, de ce dragostea, o mica parte a vietii, ar fi perpetua?
Citat din: ayouni
Cand sorii se sting si cand stelele pica,
Imi vine a crede ca toate-s nimica.
si nu-i asa? iscodind castelele celeste alaturi de poet, nu am fost adeseori macinati de-ndoiala? nu am ajuns precum poetul la concluzia ca "de e sens intr-asta, e-ntors si ateu"?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: marcutza din Marți, 30 Noiembrie 2010, 22:04
Deci, provocarea unui şoc au adus lucrurile la normal.

cat de bine si reconfortant ar fi ca "normalitatea" (si nimeni nu a venit cu o definitie la modul general a ei) sa duca la normal.
a iubi dincolo de aia si cealalta, a iubi pana cand aia si cealalta...bullshit like that...no away ....iarta-ma @luciamanta si nu numai !

asa cum si @silviu spunea:
ca vrem sa fie asemenea celor spuse de luciamanta, da...poate... insa irelevant si nerealist.

atitudinea privind acest aspect tine de nevoi, moralitate si egoism !
a iubi este perceput, primit si constientizat de fiecare in parte asa cum topicul o prezinta, sa nu incercam sa impunem tiparul nostru altuia ca nu va functiona, credeti-ma !


Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Ayouni din Miercuri, 01 Decembrie 2010, 00:19
Citat din: ayouni
Cand sorii se sting si cand stelele pica,
Imi vine a crede ca toate-s nimica.
si nu-i asa? iscodind castelele celeste alaturi de poet, nu am fost adeseori macinati de-ndoiala? nu am ajuns precum poetul la concluzia ca "de e sens intr-asta, e-ntors si ateu"?

... pe palida-ti frunte nu-i scris Dumnezeu!  :)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Miercuri, 01 Decembrie 2010, 00:42
vai, vai ce pacat, ca speranta s-a-necat.  :D daca muzicalitatea enuntului va indeamna sa rascoliti in memorie dupa vreun poet, va luminez scurt si dureros: e numai o parafrazare a povestii piticului imprudent care si-a fortat norocul pe marginea ibricului.  :D :D :D

citind-o pe luciamanta am mai sperat, o secunda, romantic si naiv, ca mai exista iubire nesfarsita, dar am continuat lectura cu postarile lui Silviu si ale Marcutei si totul s-a naruit...
ma intreb de ce astazi nu mai exista iubiri statornice asa cum, totusi, existau odata? pentru ca existau...un singur exemplu si e suficient ca teoria efemeritatii sentimentelor sa fie infirmata. am vazut de aproape ca se poate...parintii mei s-au iubit intr-un mod evident multi ani, pana cand unul a plecat definitiv. si cred ca, intr-o forma oarecare, sentimentul lor a ramas si "dupa", in cel care a supravietuit, in mine care i-am fost martora... daca si ce o fi dincolo...nimeni nu poate afirma nimic cu siguranta. eu sunt dintre cei care opineaza ca "nimic nu se pierde, totul se transforma" si ca asta se potriveste de minune cu teoria ca "totul e energie, inclusiv ceea ce conventional numim materie".
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Ayouni din Miercuri, 01 Decembrie 2010, 00:55
Cand m-am referit la [b"]iubirea dincolo de moarte" [/b] am avut in vedere faptul că sunt cazuri in care poti sa il pierzi pe cel iubit, intervine un accident, o boala necruţătoare si pleaca dintre noi... În aceste cazuri, iubirea continuă şi dincolo de moarte. Iubirea nu moare niciodată. Aceasta era ideea, Ayouni.

reiau cele spuse de tine, luciamanta, pentru ca vad ca au starnit cateva valuri... sper sa nu se iste un tsunami!
de data aceasta pentru a-ti spune ca intr-adevar rezonez cu cele spuse de tine si ca inteleg urmatorul lucru atunci cand spui ca "iubirea continua si dincolo de moarte", adica supravietuieste in cel ramas: iubirea este ceva viu si dainuie atata timp cat unul dintre parteneri este viu, atunci cand a fost cu adevarat iubire; "iubirea nu moare niciodata atata timp cat traiesc, atata timp cat eu sunt viu pentru ca eu sunt iubire". 
eu inteleg ce vrei sa spui, poate si pentru ca te cunosc si stiu cat de buna si pura esti, ce suflet mare si generos ai.  :-*
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Miercuri, 01 Decembrie 2010, 00:56
cat de bine si reconfortant ar fi ca "normalitatea" (si nimeni nu a venit cu o definitie la modul general a ei) sa duca la normal.
normalitatea e definita de majoritate :(
Citat din: marcuta
sa nu incercam sa impunem tiparul nostru altuia ca nu va functiona, credeti-ma !
te cred! si te-nteleg! "si-acelasi vis ne poarta, dar popi, cu cartea lor de legi, si pravilele lumii-ntregi, iti strajuie la poarta" ;D
Citat din: ayouni
... pe palida-ti frunte nu-i scris Dumnezeu!  :)
m-ai prins! :) cred ca nu cred :(
Citat din: micaela
citind-o pe luciamanta am mai sperat, o secunda, romantic si naiv, ca mai exista iubire nesfarsita, dar am continuat lectura cu postarile lui Silviu si ale Marcutei si totul s-a naruit...
bun venit pe pamant! iubirea nesfarsita e utopie. cel putin asa e pe planeta noastra.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Ayouni din Miercuri, 01 Decembrie 2010, 00:59
vai, vai ce pacat, ca speranta s-a-necat.  :D daca muzicalitatea enuntului va indeamna sa rascoliti in memorie dupa vreun poet, va luminez scurt si dureros: e numai o parafrazare a povestii piticului imprudent care si-a fortat norocul pe marginea ibricului.  :D :D :D

citind-o pe luciamanta am mai sperat, o secunda, romantic si naiv, ca mai exista iubire nesfarsita, dar am continuat lectura cu postarile lui Silviu si ale Marcutei si totul s-a naruit...
ma intreb de ce astazi nu mai exista iubiri statornice asa cum, totusi, existau odata? pentru ca existau...un singur exemplu si e suficient ca teoria efemeritatii sentimentelor sa fie infirmata. am vazut de aproape ca se poate...parintii mei s-au iubit intr-un mod evident multi ani, pana cand unul a plecat definitiv. si cred ca, intr-o forma oarecare, sentimentul lor a ramas si "dupa", in cel care a supravietuit, in mine care i-am fost martora... daca si ce o fi dincolo...nimeni nu poate afirma nimic cu siguranta. eu sunt dintre cei care opineaza ca "nimic nu se pierde, totul se transforma" si ca asta se potriveste de minune cu teoria ca "totul e energie, inclusiv ceea ce conventional numim materie".

dar ele exista, micaela! chiar acum doua zile vorbeam cu cineva si-i aratam pozele unor cupluri de prieteni din lumea de unde vin, exact asa cum ii descrie luciamanta, asa cum ii vezi tu... iar persoana aceasta, statea si se uita la fotografii cu o expresie asa de ingandurata pe fata, mai statea, mai se uita si apoi murmura "suflete pereche.. da da, suflete pereche".  
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: pe_jumate din Miercuri, 01 Decembrie 2010, 01:05
nu, draga @micaela, nu s-a inecat nici un pitic.. si de fapt acel pititc e super campion inter-episodic si inter-pustietati sufletesti la curse lungi si la respiratii intretaiate de sufluri ale dragostei adevarate, adica pline, rotunde si self-explaining cum bine exemplifici tu cu parintii tai ..

chestiunea e doar ca aici, in colectivitatea oamenilor singuri, asa ca noi, piticul ala e probabil batut rau de intemperii si, din prudenta in vremurile astea, vorbeste cumva reticent despre dragoste si dimensiunea ei nesfarsita..

ma gandesc ca e cam tarziu si ca din cauza ca nu pot dormi, poate ca sunt cam confuza, asa ca incerc sa reformulez mai fara figurine de stil: cu totii, cei de aici credem in dragoste.. ca daca n-am crede, nu am fi aici, luandu-ne cum putem fiecare, avant spre incercari de noi inceputuri... pentru faptul ca viata ne-a traznit pe la colturi de vis, fripti la inimi cum s-ar putea spune ca suntem, dam lucrurilor temperatura iaurtului din autoprotectie neincrezatoare.. atata tot (cred ca tot confuza sunt, da' ma culc imediat, heheh)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Ayouni din Miercuri, 01 Decembrie 2010, 01:12
Deci, provocarea unui şoc a adus lucrurile la normal.


a iubi este perceput, primit si constientizat de fiecare in parte asa cum topicul o prezinta, sa nu incercam sa impunem tiparul nostru altuia ca nu va functiona, credeti-ma !


doar comentam, marcutza, nimeni nu impune nici un tipar nimanui, doamne fereste: citim, meditam, oprim ce ne place, ce nu, nu ... si mergem mai departe :)
"provocarea unui soc a adus lucrurile la normal" = luciamanta nu a vrut sa exprime decat un fapt foarte des intalnit in psihologie si in aplicarea anumitor terapii.  ca sa luam un exemplu mai simplu, cand o persoana sughita fara incetare, exista credinta ca daca-i distragi atentia cu o sperietura sau cu altceva care sa-l faca sa se concentreze in alta parte, ar uita de sughit.  asa si in cazul acelui copil, poate este doar ceva anecdotic dar se pare ca sperietura de la nenea doctor si-a facut efectul!
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Miercuri, 01 Decembrie 2010, 01:16
Citat din: pe_jumatate
cu totii, cei de aici credem in dragoste
esti sigura? nu cumva sunt si unii incapabili de iubire, nascuti cu sentimentele amputate? nu te supara, eu doar intreb :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: pe_jumate din Miercuri, 01 Decembrie 2010, 01:43
cum se amputeaza un sentiment? :-*
stiu, ii iei pe sentiment de coada, il pui pe fundul de lemnsau pe genunchi.. si ii tai coada.. am prins-o si pe asta, heheh.. imi prieste nesomnul
hai sa te pup, @silviu, mizantropul de tine..
esti sigura? nu cumva sunt si unii incapabili de iubire, nascuti cu sentimentele amputate? nu te supara, eu doar intreb :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Miercuri, 01 Decembrie 2010, 01:54
da, Ayouni. cred si sigur sper ca mai exista iubiri frumoase, autentice, crescute in sus si infipte in jos, precum copacii in timp....dar par a fi din ce in ce mai rare. si cred ca asta si din cauza faptului ca oamenii au abdicat prea usor de la credinta in astfel de iubiri. nu crezi, nu ai... si cum multi nu mai cred, ne-iubirea a crescut cam multicel.

da, pe_jumate, mi-a placut ideea, sperantele noastre au temperatura iaurtului proaspat scos de la refrigerateur.  :) ma duc sa-mi fac un ceai cald.  ;)

or exista oameni total amputati de sentimente? poate doar cei din zona patologicului. in rest, fiecare cu pustiurile lui conjuncturale, cu anestezierile, lehamitele, indoielile si oboselile lui dar, la o adica, creste sentimentul amputat, precum pasarea Phoenix. o fi buna si o sperietura, pentru iesirea din pasa hipo-afectiva?  :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Miercuri, 01 Decembrie 2010, 01:56
cum se amputeaza un sentiment? :-*
stiu, ii iei pe sentiment de coada, il pui pe fundul de lemnsau pe genunchi.. si ii tai coada.. am prins-o si pe asta, heheh.. imi prieste nesomnul
hai sa te pup, @silviu, mizantropul de tine..
esti sigura? nu cumva sunt si unii incapabili de iubire, nascuti cu sentimentele amputate? nu te supara, eu doar intreb :D

varianta 2: amputarea sentimentului cu tot cu organul suport. la doamne cica ar fi inima. la barbati, nu ma pronunt.  :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: pe_jumate din Miercuri, 01 Decembrie 2010, 02:15
de ce sa nu te pronunti, @micaela??
pronunt eu organul suport, cum zicea mama, demult tare, cand mai intram si ru prin bucatarie.. ;D
la barbati dragostea salasluieste in stomac (ca nu discutam de echilibru instabil, nu?)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: pe_jumate din Miercuri, 01 Decembrie 2010, 02:17
*eu, nu ru :-\
 ;D eu intram prin bucatarie, pe vremuri.. incredibil dar adevarat
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Ayouni din Miercuri, 01 Decembrie 2010, 14:25
.......
o fi buna si o sperietura, pentru iesirea din pasa hipo-afectiva?  :D
[/quote]

eu nu am fost niciodata intr-o astfel de faza hipo-afectiva dar sunt convinsa ca o "sperietura", poate functiona! incearca ;)

Citat din: ayouni
... pe palida-ti frunte nu-i scris Dumnezeu!  :)
m-ai prins! :) cred ca nu cred :(

si nici macar nu a trebuit sa alerg  :)

bun venit pe pamant! iubirea nesfarsita e utopie. cel putin asa e pe planeta noastra.

[/quote]

o fi ea utopie dar face ca viata uneori sa fie mai interesanta (life is a journey and love is what makes the journey worthwhile)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Miercuri, 01 Decembrie 2010, 16:58
Citat din: ayouni
si nici macar nu a trebuit sa alerg  :)
evident! exista riscul sa te-mpiedici :)
Citat din: ayouni
o fi ea utopie dar face ca viata uneori sa fie mai interesanta
urasc sa-ti dau dreptate! dar asa e! cu totii alergam dupa iubirea nesfarsita :( atunci cand ne indragostim ne place sa credem ca e pe veci. nu numai ca face viata interesanta, ci face viata sa fie viata.
Citat din: pe_jumatate
cum se amputeaza un sentiment?
nu stiu, eu le am intregi. dar as fi vrut sa nu le am. de multe ori consider ca in lipsa lor viata nu si-ar fi avut sensul, pentru ca mai apoi sa baleiez... poate eram mai fericit in absenta sentimentelor. dar as fi platit un pret: nu as fi cunoscut viata adevarata. dar si iubind, tot platesti un pret: inveti ce e suferinta. vrand-nevrand trebuie sa alegi intre doua rele. care ti se pare cel mai mic?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: pe_jumate din Miercuri, 01 Decembrie 2010, 18:56
**** nu stiu, eu le am intregi **** 
**** de multe ori consider ca in lipsa lor viata nu si-ar fi avut sensul ****
**** poate eram mai fericit in absenta sentimentelor ****

@silviu: @micaela mi-a dat o carticica pe care o citesc de zor de ceva vreme si ma stradui sa o si pricep.. oricum, imi dau seama chiar de dupa primele zeci de pagini citite.. tu esti o fiinta superioara si te afli destul de aproape de iluminarea pe care o cauta acerb multi asceti si/sau initiati, de secole .. sa crezi in continuare in sentimentele tale, in sinele tau, asa rebel cum pare el multora, si dincolo de judecatile de valoare interpuse de altii sau de conditionarile mentale ale mediului in care te-ai invartit pana acuma..
**** dar as fi platit un pret: nu as fi cunoscut viata adevarata. dar si iubind, tot platesti un pret: inveti ce e suferinta. vrand-nevrand trebuie sa alegi intre doua rele. care ti se pare cel mai mic?
@silviu, tu citezi din Buddha acum? m-ai spart... :-*
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Miercuri, 01 Decembrie 2010, 21:30
cat de bine si reconfortant ar fi ca "normalitatea" (si nimeni nu a venit cu o definitie la modul general a ei) sa duca la normal.
normalitatea e definita de majoritate :

Daca normalitatea este definita de majoritate, atunci hai sa vorbim concret, Silviu. În ziua de azi sunt tot mai multi oameni depresivi, falşi, egoişti, profitori, descurajati de viata, oameni duri, conduşi de propriul Eu, conduşi de bani, de putere nemeritată, oameni care incearcă să inteleagă sau să accepte în felul lor timpul şi lumea în care trăiesc. Tu ai putea să te adaptezi la o lume urâtă şi bolnavă?  Pentru că ochii mei aşa o văd, o lume pur şi simplu bolnavă. Am mai spus şi cu alte prilejuri, tot pe forum, trăim într-o lume nebună, nebună. Deci, dragă Silviu, dacă majoritatea oamenilor sunt atât de aplecaţi spre partea rea şi urâtă a lucrurilor, atunci înseamnă că normalitatea este  descrisă de urâţenie, de răutate, de cădere? Şi de ce urâtul are mai mare succes? Nu ştiu, Silviu.  Nu pot să cred în urât şi vulgar.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Miercuri, 01 Decembrie 2010, 21:49

de cele mai multe ori, iubirea nu continua si dincolo, asta pentru ca uitarea e scrisa-n legile omenesti. mi-ar placea sa cred ca o "luciamanta" m-ar iubi dincolo de trecerea in nefiinta cu toata fiinta ei, dar vai!, sunt constient de vremelnicia acestui sentiment.
draga lucia, desi te contrazic peste tot, mi-ar fi placut sa te intalnesc candva, cu ani in urma, in timpul tineretii mele zbuciumate.poate chiar mi-ai fi dovedit ca exista iubire dincolo de moarte :D sau macar ai fi incercat, iar eu, ca un elev silitor indragostit, te-as fi crezut, sau macar as fi incercat sa te cred. acum insa, scrijelit de vremuri, constient ca insasi viata e o iluzie, nu mai cred in dragostea eterna. din moment ce viata e vremelnica, de ce dragostea, o mica parte a vietii, ar fi perpetua?
[/quote]
Silviu, citesc si zâmbesc larg...Din tot ce scrii se vede că ai multă personalitate, eşti plin. Aş vrea să cred că eşti un om care mai are încă bucuria enormă  de a trăi.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: pe_jumate din Miercuri, 01 Decembrie 2010, 22:06
Şi de ce urâtul are mai mare succes? *****  Nu pot să cred în urât şi vulgar.


@luciamanta: probabil, uratul are succes prin knock-out

http://www.realitatea.net/fmi-romania-este-tara-cu-cel-mai-scazut-nivel-de-trai-din-ue_757973.html
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Miercuri, 01 Decembrie 2010, 22:12
Şi de ce urâtul are mai mare succes? *****  Nu pot să cred în urât şi vulgar.


@luciamanta: probabil, uratul are succes prin knock-out

[url]http://www.realitatea.net/fmi-romania-este-tara-cu-cel-mai-scazut-nivel-de-trai-din-ue_757973.html[/url]


pe_jumate, ai si tu dreptatea ta, dar replica ta si articolul de mai sus au avut un efect sigur asupra mea: parcă aş fi căzut de la zeci de metri cu coarda elastică într-o prăpastie.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Joi, 02 Decembrie 2010, 00:46
@silviu: @micaela mi-a dat o carticica pe care o citesc de zor de ceva vreme si ma stradui sa o si pricep.. oricum, imi dau seama chiar de dupa primele zeci de pagini citite.. tu esti o fiinta superioara si te afli destul de aproape de iluminarea pe care o cauta acerb multi asceti si/sau initiati, de secole .. sa crezi in continuare in sentimentele tale, in sinele tau, asa rebel cum pare el multora, si dincolo de judecatile de valoare interpuse de altii sau de conditionarile mentale ale mediului in care te-ai invartit pana acuma..
@silviu, tu citezi din Buddha acum? m-ai spart... :-*
iar carticele din care afli toate secretele lumii? ce ghinion pe capul meu ca m-am invartit in alte medii si nu m-am iluminat citind carticelele astea recomandate de tine. da' uite ca eu nu si nu, refuz sa fiu conditionat mintal de ele si prefer mediul meu, unul care ma indeamna la contraziceri si visare. in fond, omul cand viseaza nu are niciodata indoieli.

pe o scala de la 1 la 10, te rog sa-mi spui cat esti de casanta. poate reusesc sa te repar :-*
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Joi, 02 Decembrie 2010, 02:07
Citat din: luciamanta
Daca normalitatea este definita de majoritate, atunci hai sa vorbim concret, Silviu.
da, normalitatea e definita de acea majoritate urata, bolnava si rea.
cu multi ani in urma, oamenii de stiinta au facut un experiment. au asezat la butoane diversi indivizi si i-au pus sa electrocuteze semeni de-ai lor care nu raspundeau corect unor intrebari. de fapt, ei nu stiau ca e un test, iar cel "curentat" nu patea nimic, dar simula si tipa de durere. ei bine, contrar asteptarilor, peste 65% dintre subiecti mergeau dincolo de limita suportabilitatii si le administrau semenilor doze letale de curent electric.
concluzia cercetatorilor: daca vrei sa vezi RAUL, priveste oglinda :(
Citat din: luciamanta
Aş vrea să cred că eşti un om care mai are încă bucuria enormă  de a trăi.
ca tot ce esti si tot ce poti, parere-i tot daca socoti...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Joi, 02 Decembrie 2010, 20:19
sa nu exageram...nicio carticica nu cuprinde toate secretele lumii, dar s-ar putea ca unele sa-ti lumineze cate ceva in cap si-n interiorul sensibil. si apoi depinde cum le citesti. daca esti predispus la indoctrinare, le inveti pe nersuflate, ca pe adevarul absolut, dar daca esti curios numai sa mai afli ceva din intelepciunea altora care au meditat intens la niste intrebari existentiale si care au niste opinii, atunci citesti chestiunile si le treci prin mintea si simtirea ta. Daca intra-n rezonanta, le poti trece in categoria "adevaruri potrivite mie", daca nu, nimeni nu te obliga sa le crezi. Pe mine "carticelele" astea m-au invatat cate ceva. mi-au folosit. Inainte de a opina privitor la ceva, ia o imbucatura, sa stii ce gust are.  ;) :D
Multi iau in deradere "Secretul" si recunosc ca si mie mi s-a parut destul de "comercial" filmul (cartea "cere si ti se va da", ceva mai putin, parca) cu atat mai mult cu cat batea cam tare moneda pe dimensiunea materiala a lucrurilor, insa n-am putut sa nu tresar recunoscand ideea la care ajunsesem prin propria-mi experienta anterioara si anume ca daca focalizez intens pe o chestiune in care cred si in care investesc reala dorinta, e f., dar f. probabil ca intr-un timp mai scurt sau mai lung sa se intample "miracolul". Cu alte cuvinte, mi s-a-ntamplat sa am senzatia ca "universul lucreaza pentru.." si nu cred ca e nazareala de baba nebuna, ca prea s-a intamplat de multe ori.  :D

seara buna si gand ashishderea, tuturor.  : :)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Luni, 03 Ianuarie 2011, 11:14
(http://i872.photobucket.com/albums/ab288/luciamanta/viseaza.jpg)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Marți, 04 Ianuarie 2011, 12:01
infrant nu esti atunci cand sangeri,
nici ochii cand in lacrimi ti-s,
adevaratele infrangeri
sunt renuntarile la vis.
r. gyr
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Marți, 04 Ianuarie 2011, 21:32
([url]http://i872.photobucket.com/albums/ab288/luciamanta/viseaza.jpg[/url])


true
si fondul muzical pentru "more and more"...:)

http://www.youtube.com/watch?v=CY-imjXW6es

<object width="480" height="385"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/CY-imjXW6es?fs=1&amp;hl=en_US"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/CY-imjXW6es?fs=1&amp;hl=en_US" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="480" height="385"></embed></object>
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Miercuri, 05 Ianuarie 2011, 10:03
([url]http://i872.photobucket.com/albums/ab288/luciamanta/viseaza.jpg[/url])


true
si fondul muzical pentru "more and more"...:)

http://www.youtube.com/watch?v=CY-imjXW6es

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Duminică, 16 Ianuarie 2011, 13:59
Citat din: micaela
Inainte de a opina privitor la ceva, ia o imbucatura, sa stii ce gust are.
falsh! daca imi dai sobolan la gratar, n-o sa iau nicio imbucatura, asta pentru ca mai intai de toate eu mananc cu mintea. mintea mea refuza sa creada ca "daca focalizez intens pe o chestiune in care cred si in care investesc reala dorinta, e f., dar f. probabil ca intr-un timp mai scurt sau mai lung sa se intample "miracolul"." eu nu cred in miracole.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Duminică, 16 Ianuarie 2011, 22:41
Citat din: micaela
Inainte de a opina privitor la ceva, ia o imbucatura, sa stii ce gust are.
falsh! daca imi dai sobolan la gratar, n-o sa iau nicio imbucatura, asta pentru ca mai intai de toate eu mananc cu mintea. mintea mea refuza sa creada ca "daca focalizez intens pe o chestiune in care cred si in care investesc reala dorinta, e f., dar f. probabil ca intr-un timp mai scurt sau mai lung sa se intample "miracolul"." eu nu cred in miracole.

mintea ta poate sa refuze foarte multe, ca doar n-o fi scapat neatinsa de toate ideile fixe, sabloanele, preconceptiile cu care suntem vesnic inoculati. nu inseamna ca ceea ce nu crezi, nu vezi, nu simti, nu intelegi nu ar exista...trebuie sa admiti ca ai si tu limitele tale  ;) :D. taman ce s-a facut un experiment, la nivel cuantic (nu inteleg eu f. bine, dar stiu ca e vorba de un nivel al "infimitatii", al "subatomului"  :D), si s-a introdus o placuta metalica, simultan, in doua stari energetice diferite. asta nu putea crede mintea niciunui fizician, parol!  ;) cred ca nici Nefertiti nu credea in miracolul zborului unui grup de oameni in burta unei paseri mari de fier.  :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Luni, 17 Ianuarie 2011, 11:09
normal ca sunt limitat. m-am intalnit intr-o zi cu un fost amic, membru al m.i.s.a., care mi-a zis ca urma sa fie un mare cutremur, dar ei au facut o spirala si au focalizat intens asupra placilor tectonice si gata! am scapat de cutremur. eu, cu ideile mele fixe, l-am sfatuit sa consulte un medic psihiatru. a ajuns in cele din urma si la medic iar diagnosticul a fost "schizofrenie paranoica" :(
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Luni, 17 Ianuarie 2011, 18:47
ah, ce sofism imi sugereaza enuntul tau.... sunt buni si schizofrenicii paranoici la ceva: ne apara de cutremure  :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Luni, 17 Ianuarie 2011, 23:40
acum au un alt obiectiv: cu ajutorul spiralei, vor schimba traiectoria unui meteorit care vrea sa loveasca terra. mare noroc avem cu acesti oameni minunati si energiile lor incomensurabile.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: almi_gabi din Marți, 18 Ianuarie 2011, 09:19
acum au un alt obiectiv: cu ajutorul spiralei, vor schimba traiectoria unui meteorit care vrea sa loveasca terra. mare noroc avem cu acesti oameni minunati si energiile lor incomensurabile.
Dincolo de reportajele TV , de ideologia nu tocmai ok, am admirat la acesti oameni capacitatea lor de concentrare . Chiar daca opresc sau nu cutremure, meteoriti, etc - credinta lor ca ei fac acest lucru le da incredere si optimism. Ca sunt paranoici - ok - uneori e mai bine paranoic decat pesimist. Ce zici silviu?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Marți, 18 Ianuarie 2011, 10:19
pesimismul nu e o boala. in schimb, paranoia este. sa iei de buna predictia vestitului cutremurolog hancu si sa anunti ca ai oprit un cutremur, mi se pare nebunie ridicata la patrat.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Marți, 18 Ianuarie 2011, 12:12
  Pesimismul se tratează... Referitor la optimişti şi pesimişti, referitor la fericiţi şi nefericiţi, redau mai jos un citat care îmi place foarte mult:
  „Mintea e aceea care face rău sau bine, care te face fericit sau nefericit, bogat sau sărac. " — Edmund Spencer

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Marți, 18 Ianuarie 2011, 14:59
da, din pacate, optimismul e intratabil. te face sa speri mereu, uitand ca speranta e virtutea sclavului.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: iubescmovul din Sâmbătă, 22 Ianuarie 2011, 10:51
Oamenii pe care îi întâlneşti  :o

   Peste 5 ani vei fii acelaşi om cu excepţia cărţilor pe care le citeşti şi a oamenilor pe care-i întâlneşti.  8)

   Începe prin a te gândi la necunoscuţi ca la viitori amici, nu ca la nişte oameni de care să-ţi fie teamă sau pe care să-i eviţi. La urma urmelor, prietenii sau asociaţii noştri au fost la un moment dat nişte necunoscuţi. Întîlnind oameni noi şi devenind un bun partener de conversaţie vei reuşi să câştigi noi prieteni, asociaţi, colegi, clienţi şi nu numai.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Seriousul din Vineri, 04 Martie 2011, 12:18
In viata trebuie sa fii pozitiv in orice problema intalnesti ,sau se iveste si poti trece peste orice.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Vineri, 04 Martie 2011, 13:12
usor de zis...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: marcutza din Vineri, 11 Martie 2011, 11:59
In viata trebuie sa fii pozitiv in orice problema intalnesti ,sau se iveste si poti trece peste orice.
usor de zis...

nu este greu daca iti educi vointa, increderea si dorinta.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Vineri, 11 Martie 2011, 13:15
In viata trebuie sa fii pozitiv in orice problema intalnesti ,sau se iveste si poti trece peste orice.
usor de zis...

nu este greu daca iti educi vointa, increderea si dorinta.
depinde de fiecare persoana in parte si de problema intalnita.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: marcutza din Vineri, 11 Martie 2011, 13:20
da @silviu si asta e adevarat.
eu doresc tuturor cat mai putine momente negative si cat mai multe atitudini pozitive si putere de a le duce pe toate, de a le depasi cu bine.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Vineri, 11 Martie 2011, 14:02
unii nu pot trece usor peste momentele "negative"... daca ii insala sotia, nu-si mai revin; altii zic: lasa, ba, ca se spala si e ca noua :D
dar exista adevarate tragedii din care putini isi mai revin :( am cunoscut un baiat care a copilarit impreuna cu fiul meu... fusese crescut de bunici, pentru ca parintii l-au parasit, pe rand. mai intai tatal, cand pustiul era chiar un pusti, apoi si mama care si-a refacut viata alaturi de altcineva. baiatul a murit pe cand avea 24 de ani, in urma unei supradoze :'( bunicii nu si-au mai revenit si nu-si vor mai reveni vreodata... adica traiesc, merg la piata, mananca... dar arata ca niste robotzi.


 
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: almi_gabi din Vineri, 11 Martie 2011, 14:07
o astfel de situatie nu o mai percep ca un moment "negativ' ~ ea devine o drama ~ si acei bunici si-au pierdut sensul vietii, dorinta de a trai.  sunt dureroase astfel de intamplari.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: marcutza din Vineri, 11 Martie 2011, 15:45
of Doamne...sfasietor de trist ...si eu am baiat, si eu am divortat dar am continuat sa am ca obiective:
1. sa fiu sanatoasa pt a putea munci implicit a-i oferi tot ce are nevoie, parte educationala, sociala, sa-l vad implinit( slava Domnului am un copil extraordinar, recunoscator samd).
2. sa-l fac fericit, atat cat se poate ca si lipsa nucleu familial, eu nu mi-am refacut viata, tatal sau da si asta il descumpaneste cateodata dar vizitele la el ii readuc bucurie si speranta.
afisez intotdeauna o atitudine optimista si cu multa incredere in fata lui chiar daca noptile imi sunt pline de durere si lacrimi, important pt el este sa vada o puterea de a face fatza incercarilor, de a face fatza greului vietii.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: catalin sinaia coach din Marți, 15 Martie 2011, 23:54
este foarte simplu sa pui in discutie o drama si sa speculezi incarcatura emotionala cum ai tu chef, cinic sau sarcastic si sa construiesti pseudolegi inexorabile

viata asta este dusa mai departe de invingatori nu de ironici

o victorie poate insemna un simplu gest sau o atitudine

atitudinea, topicul in sine ;), croieste drumul intre certitudini si incertitudini

TU poti fi certitudinea, categoric!

vointa ta la fel, de a FI mai mult, de a Face diferenta intre ce esti, faci, ai acum si ce Poti Fi, Face, Avea cu adevarat

Nihil sine numini ... Vae victis


Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Duminică, 20 Martie 2011, 10:26
cand traiesti viata daruind "victorii" ... nici nu mai este nevoie sa lupti
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Duminică, 20 Martie 2011, 17:10
Se intalnesc Itic si Strul. Itic, suparat - Strul, vesel la culme.
- Frate, am scapat de toate problemele!
- Dar ce-ai facut, ma?
- Mi-am luat un elefant!
- Hai mai, lasa vrajeala, ca nu-mi arde...
- Zau! Stii parcul meu de masini? Vine elefantul in fiecare zi, le spala, da cu coada, le lustruieste. Nevasta-mea... stii ca e obsedata cu gradina de flori. N-am treaba, le stropeste asta de cinci ori pe zi... jet mic, jet mare. Copiii... stii ce disperat eram cu ei. Am si uitat ca-i am acum. Ii ia elefantul cu trompa, ii pune in spate, ii plimba prin cartier, joaca fotbal cu ei.
- Dar cat ai dat pe el?
- 1.000.000 de euro, dar face toti banii...
- Auzi, nu mi-l vinzi mie?
- Ce sa fac??? Face parte din familie acum, nu e de vanzare.

- Hai ca-ti dau 1.500.000, da-mi-l mie, doar stii ce probleme am acasa!
- Nu se poate. E sufletul nostru, cum sa ne despartim de el?
- Hai ca-ti dau 2.000.000, da-mi-l sa scap de belele.
- Nu se poate. Iti comand si tie unul, daca vrei, dar ai de asteptat un an.
- Iti dau 3.000.000! Ajuta-ma sa-mi rezolv problemele, suntem ca fratii, am inceput impreuna sa facem afaceri!
- Bine, hai. Dar sa stii ca ti-am dat de la inima, era ca si copilul nostru...
 
Dupa 6 luni se intalnesc cei doi iar. Strul vesel, Itic, terminat, cu parul alb, cearcane mari...

- Ce mi-ai facut, mai Strul? M-ai nenorocit cu elefantul asta!
- De ce?
- Nu face nimic, frate. Parcul meu de masini, il stii... S-a suit cu fundul pe masini, mi le-a strivit. Nevasta-mea... Obsedata si ea cu florile , a facut pe ele, nu se mai vede o petala sub diatamai balega. Copiii, nu-i haleste, dar ii bate cu trompa, ii alearga prin casa
- Sunt terminat!
- Bai, Itic, tu ai o problema!
- Da, ba, stiu, cu elefantul de la tine!
- Nuuuu! Alta e problema ta! Tu, cu atitudinea asta, n-o sa vinzi niciodata elefantul!

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: pe_jumate din Duminică, 20 Martie 2011, 17:42
am fost azi la o montare la teatrul odeon.. micul print.. actorii nostri, imbatraniti mult.. rodica mandache, gelu nitu, etc, etc.. micul print era un copilas talentat de 11-12 anisori, blond si fermecator, cu voce clara si frazare corecta.. iar textul, ei, textul era cel pe care il stiam cu totii din clasa a patra.. cu imparatul, cu betivul, cu omul de afaceri, cu cel care aprinde felinare, fiecare pe cate o planeta mititica.. si cu pamantul nostru, pe care sunt multi trandafiri, un sarpe si o vulpe care vrea sa fie imblanzita.. vulpea asta are la un moment dat o replica, incercand sa ii impartaseasca micului print principiile fundamentale ale vietii (intelepte, probabil): ESENTIALUL nu e vizibil pentru ochi.. oare de ce n-oi fi remarcat eu replica asta atunci cand am citit carticica acum aproape jumate de secol? ce bine mi-ar mai fi prins sa stiu asta de atunci..
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: marcutza din Duminică, 20 Martie 2011, 17:44
ESENTIALUL nu e vizibil pentru ochi.. oare de ce n-oi fi remarcat eu replica asta atunci cand am citit carticica acum aproape jumate de secol? ce bine mi-ar mai fi prins sa stiu asta de atunci..

 :-* niciodata nu-i prea tarziu !
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: almi_gabi din Duminică, 20 Martie 2011, 18:42
... ESENTIALUL nu e vizibil pentru ochi.. oare de ce n-oi fi remarcat eu replica asta atunci cand am citit carticica acum aproape jumate de secol? ce bine mi-ar mai fi prins sa stiu asta de atunci..

cred ca acum ai experienta si maturitatea de a remarca si intelege ca esentialul nu este vizibil pentru ochi ~ il poti vedea bine cu inima.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Duminică, 20 Martie 2011, 23:44
Silviuuuu... multumesc pentru atitudine!

fiecare "victorie" castigata, iti da si abilitatea ...
si totusi, nu confunda puterea insasi cu simboluri ale ei  ;)

nimic nu poate fi pastrat, daca nu a fost meritat  ;)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: honey23 din Joi, 24 Martie 2011, 23:31
Atitudinea creeaza realitatea pe care ne-o dorim, din pacate.De cate ori observ o atitudine nepotrivita la mine  incerc sa o  remediez cu un zambet , un zambet care te poate scoate din incurcatura..... :-*
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: almi_gabi din Vineri, 25 Martie 2011, 14:33
si chiar mai mult honey ~ sa razi si sa cultivi simtul umorului iti va schimba starea de spirit si atitudinea .
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: catalin sinaia coach din Joi, 07 Aprilie 2011, 22:21
se spune ca atitudinea prezice comportamentul, predispozitia de a reactiona.

depinde de afectivul si cognitivul fiecaruia.

"The meaning of things lies not in the things themselves, but in our attitude towards them." antoine de saint-exupéry
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: iulia17 din Vineri, 08 Aprilie 2011, 01:15

daca nu poti schimba un lucru, schimba atitudinea ta fata de acel lucru.

am uitat cine zicea, dar zicea bine...

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Vineri, 08 Aprilie 2011, 16:31
atitudinea ... se poate vedea fara sa fie necesara implicarea cuvintelor ...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: almi_gabi din Vineri, 08 Aprilie 2011, 20:20

daca nu poti schimba un lucru, schimba atitudinea ta fata de acel lucru.

am uitat cine zicea, dar zicea bine...



in ce fel schimbi atitudinea? il accepti?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Vineri, 08 Aprilie 2011, 20:35
si asa!
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: catalin sinaia coach din Sâmbătă, 09 Aprilie 2011, 10:37


daca nu poti schimba un lucru, schimba atitudinea ta fata de acel lucru.

am uitat cine zicea, dar zicea bine...




Epictet cred ca zicea asta ... fain :)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: catalin sinaia coach din Sâmbătă, 09 Aprilie 2011, 10:51

daca nu poti schimba un lucru, schimba atitudinea ta fata de acel lucru.

am uitat cine zicea, dar zicea bine...



in ce fel schimbi atitudinea? il accepti?


atitudinea este un cumul de principii, valori, convingeri, experiente, emotii
ca sa iti schimbi atitudinea ... vezi cele de mai sus,
d'aia s-au inventat campionii, performerii, sa ne demonstreze ca se poate :)))

cum intelegi tu ce lucruri poti schimba si ce nu, in fond este problema ta
cum accepti asta sau cum faci diferenta ... ;) ... self mastering, (others too ?!!)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: almi_gabi din Sâmbătă, 09 Aprilie 2011, 12:02

d'aia s-au inventat campionii, performerii, sa ne demonstreze ca se poate :)))



am o oarecare retinere la ideea ca performerii, campionii sunt inventati ~ ei sunt formati in scoli sau sali de antrenamente prin multa munca
se spune ca talentul reprezinta 10 % restul de 90% este munca!
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: iulia17 din Sâmbătă, 09 Aprilie 2011, 23:35
cum intelegi tu ce lucruri poti schimba si ce nu, in fond este problema ta
cum accepti asta sau cum faci diferenta ... ;) ... self mastering, (others too ?!!)

intr-adevar asta e dilema noastra.
"doamne, da-mi curajul de a schimba lucrurile pe care le pot schimba,
da-mi puterea de a accepta lucrurile pe care nu le pot schimba,
dar, inainte de toate, da-mi intelepciunea de a sti care-i diferenta."

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: almi_gabi din Duminică, 10 Aprilie 2011, 08:23

"doamne, da-mi curajul de a schimba lucrurile pe care le pot schimba,
da-mi puterea de a accepta lucrurile pe care nu le pot schimba,
dar, inainte de toate, da-mi intelepciunea de a sti care-i diferenta."


am mai auzit asta pe undeva ~ cine a zis?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: marcutza din Duminică, 10 Aprilie 2011, 08:51
parca Sfantul Francisc din Assisi
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: catalin sinaia coach din Duminică, 10 Aprilie 2011, 18:57

d'aia s-au inventat campionii, performerii, sa ne demonstreze ca se poate :)))



am o oarecare retinere la ideea ca performerii, campionii sunt inventati ~ ei sunt formati in scoli sau sali de antrenamente prin multa munca
se spune ca talentul reprezinta 10 % restul de 90% este munca!


ai dreptate, sint de acord cu tine :)

s-au inventat in primul rand pe ei insisi, fara sa-ti concepi mental unde vrei sa ajungi, ce vrei sa castigi, este putin probabil sa ajungi acolo din intamplare.

cat despre efort ... fara sa ai clar inventata validitatea recompensei (tot mental ...) nu o sa te apuci niciodata sa performezi

si cand te gandesti ca pleaca atat de multe din ceea ce gandesti-concepi tu ...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: catalin sinaia coach din Duminică, 10 Aprilie 2011, 19:01
cum intelegi tu ce lucruri poti schimba si ce nu, in fond este problema ta
cum accepti asta sau cum faci diferenta ... ;) ... self mastering, (others too ?!!)

intr-adevar asta e dilema noastra.
"doamne, da-mi curajul de a schimba lucrurile pe care le pot schimba,
da-mi puterea de a accepta lucrurile pe care nu le pot schimba,
dar, inainte de toate, da-mi intelepciunea de a sti care-i diferenta."



da :)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: marcutza din Marți, 12 Aprilie 2011, 12:17
 gândeşte - vorbeşte - acţionează - Jeff Keller
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Marți, 12 Aprilie 2011, 12:42
factori?
motivatie?
asteptari?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Joi, 14 Aprilie 2011, 09:49
Sa fii sincer cu tine însuţi şi cu celilaţi din jurul tău... Să dai o luptă pe viaţă şi pe moarte cu viaţa.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Joi, 14 Aprilie 2011, 10:11
sa lupti cu viata ... inseamna sa lupti cu tine ...
nu poti fi sincer cu ceilalti, fara a fi ... in primul rand cu tine ...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: almi_gabi din Joi, 14 Aprilie 2011, 10:30
sa lupti cu viata ... inseamna sa lupti cu tine ...

steli, noi cei din linia albastra de aseara - desi am iesit un pic cam "albastri" - stim sa ne luptam  .. cu viata, cu noi, cu orice si orice - numai lupta sa fie  ;D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: marcutza din Joi, 14 Aprilie 2011, 10:36
atitudinea a contat f mult  ::)

am stiut sa pierdem  :-[ cu tot "girofarul" de pe umeri  :D

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Joi, 14 Aprilie 2011, 10:38
cand lupti sa nu mori ... de ras ...
cazi, te ridici ... si dai si lupta neicusorule  :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Joi, 14 Aprilie 2011, 10:41
si cine sunt cei care au pierdut?
a ras cineva mai putin?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Joi, 14 Aprilie 2011, 13:09
versuri scrise parca pentru domnisoara steliana :D
Iar a tăcea şi laşii ştiu!
Toţi morţii tac! Dar cine-i viu
Să râdă! Bunii râd şi cad!
Să râdem, dar, viteaz răsad,
Să fie-un hohotit şi-un chiu
Din ceruri până-n iad!


Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Joi, 14 Aprilie 2011, 16:25
multumirea vine parca ... doar pentru cel ce stie s-o arate
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Joi, 14 Aprilie 2011, 18:35
versuri scrise parca pentru domnisoara steliana :D
Iar a tăcea şi laşii ştiu!
Toţi morţii tac! Dar cine-i viu
Să râdă! Bunii râd şi cad!
Să râdem, dar, viteaz răsad,
Să fie-un hohotit şi-un chiu
Din ceruri până-n iad!



Frumoase versuri, Silviu!
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: almi_gabi din Joi, 14 Aprilie 2011, 20:28
cand lupti sa nu mori ... de ras ...
cazi, te ridici ... si dai si lupta neicusorule  :D

si abia a batut gongul runda I  ;D

.....
Să râdem, dar, viteaz răsad,
Să fie-un hohotit şi-un chiu
Din ceruri până-n iad!



ups, pana acolo s-a auzit?
sa te tii cand o fii la portavoce
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Joi, 14 Aprilie 2011, 20:30
isi pune si silviu si antifoane ... si tot ma aude
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: almi_gabi din Joi, 14 Aprilie 2011, 20:47
aici musai sa fie luata atitudine ca asa nu se mai poate
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Joi, 14 Aprilie 2011, 21:06
si cam ce ati vrea? sa-l clonam pe silviu?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: almi_gabi din Joi, 14 Aprilie 2011, 21:21
eventual

dar mai bine ce zici tu de o clona  ~ steliana rade ..... la patrat
urmari  ~ depasirea nivelului admis de zgomot la nivel  .....planetar ;D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Joi, 14 Aprilie 2011, 21:40
nu mi-am propus sa traiesc singura pe planeta!
chiar daca este greu sa identific corespondenta ...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Joi, 14 Aprilie 2011, 21:58
cum intelegi tu ce lucruri poti schimba si ce nu, in fond este problema ta
cum accepti asta sau cum faci diferenta ... ;) ... self mastering, (others too ?!!)

intr-adevar asta e dilema noastra.
"doamne, da-mi curajul de a schimba lucrurile pe care le pot schimba,
da-mi puterea de a accepta lucrurile pe care nu le pot schimba,
dar, inainte de toate, da-mi intelepciunea de a sti care-i diferenta."




foarte, foarte intelept. A face (buna) diferenta e esential.  ;)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Vineri, 15 Aprilie 2011, 11:46
isi pune si silviu si antifoane ... si tot ma aude
si cam ce ati vrea? sa-l clonam pe silviu?

n-ar fi rau. si cand incepi tu sa razi, bag clona la inaintare ;D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Vineri, 15 Aprilie 2011, 15:25
Gigiii ... uite Silviu vrea sa se cloneze s,a zis ca nu-i place cum rad ...  :'( :'( :'(
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: marcutza din Vineri, 15 Aprilie 2011, 21:56
n-ar fi rau. si cand incepi tu sa razi, bag clona la inaintare ;D

asa ca, problema +decibelilor am rezolvat-o prin clonarea celor sensibili la rasul sanatos si din toata inima :D, o atitudine futurista clonarea asta 8)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: marcutza din Miercuri, 27 Aprilie 2011, 11:07
una dintre cele mai mari greseli pe care le facem atat in viata profesionala, cat si in cea personala este sa credem ca cei din jur prefera perfectiunea in favoarea vulnerabilitatii.

in mod ironic, atitudinea umila autentica depinde foarte mult de o incredere nemarginita in propria persoana, o alta atitudine esentiala pentru atingerea succesului.

ai nevoie de o incredere neinfricata in propria persoana pentru a-ti asuma riscul ca atitudinea ta umila sa fie confundata cu neincrederea sau incapacitatea de a face fata competitiei.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Miercuri, 27 Aprilie 2011, 11:17

iata un articol extrem de inteligent.  ;)

http://www.jurnalul.ro/special/special/de-ce-platesc-oamenii-ca-sa-auda-lucruri-banale-576159.html
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: marcutza din Miercuri, 27 Aprilie 2011, 11:29
 "Încercările prin care trecem nu vor fi rezolvate prin gândire pozitivă, ci printr-o angajare lucidă în acţiune", spune Barbara Ehrenreich.

Alternativa la optimism nu e pesimismul, ci realismul."

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Miercuri, 27 Aprilie 2011, 11:34
atitudinea nu este batuta in cuie!
ea poate fi manifestata la modul personal si activ
sau .. impersonal si pasiv
implica emotionalul in absolut toate relatiile ...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: almi_gabi din Miercuri, 27 Aprilie 2011, 18:12

iata un articol extrem de inteligent.  ;)

[url]http://www.jurnalul.ro/special/special/de-ce-platesc-oamenii-ca-sa-auda-lucruri-banale-576159.html[/url]


micaela chiar mi-a placut articolul 
e foarte usor sa vinzi ceea ce oamenii vor sa cumpere
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: optimus sum din Miercuri, 04 Mai 2011, 09:13
zeitgeist fetele...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: marcutza din Miercuri, 04 Mai 2011, 12:34
" Singurul argument contra vantului de est este sa-ti imbraci pardesiul."

James Russel Lowell
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: optimus sum din Miercuri, 04 Mai 2011, 15:04
(http://img687.imageshack.us/img687/3965/sadness1l.jpg)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Miercuri, 04 Mai 2011, 16:53
atitudinea si femeia ?

atitudinea te poate distruge sau te poate inalta pe culmile cele mai nebanuite ...

femeia ... este cea care te ridica si tot ea te coboara,
iti da aripi ... si tot ea te omoara ... ;)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Vineri, 06 Mai 2011, 10:34
   În fiecare dintre noi există  bun şi rău, alb şi negru. De câte ori  întâlnesc un om care  mi-a făcut rău, caut partea bună din el - să mă agăţ de ea şi să mă bucur de ea. Recunosc, e greu, e foarte greu.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Vineri, 06 Mai 2011, 17:28
si daca crezand ca faci bine ... te agati de partea cea mai buna din negru?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: almi_gabi din Vineri, 06 Mai 2011, 18:02
si daca crezand ca faci bine ... te agati de partea cea mai buna din negru?

ii cam gri situatia , ca sa nu spun albastra  :D

continuand:
partea cea mai buna din negru este mai buna sau mai rea decat partea cea mai neagra din partea buna?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Vineri, 06 Mai 2011, 22:02
amandoua te determina sa inveti sa mergi pe sarma ...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: marcutza din Miercuri, 11 Mai 2011, 10:09
"continuand:
partea cea mai buna din negru este mai buna sau mai rea decat partea cea mai neagra din partea buna? "

as vrea sa cred ca putem alege raul cel mai mic.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 16:31
ia sa facem un sondaj de opinie...
daca ati iubi o persoana dar ati sti (ati fi perfect constienti) ca nu puteti avea cu ea genul de relatie care va face fericiti, ba chiar fix pe dos adesea, ce ati face cand inima v-ar spune 'da, da, da' si capul v-ar spune 'nu, nu, nu"? pe care l-ati asculta? ati pleca sau ati ramane?
sau: ce atitudine adoptati in situatiile "hais-cea"? (capu-hais, inima-cea, sau invers  :D)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: iulia17 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 16:38

off: poti sa-l faci sondaj, dar nu stiu eu cum se face ca sa-ti explic

on: din pacate pt mine, eu sunt ori numai inima, ori numai cap. deci in situatiile astea fac ce-mi spune inima. mai tirziu cu greu si foarte incet aud ce-mi spune capul...

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 16:40
clar. dar cand incepi sa auzi mai bine ce iti spune capul? cand balanta sufletului oscileaza temeinic si distrugator intre cap si inima? ha?  :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: iulia17 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 16:44

incep si incerc sa ma "rationez". analizez, socot pro si con, si daca da cu minus, inseamna ca n-a fost sa fie.
dar cu travaliu prelungit...



Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Saturnianul din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 16:49
La mine, in general, chestiile astea au functionat cam asa: cand am ascultat de cap mi-am luat-o, cu mici exceptii, in freza. Prin definite, capul (adica mintea) se pare ca e setat sa fie gica-contra la ce zice inima. Am constatat asta empiric, pe pielea mea.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 16:51
corect. si janeta zicea de coloana "de ce-l iubesc", versus coloana "de ce nu ar trebui sa-l  iubesc".  :D deci chestiunea cu bilantu' poate fi bifat ca moment metodologic.  :D
ipoteza 2. iei decizia ca in coloana a 2-a atarna mai multe si pleci, dar "inamicul" revine, insista, de fiecare data si, cu toate armele, iti trage de talerul inimii, rasturnandu-ti decizia? cum faci ca sa impiedici asta, daca fisura in edificiul deciziei tale e una puternic emotionala? cum anihilezi inamicu'?  :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 16:52
La mine, in general, chestiile astea au functionat cam asa: cand am ascultat de cap mi-am luat-o, cu mici exceptii, in freza. Prin definite, capul (adica mintea) se pare ca e setat sa fie gica-contra la ce zice inima. Am constatat asta empiric, pe pielea mea.

crezi ca-i regula antinomia cap-suflet?  ??? nu-s niciodata in consens?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 16:54
La mine, in general, chestiile astea au functionat cam asa: cand am ascultat de cap mi-am luat-o, cu mici exceptii, in freza. Prin definite, capul (adica mintea) se pare ca e setat sa fie gica-contra la ce zice inima. Am constatat asta empiric, pe pielea mea.

ai incercat sa-ti asculti numai inima? poti s-o iei la fel de bine in freza.  ;) :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: iulia17 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 16:55

La coloanele alea eu as modifica ceva: problema nu e daca sa-l iubesti sau nu (doar nu esti asa copila naiva sa crezi ca tu controlezi treaba asta), problema e – sa am o relatie cu EL sau sa nu am o relatie cu EL. Si pe urma analiza metodologica.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: fortuna777 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 16:56

la mine inima dicteaza...oricat mi-ar spune ratiunea ca e irational se simt, tot inima e sefa :'(
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 16:59
pai asta zic. x decide ca relatia cu y ii provoaca nefericire permanenta si, desi il iubeste, decide rational ca nu vrea o relatie cu acela. dar y nu se lasa deloc si il face praf emotional pe x, prin metode de exceptie :D, ca sa-l intoarca din decizie. cum poate x iesi din mecanismul ucigator al plecarii-revenirii? ce instrumente stiintifice "se exista"? :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 17:00

la mine inima dicteaza...oricat mi-ar spune ratiunea ca e irational se simt, tot inima e sefa :'(

si te face sa ramai in ceva ce contravine jaloanelor tale de fericire (caci toti avem unele; de ex. sa nu traiesti in minciuna, neincredere etc.). de dragul inimii ai ramane in minciuna, indoieli etc.?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: iulia17 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 17:04

Iar la partea cu inamicul iar as schimba ceva: puiule (ca tot ziceai de jeanette) nu EL ti-e inamic, nu cu el trebuie sa te lupti ci cu tine si cu hormonii care fac pe nebunii. Daca am ajuns rational la concluzia ca nu avem drum impreuna, caut sa-mi controlez pornirile si sa pun stop oricarei reveniri. El face apel si se foloseste de partea buna si frumoasa a relatiei? Pai asta-i o capcana. Nu fa la fel si tu.

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 17:09

aham. deci x trebuie sa-si repete in cap partea rea a relatiei ca sa faca fata asalturilor perfide ale lui y.  8)
bifat si asta.  :D si tot nu prea merge, sa zicem, caci y (presupunand ca e un personaj mai special) are o inteligeta diabolica si un soi de "emotional skills" cu care face praf ratiunea lui x.  :Dmai ai vreo metoda?  :D
mi-a placut cuvantul capcana. e unul sugestiv.  :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Saturnianul din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 17:11
Treaba e cam asa: inima e facuta pentru simtire, mintea pentru rationare. Fiecare are rolul sau bine definit. Problema apare atunci cand mintea incearca sa faca treaba inimii, si invers. Arta, si dificultatea in acelasi timp, e sa poti impune fiecareia sa-si bage nasul doar atunci cand ii fierbe propria oala :)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: iulia17 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 17:13

si asa. sau mai bine sa se detaseze de ce simte. adica sa accepte ce simte (ca e normala foamea de dragoste o avem toti) dar sa realizeze ca nu trebuie sa-si faca ce simte.

X stie sigur ca nu-l mai vrea?

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 17:14
x il vrea dar stie sigur ca nu e bine.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: fortuna777 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 17:16

si te face sa ramai in ceva ce contravine jaloanelor tale de fericire (caci toti avem unele; de ex. sa nu traiesti in minciuna, neincredere etc.). de dragul inimii ai ramane in minciuna, indoieli etc.?

nu,  o perioada traiesc ascultand de saraca inima :'(, lupt sa schimb ceva din ce nu merge, dupa care vazand ca linistea si tot confortul meu psihic o iau la vale,... pentru ca nu poti schimba ceva ce nu vrea sa fie schimbat..., renunt...cu mare durere in suflet, dar renunt...definitiv :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 17:19
uite, prietena mea x, ca tot zicea Saturnianul de disciplinarea inimii, s-a straduit sa-si convinga inima, cu toate armele ratiunii, ca e cazul sa renunte. si uneori chiar i-a reusit, atata timp cat a reusit sa ramana in liniste. problema e aceea a "inamicului" y, extrem de puternic, care reuseste sa rastoarne totul. aici este in fapt capcana. altfel, in conditii normale, ratiunea lui x a reusit sa-i disciplineze inima. eh, da' nu vrea sa plictisesc lumea cu necunoscutele prietenei mele.  ;) :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: fortuna777 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 17:20
cea mai buna solutie este sa gasesti un inlocuitor pentru y
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: iulia17 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 17:23

nu, nu e cea mai buna, e cea mai simpla. consecinte insa vor fi.

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 17:27

nu, nu e cea mai buna, e cea mai simpla. consecinte insa vor fi.



nici macar nu e simpla. ca nu gasesti, asa, la comanda, omul potrivit...iar prietena mea x nu e deloc genul care sa intre intr-o relatie numai ca sa aiba una....si-apoi, y a ridicat referentialul cam sus... ;)

care ar putea fi consecintele, Iulia, in ipoteza ca, totusi, se-mpiedica de un alt Y?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 17:31

si te face sa ramai in ceva ce contravine jaloanelor tale de fericire (caci toti avem unele; de ex. sa nu traiesti in minciuna, neincredere etc.). de dragul inimii ai ramane in minciuna, indoieli etc.?

nu,  o perioada traiesc ascultand de saraca inima :'(, lupt sa schimb ceva din ce nu merge, dupa care vazand ca linistea si tot confortul meu psihic o iau la vale,... pentru ca nu poti schimba ceva ce nu vrea sa fie schimbat..., renunt...cu mare durere in suflet, dar renunt...definitiv :D

x a renuntat "definitiv" de vreo 15 ori. doar ca y e diabolic.  ;D de aici si disperarea prietenei mele, ca o chestie dinasta sus-jos te poate omori, la o adica.  :D incep a ma gandesc ca situatia lor tine de...patologic.  :)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: iulia17 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 17:34

daca ia pe cineva doar ca sa fie?
pai sa descopere mai incolo ca nu are nimic in comun cu el, sau ca el o fi bun, dar ea nu are disponibilitate (inca) pt altcineva.

citisem undeva ca nu e atit de importanta persoana cit momentul din viata noastra cind intilnim acea persoana.

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: iulia17 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 17:37

el se intoarce, dar daca nu e usa deschisa pe unde naiba intra ???

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 17:38
'pe cineva doar ca sa fie" se exclude ca ipoteza...x nu-i deloc capabila de o situatie dinasta...fara sentimentu' inflorit.  :D

iar probabilitatea ca "the one' sa intervina salvator fix la momentu' oportun, numa' daca o fi facut in scaldatoare...o s-o intreb.  :D

varianta cea mai pauzibila e cea cu vindecarea prin vointa proprie si amixca x chiar a fost (de vreo 15 ori) la un pas...da' iti zic eu, inamicul e buba in problema asta... trebuie anihilat si impiedicat sa mai combata.  :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 17:39

el se intoarce, dar daca nu e usa deschisa pe unde naiba intra ???



prin telefonul fix, mobil, si sunand la poarta. cand nu i se raspunde (repetat) gaseste o modalitate oarecare...
m-am gandit la varianta impuscarii. :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: iulia17 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 17:43

pai vezi, nu el e problema ci ea ca cedeaza
dar tot vorbeai mai devreme de karma, poate asa trebuie sa se intimple, poate starea ei de slabiciune chiar are nevoie de ciclurile astea de suferinta. cind depaseste momentul dzeu stie..

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 17:44
nu, acuma fara gluma, prietena x e in pragul disperarii..ca stiti cum e sa te desparti o data...cat doare, dar s-o faci de 15 ori si sa treci prin toate starile acelea...repetat... :(
dar, vorbind cu voi, mi s-au mai asezat niste lucruri....ma duc sa vorbesc cu ea, adica sa-i spun '.vreo doua'. multam fain.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 17:45
da....de unde i s-o trage Karma asta, nush'  :(
multam. ii va fi de folos.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: fortuna777 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 19:06
nu, acuma fara gluma, prietena x e in pragul disperarii..ca stiti cum e sa te desparti o data...cat doare, dar s-o faci de 15 ori si sa treci prin toate starile acelea...repetat... :(
dar, vorbind cu voi, mi s-au mai asezat niste lucruri....ma duc sa vorbesc cu ea, adica sa-i spun '.vreo doua'. multam fain.

 sa stii ca nu am glumit cand am spus ca trebuie sa gaseasca un inlocuitor pentru y....Din pacate prietana ta face parte din categoria femeilor care nu pot sa traiasca singure, care se simt implinite si intregi doar cand au un barbat langa ele....Y a fost atat de abil si de smecher, incat cred ca a reusit sa-i creeze o dependenta de el...Cred ca i-a aflat punctele slabe si ori de cate ori are chef apeleaza la asta. ...E un fel de abuz emotional...Gandeste-te la toate femeile care accepta sa stea intr-un cuplu, in ciuda tuturor mizeriilor pe care le suporta. Cand am spus inlocuitor pentru y,  nu m-am referit neaparat la un alt mascul...ar fi ideal, dar din pacate nu este atat de usor avand in vedere prin ce a trecut ea si ca probabil increderea ei in barbati este rau zdruncinata....Aici prietenii au un rol important si, mai mult decat atat. cred ar trebui sa invete sa se simta bine cu sine insasi.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 19:43
Ipoteza ta e una plauzibila dar nu i se aplica ei, cel putin nu in totalitate. poate sa traiasca singura si gasise si activitati "inlocuitoare"(hobby) . y nu-i speculeaza slabiciunea de "femeie singura" ci slabiciunea inimii. stie ca inima ei ii e aliat asa ca se concentreaza pe anihilarea ratiunii ei. si-o face atat de convingator si atat de "avocateste" (pe moment, poti sa juri ca negru-i alb, desi probabil e negru ca taciunele ;)) incat pana si ea, femeie desteapta altfel, nu mai stie ce sa creada...adica  joaca pe cartea "indoielii", zdruncinandu-i convingerea ca alegerea de a-l parasi nu e corecta. si-apoi iar intervine ceva care ii demonstreaza ca nu...optiunea ei era corecta...si tot asa...
nu e genul sa stea intr-un cuplu de dragul de a fi in cuplu...tine la el, asta-i nebunia. si culmea e ca prietena mea x e un personaj destul de puternic, care nu si-ar fi imaginat niciodata sa fie atat de "slaba", intr-o astfel de situatie. de unde si... "niciodata sa nu spui niciodata".
da, noroc ca are o prietena buna.  ;)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: iulia17 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 20:31
Treaba e cam asa: inima e facuta pentru simtire, mintea pentru rationare. Fiecare are rolul sau bine definit. Problema apare atunci cand mintea incearca sa faca treaba inimii, si invers. Arta, si dificultatea in acelasi timp, e sa poti impune fiecareia sa-si bage nasul doar atunci cand ii fierbe propria oala :)


pai nu incearca sa faca treaba una alteia ci sa se puna de acord. tie nu ti s-a intimplat sa te indragostesti de cineva nepotrivit? mie da, nu pot sa cred ca sunt singura ciudata. si cu prietena mihaelei.
de aia atunci cind realizezi lucrul asta (cind o fi el, in prima secunda sau dupa 3 luni sau 9 cind ti se limpezeste mintea) faci ce crezi/judeci ca e mai bine.

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 20:50
exact. s-a indragostit impotriva ratiunii si, culmea, a simtit de la inceput ca lucrurile nu sunt ok., dar totul a fost mai puternic decat ea (fiinta puternica, ziceam)... si toata nebunia asta, caci nu-i o relatie normala, dureaza de 3 ani, timp in care ea a suferit teribil. geaba i s-a spus sa renunte, geaba a renuntat... e ca o vraja. relatia asta are ceva maladiv....au multe afinitati si, totusi, nu merge... nu pot trai impreuna, nu pot trai unul fara altul...
incep sa cred ca nu mai e vorba de iubire ci de un straniu mecanism psihologic de respingere-atractie de facut praf emotionalul.  :D

si zici ca ti s-a-ntamplat si tie, Jul? de unde tragem concluzia ca ratiunea e zero barat in mecanismul indragostirii... :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: iulia17 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 20:54

miha cind zici puternica te referi la personalitatea ei, la forta de care da dovada in alte confruntari cu viata? pai puternica si cu forta e si iubirea ei. mie mi se pare ca asa merg lucrurile.

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 20:57
da, are o personalitate puternica, fara sa fie genul dominator..si da, si-a gestionat mereu, cu bine, toatee situatiile mai grele de viata...da' aici i s-a cam infundat.  :D nu ne cunoastem niciodata sufcient de bine. daca i-ar fi spus cineva, acum trei ani, ca o sa inghita atatea de la un barbat, ar fi ras in hohote... "niciodata" e un cuvant gresit.  :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 20:59
dumnezeu mai intelege ce se intampla...dar daca nu se hotaraste odata sa puna punct, fara posibilitate de "apel" si "recurs", mi-e ca o ia razna... :(
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 21:02
da, are o personalitate puternica, fara sa fie genul dominator..si da, si-a gestionat mereu, cu bine, toatee situatiile mai grele de viata...da' aici i s-a cam infundat.  :D nu ne cunoastem niciodata sufcient de bine. daca i-ar fi spus cineva, acum trei ani, ca o sa inghita atatea de la un barbat, ar fi ras in hohote... "niciodata" e un cuvant gresit.  :D

mai corect ar fi fost sa spun, ar fi rasin hohote, ca Steliana.  :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: iulia17 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 21:05

acu nu vreau sa fiu aia critica, dar sa stii ca de la noi, adica din afara, lucrurile se vad altfel. poate ca ea gaseste si bucurie in relatia asta, iar partea negativa de care zici e mai mica. per total balanta pierderi/cistiguri poate da cu plus

iar in cazul meu, trebuie sa recunosc ca eu am suferit la fel de mult si cind am parasit, si cind am fost parasita
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 21:10
da? credeam ca atunci cand esti parasit suferi ceva mai mult...

eu cred ca ea a suferit mult mai mult decat s-a bucurat...i-a facut destule domnu' y...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: iulia17 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 21:13

nu, pt ca asa ca si prietena ta, mi-e greu sa ma desprind. de multe ori ma gindesc cum e mai bine pt celalalt decat pt mine

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 21:14

nu, pt ca asa ca si prietena ta, mi-e greu sa ma desprind. de multe ori ma gindesc cum e mai bine pt celalalt decat pt mine



copil bun ce esti.  :-*
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 21:17
stiu...si eu m-am desprins greu dintr-o lunga casnicie nepotrivita...si-am avut regrete pentru el...ma gandeam mereu la cum ii e ... desi... nu i-am spus niciodata...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: optimus sum din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 21:24
cea mai buna solutie este sa gasesti un inlocuitor pentru y
urat sfat...si ineficient... atata timp cat x iubeste pe y si y stie asta , nu va folosi la minic inlocuirea lui y cu z...avand avantajul cunoasterii lui x mai bine , si avantajul ca x iubeste pe y , acesta va face praf orice concurenta...iar fiecare incercare a lui x de a evada se va solda cu o mai mare dorinta a lui y de a o pastra langa el ... ;D
exista o scapare pt x... numai una...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 21:25
care?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: optimus sum din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 21:26

el se intoarce, dar daca nu e usa deschisa pe unde naiba intra ???


pe geam  ;D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 21:36
cea mai buna solutie este sa gasesti un inlocuitor pentru y
urat sfat...si ineficient... atata timp cat x iubeste pe y si y stie asta , nu va folosi la minic inlocuirea lui y cu z...avand avantajul cunoasterii lui x mai bine , si avantajul ca x iubeste pe y , acesta va face praf orice concurenta...iar fiecare incercare a lui x de a evada se va solda cu o mai mare dorinta a lui y de a o pastra langa el ... ;D
exista o scapare pt x... numai una...

sa intelegem ca la y ar fi vorba numai de o incapatanare "vanatoreasca"? sa nu cumva sa-i scape "caprioara'?

si, hai, zi, care crezi tu ca e scaparea lui x. m-ai facut curioasa.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: fortuna777 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 21:38
esti pus pe glume opti in seara asta...chiar da si tu o solutie pertinenta :o
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: optimus sum din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 21:42
ai mancat o lingurita de miere ? e buna ...ai mai vrea si a doua zi ? daca nu este ii duci dorul ..nu ? vorbesc aici de dependente ..de mecanismul care duce la dependente...un dependendent nu se poate elibera singur... probabil ca y fiind un bun psiholog si cunoscand bine pe x, ii ofera momente atat de placute , sublime , care au facut din x o dependenta de y...real...suporta orice si sufera oricat ...in momentul in care momentele dupa care tanjeste sufletul ei ii sunt reamintite , evocate , atunci ratiunea este complet perturbata ...ai inteles pana aici ?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 21:43
da. e corect. foloseste mecanismul "evocarii" constant.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 21:45
si, curios, da, utilizeaza si mecanismul "linguritei cu parcimonie" cat sa-i intretina "dorul". e machiavelic y.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: fortuna777 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 21:45
ai mancat o lingurita de miere ? e buna ...ai mai vrea si a doua zi ? daca nu este ii duci dorul ..nu ? vorbesc aici de dependente ..de mecanismul care duce la dependente...un dependendent nu se poate elibera singur... probabil ca y fiind un bun psiholog si cunoscand bine pe x, ii ofera momente atat de placute , sublime , care au facut din x o dependenta de y...real...suporta orice si sufera oricat ...in momentul in care momentele dupa care tanjeste sufletul ei ii sunt reamintite , evocate , atunci ratiunea este complet perturbata ...ai inteles pana aici ?

doamne, oare de ce gandesti la fel ca mine ??? asta am incercat sa spun si eu mai devreme dar n-am reusit sa cuprind concluzia
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 21:47
si, curios, da, utilizeaza si mecanismul "linguritei cu parcimonie" cat sa-i intretina "dorul". e machiavelic y.

ca d-aia zic ca aici nu e vorba numai de iubire...ci si de un straniu "ritual" de tulburare emotionala
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: optimus sum din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 21:50
ai mancat o lingurita de miere ? e buna ...ai mai vrea si a doua zi ? daca nu este ii duci dorul ..nu ? vorbesc aici de dependente ..de mecanismul care duce la dependente...un dependendent nu se poate elibera singur... probabil ca y fiind un bun psiholog si cunoscand bine pe x, ii ofera momente atat de placute , sublime , care au facut din x o dependenta de y...real...suporta orice si sufera oricat ...in momentul in care momentele dupa care tanjeste sufletul ei ii sunt reamintite , evocate , atunci ratiunea este complet perturbata ...ai inteles pana aici ?

doamne, oare de ce gandesti la fel ca mine ??? asta am incercat sa spun si eu mai devreme dar n-am reusit sa cuprind concluzia
rezolvare... femeia ta sa se agate atat de tare cat poate ea de el ... x porneste la atac pe y...obiectiv , sa il ia de sot , sa-i faca toate placerile , sa se faca pres in fata lui complet... in max 6 luni y paraseste pe x singur... problema rezolvata ...daca nu crezi , iti spun si de ce se va intampla asta ...dar va las si pe voi doamnelor sa ghiciti de ce ... un indiciu...studiati cu mare atentie tipologia caracterului lui y , si modul de comportament si vezi afla de ce o va parasi singur pe x... ;D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: iulia17 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 21:51

pentru ca e doar un CUCERITOR?

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: optimus sum din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 21:56

pentru ca e doar un CUCERITOR?


un cuceritor...da iulia draga ...un cuceritor este un vanator...traieste din provocare continua..un predator...
mai departe ? ai vazut tu vanator sa impuste o prada care nu se zbate sa scape ? cu cat ii va ceda si se va agata de el cu atat se va plictisi...si va incerca sa scape singur de ea si sa gaseasca alta prada ...capisci ?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 21:57
 s-ar putea sa ai ceva dreptate...acum intre ei e un mecanism reciproc de "incitare'. si el a devenit dependent sau dracu' stie ce, prin fiecare plecare a ei...la fiecare respingere, y revine din ce in ce mai 'supus'...adica concesiv, adica imblanzit... absolut sigur ca daca ea ar fi cum sugerezi tu, el si-ar pierde cu totul interesul. el este incitat nu numai de inteligenta ei ci si de "rautatea' ei.  :D ca x ii tine piept nebunului.  :D dar n-o vad jamais pe ea jucand rolul de care spui; nici daca ar vrea. ;D
eu am o banuiala...ca y de fapt nu o iubeste...o pretuieste,a gasit la ea ce nu a gasit la multe altele dar...n-o iubeste cu adevarat...
ia mai zi, ca zici ca un psiholog adevarat.
care ar fi "de ce"-ul pentru care y ar parasi-o pe x daca ar fi blandetea agatatoare intruchipata?  :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: fortuna777 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:00

rezolvare... femeia ta sa se agate atat de tare cat poate ea de el ... x porneste la atac pe y...obiectiv , sa il ia de sot , sa-i faca toate placerile , sa se faca pres in fata lui complet... in max 6 luni y paraseste pe x singur... problema rezolvata ...daca nu crezi , iti spun si de ce se va intampla asta ...dar va las si pe voi doamnelor sa ghiciti de ce ... un indiciu...studiati cu mare atentie tipologia caracterului lui y , si modul de comportament si vezi afla de ce o va parasi singur pe x... ;D
[/quote]

pentru ca se va simti sufocat de ea, nu va mai reprezenta pentru el o prada pe care trebuie s-o recucereasca, se va plictisi si va renunta la el :)...dar, hai nu trebuie chiar sa-l ia de sot :(
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:00
a, vad ca ai raspuns deja...e un "vanator" care are nevoie de prada in miscare.  :D
dar o iubeste sau nu? un vanator e un om bolnav? pentru ca, pana la urma, dorinta continua de vanatoare pare a fi ceva patologic...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: iulia17 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:01
pt ca nu are interes pt relatie in sine ci pt actiunea de cucerire a redutei. asta-i satisface orgoliul.

ups, m-am trezit vorbind. mai bine fac loc maestrului

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:02

rezolvare... femeia ta sa se agate atat de tare cat poate ea de el ... x porneste la atac pe y...obiectiv , sa il ia de sot , sa-i faca toate placerile , sa se faca pres in fata lui complet... in max 6 luni y paraseste pe x singur... problema rezolvata ...daca nu crezi , iti spun si de ce se va intampla asta ...dar va las si pe voi doamnelor sa ghiciti de ce ... un indiciu...studiati cu mare atentie tipologia caracterului lui y , si modul de comportament si vezi afla de ce o va parasi singur pe x... ;D

pentru ca se va simti sufocat de ea, nu va mai reprezenta pentru el o prada pe care trebuie s-o recucereasca, se va plictisi si va renunta la el :)...dar, hai nu trebuie chiar sa-l ia de sot :(

culmea e ca e invers. el tot pune in discutie casatoria si e enervat de faptul ca ea exclude varianta...desi cred ca si ideea casatoriei e tot un fel de oc...cred ca y are ceva, ceva, deranjat undeva...
[/quote]
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: fortuna777 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:02
nu o iubeste, nu este altceva pentru el decat o proprietate...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: optimus sum din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:03
s-ar putea sa ai ceva dreptate...acum intre ei e un mecanism reciproc de "incitare'. si el a devenit dependent sau dracu' stie ce, prin fiecare plecare a ei...la fiecare respingere, y revine din ce in ce mai 'supus'...adica concesiv, adica imblanzit... absolut sigur ca daca ea ar fi cum sugerezi tu, el si-ar pierde cu totul interesul. el este incitat nu numai de inteligenta ei ci si de "rautatea' ei.  :D ca x ii tine piept nebunului.  :D dar n-o vad jamais pe ea jucand rolul de care spui; nici daca ar vrea. ;D
eu am o banuiala...ca y de fapt nu o iubeste...o pretuieste,a gasit la ea ce nu a gasit la multe altele dar...n-o iubeste cu adevarat...
ia mai zi, ca zici ca un psiholog adevarat.
care ar fi "de ce"-ul pentru care y ar parasi-o pe x daca ar fi blandetea agatatoare intruchipata?  :D

ai raspunsul mai sus ...bingo...ai inteles in mare ...detaliile le stabilim impreuna cu fetele care au inteles ce am vrut sa zic ...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:03
pt ca nu are interes pt relatie in sine ci pt actiunea de cucerire a redutei. asta-i satisface orgoliul.

ups, m-am trezit vorbind. mai bine fac loc maestrului



io inteleg, da' trei ani... nu-i o vanatoare cam lunga, transgresand anotimpuri?  :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: iulia17 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:05

nope. nu e acelasi proces, o ia de la inceput de fiecare data.
dar da, si eu banuiesc ceva tulburari acolo, sau macar niste trasaturi mai pronuntate care depasesc limitele cu care suntem obisnuiti

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:09
mda...banuiesc ca da...mai ales ca, pare-se, si-n relatiile sale trecute a intretinut, probabil inconstient, mecanismul plecarii-revenirii... are evoie de el, probabil... da, iulia, cred ca e ceva patologic la mijloc... tu ce crezi optimus? si nu mi-ai raspuns; o iubeste sau nu?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: fortuna777 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:11
barbatii, in general se simt raniti in orgoliul propriu atunci cand pierd o femeie...cand se intampla asta nu le vine sa creada ca va exista altcineva care o va face fericita pe fosta...

asa e opti?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: optimus sum din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:12
mda...banuiesc ca da...mai ales ca, pare-se, si-n relatiile sale trecute a intretinut, probabil inconstient, mecanismul plecarii-revenirii... are evoie de el, probabil... da, iulia, cred ca e ceva patologic la mijloc... tu ce crezi optimus? si nu mi-ai raspuns; o iubeste sau nu?
ai vazut cum un pescar saruta un peste ? asa cum un vanator iubeste un trofeu , asa o iubeste si el ... sunt mai multe tipuri de iubire ...unele sunt patologice , alte sunt curate si pure... asta e o iubire murdara ...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: iulia17 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:14

eu te contazic. pt noi se vede asa, pt el cred ca e ceva normal si i se pare fireasca toata situatia

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:14
mda...banuiesc ca da...mai ales ca, pare-se, si-n relatiile sale trecute a intretinut, probabil inconstient, mecanismul plecarii-revenirii... are evoie de el, probabil... da, iulia, cred ca e ceva patologic la mijloc... tu ce crezi optimus? si nu mi-ai raspuns; o iubeste sau nu?
ai vazut cum un pescar saruta un peste ? asa cum un vanator iubeste un trofeu , asa o iubeste si el ... sunt mai multe tipuri de iubire ...unele sunt patologice , alte sunt curate si pure... asta e o iubire murdara ...

 :( intuitia ei a functionat corect, atunci....
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: optimus sum din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:15
am dat destul din casa ...fetelor de aici stiti si singure ce trebuie facut...dar nu se poate elibera x de y , ci numai determinand pe y sa se plictiseasca si sa renunte la x... ok ?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:16
[

eu te contazic. pt noi se vede asa, pt el cred ca e ceva normal si i se pare fireasca toata situatia


da, probabil nu e constient de anormalitatea comportamentuli sau... si, acum, in tabloul cuceritorului se mai adauga cateva piese de puzzle...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:18
am dat destul din casa ...fetelor de aici stiti si singure ce trebuie facut...dar nu se poate elibera x de y , ci numai determinand pe y sa se plictiseasca si sa renunte la x... ok ?

multumesc, optimus...intelegand...confirmandu-i-se niste lucruri...ii va fi mai usor sa faca ce trebuie. latzul lui era ideea iubirii reciproce. intelegand ca ea nu este, de fapt, iubita, va sti sa plece.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: optimus sum din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:19
nu o iubeste, nu este altceva pentru el decat o proprietate...
o iubeste... nu este o proprietate ...este jucaria cu care se joaca el ... si de o jucarie care o detii te plictisesti...nu intelegeti ? asta trebuie sa devina x...o proprietate , ca sa scape... omul nostru nu se joaca cu o jucarie decat cand nu-i apartine...asa este interesant ...probabil ca se poate vedea din comportamentul de zi cu zi ...de cate ori schimba telefoanele ? masina , pantofii, etc ...
in fine...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:22
nu o iubeste, nu este altceva pentru el decat o proprietate...
o iubeste... nu este o proprietate ...este jucaria cu care se joaca el ... si de o jucarie care o detii te plictisesti...nu intelegeti ? asta trebuie sa devina x...o proprietate , ca sa scape... omul nostru nu se joaca cu o jucarie decat cand nu-i apartine...asa este interesant ...probabil ca se poate vedea din comportamentul de zi cu zi ...de cate ori schimba telefoanele ? masina , pantofii, etc ...
in fine...
telefoanele si masina nu. nici hainele... pare destul de constant...
ei bine, cred ca x o sa-l lase fara jucarie.  ;D si nu prin improprietarire ci prin "hocus-pocus", uite nu mai e.  ;D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: iulia17 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:25

sa speram. dar viata dragostea bate cimpii, nu? iubirile astea patimase sunt pline de instabilitate de neprevazut

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: fortuna777 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:27
am dat destul din casa ...fetelor de aici stiti si singure ce trebuie facut...dar nu se poate elibera x de y , ci numai determinand pe y sa se plictiseasca si sa renunte la x... ok ?

multumesc, optimus...intelegand...confirmandu-i-se niste lucruri...ii va fi mai usor sa faca ce trebuie. latzul lui era ideea iubirii reciproce. intelegand ca ea nu este, de fapt, iubita, va sti sa plece.

ea nu va intelege ca nu este iubita...sunt convinsa ca i s-a confirmat de mai multe ori lucrul asta, dar in interiorul ei nu accepta...in plus el are grija, asa cum a spus opti, sa-i ofere momente sublime de fiecare data tocmai pentru a-i mentine vie dragostea...parerea mea este ca isi bate joc de ea, dar ea e prea indragostita de el sa poata pune punct relatiei definitiv
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: optimus sum din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:29
nu o iubeste, nu este altceva pentru el decat o proprietate...
o iubeste... nu este o proprietate ...este jucaria cu care se joaca el ... si de o jucarie care o detii te plictisesti...nu intelegeti ? asta trebuie sa devina x...o proprietate , ca sa scape... omul nostru nu se joaca cu o jucarie decat cand nu-i apartine...asa este interesant ...probabil ca se poate vedea din comportamentul de zi cu zi ...de cate ori schimba telefoanele ? masina , pantofii, etc ...
in fine...
telefoanele si masina nu. nici hainele... pare destul de constant...
ei bine, cred ca x o sa-l lase fara jucarie.  ;D si nu prin improprietarire ci prin "hocus-pocus", uite nu mai e.  ;D
iti doresc vointa multa micaela...ai nevoie din plin ... si un gand bun de la noi toti . poate ajuta si asta .:)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: optimus sum din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:31
am dat destul din casa ...fetelor de aici stiti si singure ce trebuie facut...dar nu se poate elibera x de y , ci numai determinand pe y sa se plictiseasca si sa renunte la x... ok ?

multumesc, optimus...intelegand...confirmandu-i-se niste lucruri...ii va fi mai usor sa faca ce trebuie. latzul lui era ideea iubirii reciproce. intelegand ca ea nu este, de fapt, iubita, va sti sa plece.

ea nu va intelege ca nu este iubita...sunt convinsa ca i s-a confirmat de mai multe ori lucrul asta, dar in interiorul ei nu accepta...in plus el are grija, asa cum a spus opti, sa-i ofere momente sublime de fiecare data tocmai pentru a-i mentine vie dragostea...parerea mea este ca isi bate joc de ea, dar ea e prea indragostita de el sa poata pune punct relatiei definitiv

gresesti...un barbat niciodata nu-si bate joc de jucaria preferata...o iubeste si o adora , mai ales cand este o jucarie care a obtinut-o greu...dar niciodata nu-si bate joc...gresesti...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:32
nu mie, ci prietenei mele, optimus. multumesc, oricum. O voi ajuta.  ;)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: optimus sum din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:33
nu mie, ci prietenei mele, optimus. multumesc, oricum. O voi ajuta.  ;)
whatever... noroc mult ...aveti nevoie...:)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:37
noroc mult? se scapa asa greu dintr-o astfel de situatie?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: iulia17 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:39

nu noroc. ratiune, plan si perseverenta.

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: fortuna777 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:41


gresesti...un barbat niciodata nu-si bate joc de jucaria preferata...o iubeste si o adora , mai ales cand este o jucarie care a obtinut-o greu...dar niciodata nu-si bate joc...gresesti...

aici te contrazic...nu o iubeste, nu o adora si nici macar nu o respecta...se foloseste de ea ca de un bun care ii apartine...nu cunoastem toate amanuntele dar sunt convinsa ca a inselat-o in nenumarate randuri si de fiecare data s-a reintors la ea...El nu doreste altceva decat s-o stie disponibila doar pentru el. Intrebarea este ...de ce totusi ea nu reuseste sa renunte la el?...pentru ca si de o dependenta reusesti sa scapi pana la urma...intri in sevraj o perioada, dar pana la urma iti trece...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:41

nu noroc. ratiune, plan si perseverenta.



da. un pic de "ciocu' mic" inimii.  :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: optimus sum din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:43
noroc mult? se scapa asa greu dintr-o astfel de situatie?

se scapa greu... sau usor ...depinde de prea multi parametrii .
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: iulia17 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:45
aici te contrazic...nu o iubeste, nu o adora si nici macar nu o respecta...se foloseste de ea ca de un bun care ii apartine...nu cunoastem toate amanuntele dar sunt convinsa ca a inselat-o in nenumarate randuri si de fiecare data s-a reintors la ea...El nu doreste altceva decat s-o stie disponibila doar pentru el. Intrebarea este ...de ce totusi ea nu reuseste sa renunte la el?...pentru ca si de o dependenta reusesti sa scapi pana la urma...intri in sevraj o perioada, dar pana la urma iti trece...

Eu vad altfel lucrurile: daca ce face nu e un plan, o strategie de a lui, ci pur si simplu firea lui (chiar daca tinde spre patologic) atunci el nici nu-si da seama de ceea ce face si impactul pe care-l are asupra ei, asupra lui, relatiei


Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:46


gresesti...un barbat niciodata nu-si bate joc de jucaria preferata...o iubeste si o adora , mai ales cand este o jucarie care a obtinut-o greu...dar niciodata nu-si bate joc...gresesti...

aici te contrazic...nu o iubeste, nu o adora si nici macar nu o respecta...se foloseste de ea ca de un bun care ii apartine...nu cunoastem toate amanuntele dar sunt convinsa ca a inselat-o in nenumarate randuri si de fiecare data s-a reintors la ea...El nu doreste altceva decat s-o stie disponibila doar pentru el. Intrebarea este ...de ce totusi ea nu reuseste sa renunte la el?...pentru ca si de o dependenta reusesti sa scapi pana la urma...intri in sevraj o perioada, dar pana la urma iti trece...

de iubit, o iubeste, in felul lui straniu...si o respecta... dar cred ca da, isi exercita talentele de vanator si in afara relatiei lor...unul dintre motivele lor de discutii aprinse este chiar privirea lui de "pradator" in raport cu femeile, inclinatia spre flirt si, foarte probabil, mai mult de atat... sunt multe lucruri din spusele ei care se potrivesc tabloului de "cuceritor"....
va reusi sa renunte, sunt sigura.  ;) o sa pun umarul.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: optimus sum din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:50


gresesti...un barbat niciodata nu-si bate joc de jucaria preferata...o iubeste si o adora , mai ales cand este o jucarie care a obtinut-o greu...dar niciodata nu-si bate joc...gresesti...

aici te contrazic...nu o iubeste, nu o adora si nici macar nu o respecta...se foloseste de ea ca de un bun care ii apartine...nu cunoastem toate amanuntele dar sunt convinsa ca a inselat-o in nenumarate randuri si de fiecare data s-a reintors la ea...El nu doreste altceva decat s-o stie disponibila doar pentru el. Intrebarea este ...de ce totusi ea nu reuseste sa renunte la el?...pentru ca si de o dependenta reusesti sa scapi pana la urma...intri in sevraj o perioada, dar pana la urma iti trece...

radicalismul si ura , pentru o astfel de situatie nu rezolva situatia...fortuna draga , omul o iubeste , nu isi da seama ce face , reactioneaza instinctiv , e patologic, ...astia sunt termenii... stiu ca i-ai lua gatul daca ai putea , dar nu rezolvi nimic asa ..mai mult ca sigur ca x va sari sa-l apere...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: iulia17 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:52

Cât e întinsul, cât e înaltul,
noi ardem şi nu ne iertam,
noi ardem, ah, cu cruzime-n văpăi
mistuindu-ne unul pe altul.
Blaga
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: fortuna777 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:53
de iubit, o iubeste, in felul lui straniu...si o respecta... dar cred ca da, isi exercita talentele de vanator si in afara relatiei lor...unul dintre motivele lor de discutii aprinse este chiar privirea lui de "pradator" in raport cu femeile, inclinatia spre flirt si, foarte probabil, mai mult de atat... sunt multe lucruri din spusele ei care se potrivesc tabloului de "cuceritor"....
va reusi sa renunte, sunt sigura.  ;) o sa pun umarul.
[/quote]

nu vreau sa te descurajez, dar din pacate ea e singura care poate face ceva pentru ea...Am trecut si eu prin asta, iar sfaturile celor din jurul meu de a renunta la relatia toxica pe care o aveam, nu ma ajutau decat pe moment...dupa, faceam tot ce simteam eu...adica prost.

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: optimus sum din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:57
de iubit, o iubeste, in felul lui straniu...si o respecta... dar cred ca da, isi exercita talentele de vanator si in afara relatiei lor...unul dintre motivele lor de discutii aprinse este chiar privirea lui de "pradator" in raport cu femeile, inclinatia spre flirt si, foarte probabil, mai mult de atat... sunt multe lucruri din spusele ei care se potrivesc tabloului de "cuceritor"....
va reusi sa renunte, sunt sigura.  ;) o sa pun umarul.

nu vreau sa te descurajez, dar din pacate ea e singura care poate face ceva pentru ea...Am trecut si eu prin asta, iar sfaturile celor din jurul meu de a renunta la relatia toxica pe care o aveam, nu ma ajutau decat pe moment...dupa, faceam tot ce simteam eu...adica prost.


[/quote]

corect... nu am zis nici eu altceva ... dar cu ura nu rezolvi ...lasa ura sa treaca , iertarea e cheia cu care intorci orice om cu fata catre tine . o prietena draga m-a invatat asta ...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 22:58
de iubit, o iubeste, in felul lui straniu...si o respecta... dar cred ca da, isi exercita talentele de vanator si in afara relatiei lor...unul dintre motivele lor de discutii aprinse este chiar privirea lui de "pradator" in raport cu femeile, inclinatia spre flirt si, foarte probabil, mai mult de atat... sunt multe lucruri din spusele ei care se potrivesc tabloului de "cuceritor"....
va reusi sa renunte, sunt sigura.  ;) o sa pun umarul.

nu vreau sa te descurajez, dar din pacate ea e singura care poate face ceva pentru ea...Am trecut si eu prin asta, iar sfaturile celor din jurul meu de a renunta la relatia toxica pe care o aveam, nu ma ajutau decat pe moment...dupa, faceam tot ce simteam eu...adica prost.


[/quote]

sigur ca numai ea poate sa faca ce trebuie... dar intelegand, ii va fi mult mai usor. o frana in decizia ferma de a-l parasi era indoiala saiu mai bine zis neclaritatea situatiei, caci el ii intretinea ideea ca Ea percepe gresit lucrurile si, se pare ca nu-i asa...am sa-i spun sa citeasca acest topic.  si-apoi, suntem prietene de multi multi ani, suntem destul de asemanatoare... stiu ca va reusi.  :)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: fortuna777 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 23:00


radicalismul si ura , pentru o astfel de situatie nu rezolva situatia...fortuna draga , omul o iubeste , nu isi da seama ce face , reactioneaza instinctiv , e patologic, ...astia sunt termenii... stiu ca i-ai lua gatul daca ai putea , dar nu rezolvi nimic asa ..mai mult ca sigur ca x va sari sa-l apere...

nu i-as lua gatul, dar probabil ca l-as bate mar...sau cel putin as incerca ...chiar daca as iesi eu batuta pana la urma
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 23:04


radicalismul si ura , pentru o astfel de situatie nu rezolva situatia...fortuna draga , omul o iubeste , nu isi da seama ce face , reactioneaza instinctiv , e patologic, ...astia sunt termenii... stiu ca i-ai lua gatul daca ai putea , dar nu rezolvi nimic asa ..mai mult ca sigur ca x va sari sa-l apere...

nu i-as lua gatul, dar probabil ca l-as bate mar...sau cel putin as incerca ...chiar daca as iesi eu batuta pana la urma


 :D iulia, iti inteleg revolta...pare un nemernic... in fapt, e un om bun, inteligent, special... dar cred ca e putin bolnav... am banuit mereu asta, din cat l-am cunoscut. nu face rau constient, dar face. cred ca asta ar spune amica mea.  :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: iulia17 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 23:06


ăăăăă, scumpo, mai uita+te odata, io+s mai pacifista de felul meu...

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: fortuna777 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 23:08

sigur ca numai ea poate sa faca ce trebuie... dar intelegand, ii va fi mult mai usor. o frana in decizia ferma de a-l parasi era indoiala saiu mai bine zis neclaritatea situatiei, caci el ii intretinea ideea ca Ea percepe gresit lucrurile si, se pare ca nu-i asa...am sa-i spun sa citeasca acest topic.  si-apoi, suntem prietene de multi multi ani, suntem destul de asemanatoare... stiu ca va reusi.  :)

draga miha, tu chiar crezi ca ea nu a inteles in trei ani de zile cum sta situatia?...din nou, nu vreau sa te descurajez, dar ea nu va renunta la el nici chiar dupa ce va citi topicul asta...daca ar fi avut nevoie de o confirmare ca el este un manipulator parsiv si nenorocit, ar fi putut s-o obtina din multe locuri...dar din pacate nu si-a dorit asta
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: optimus sum din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 23:08


radicalismul si ura , pentru o astfel de situatie nu rezolva situatia...fortuna draga , omul o iubeste , nu isi da seama ce face , reactioneaza instinctiv , e patologic, ...astia sunt termenii... stiu ca i-ai lua gatul daca ai putea , dar nu rezolvi nimic asa ..mai mult ca sigur ca x va sari sa-l apere...

nu i-as lua gatul, dar probabil ca l-as bate mar...sau cel putin as incerca ...chiar daca as iesi eu batuta pana la urma

you got the point...the good point of view... :)

 :D iulia, iti inteleg revolta...pare un nemernic... in fapt, e un om bun, inteligent, special... dar cred ca e putin bolnav... am banuit mereu asta, din cat l-am cunoscut. nu face rau constient, dar face. cred ca asta ar spune amica mea.  :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: fortuna777 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 23:13


 :D iulia, iti inteleg revolta...pare un nemernic... in fapt, e un om bun, inteligent, special... dar cred ca e putin bolnav... am banuit mereu asta, din cat l-am cunoscut. nu face rau constient, dar face. cred ca asta ar spune amica mea.  :D

ei, vezi asta o atrage la el ...ca e bun, inteligent si special...Ai idee cat de greu este sa gasesti astfel de oameni in ziua de azi...Probabil calitatile astea inclina mai mult in balanta decat infidelitatea lui...sau mai stiu eu ce
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: optimus sum din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 23:14

sigur ca numai ea poate sa faca ce trebuie... dar intelegand, ii va fi mult mai usor. o frana in decizia ferma de a-l parasi era indoiala saiu mai bine zis neclaritatea situatiei, caci el ii intretinea ideea ca Ea percepe gresit lucrurile si, se pare ca nu-i asa...am sa-i spun sa citeasca acest topic.  si-apoi, suntem prietene de multi multi ani, suntem destul de asemanatoare... stiu ca va reusi.  :)

draga miha, tu chiar crezi ca ea nu a inteles in trei ani de zile cum sta situatia?...din nou, nu vreau sa te descurajez, dar ea nu va renunta la el nici chiar dupa ce va citi topicul asta...daca ar fi avut nevoie de o confirmare ca el este un manipulator parsiv si nenorocit, ar fi putut s-o obtina din multe locuri...dar din pacate nu si-a dorit asta

si daca o iubeste si el ? daca nu poate trai fara ea? daca are nevoie de ea cum are nevoie de aerul care-l respira ...daca ii face rau inconstient ?
eeeee ... si daca intradevar o iubeste ?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 23:16

sigur ca numai ea poate sa faca ce trebuie... dar intelegand, ii va fi mult mai usor. o frana in decizia ferma de a-l parasi era indoiala saiu mai bine zis neclaritatea situatiei, caci el ii intretinea ideea ca Ea percepe gresit lucrurile si, se pare ca nu-i asa...am sa-i spun sa citeasca acest topic.  si-apoi, suntem prietene de multi multi ani, suntem destul de asemanatoare... stiu ca va reusi.  :)

draga miha, tu chiar crezi ca ea nu a inteles in trei ani de zile cum sta situatia?...din nou, nu vreau sa te descurajez, dar ea nu va renunta la el nici chiar dupa ce va citi topicul asta...daca ar fi avut nevoie de o confirmare ca el este un manipulator parsiv si nenorocit, ar fi putut s-o obtina din multe locuri...dar din pacate nu si-a dorit asta

 :) e drept ca a vazut multe "semne"...a primit tot felul de explicatii pe care si-a dorit sa le creada, dar nu le-a crezut, de fapt....
a inteles cum sta situatia dar...avea indoieli...acum va intelege. :)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 23:16


ăăăăă, scumpo, mai uita+te odata, io+s mai pacifista de felul meu...


scuza-ma iulia, am scris din greseala...stiam ca e postarea fortunei  :)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Saturnianul din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 23:19
s-a indragostit impotriva ratiunii

Arata-mi pe cineva care s-a indragostit cu acordul ratiunii si mananc de viu :D Cu acordul ratiunii construiesti relatii de interese, nu de dragoste. Intr-o relatie de dragoste, ratiunea isi are rolul ei. Dar dupa ce etapa indragostelii a trecut. Iar daca etapa asta nu trece, e o problema si relatia clar va ajunge intr-un impas mai devreme sau mai tarziu.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: iulia17 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 23:20

kate si william ?

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 23:22

sigur ca numai ea poate sa faca ce trebuie... dar intelegand, ii va fi mult mai usor. o frana in decizia ferma de a-l parasi era indoiala saiu mai bine zis neclaritatea situatiei, caci el ii intretinea ideea ca Ea percepe gresit lucrurile si, se pare ca nu-i asa...am sa-i spun sa citeasca acest topic.  si-apoi, suntem prietene de multi multi ani, suntem destul de asemanatoare... stiu ca va reusi.  :)

draga miha, tu chiar crezi ca ea nu a inteles in trei ani de zile cum sta situatia?...din nou, nu vreau sa te descurajez, dar ea nu va renunta la el nici chiar dupa ce va citi topicul asta...daca ar fi avut nevoie de o confirmare ca el este un manipulator parsiv si nenorocit, ar fi putut s-o obtina din multe locuri...dar din pacate nu si-a dorit asta

si daca o iubeste si el ? daca nu poate trai fara ea? daca are nevoie de ea cum are nevoie de aerul care-l respira ...daca ii face rau inconstient ?
eeeee ... si daca intradevar o iubeste ?

eh, nu stiu...pana la urma, rolul unei relatii e sa iti aduca bucurie, sa scoata din tine ceea ce e mai frumos, nu sa te chinuie....poti iubi un om si sa nu ramai cu el, daca nu e o situatie "sanatoasa" pentru suflet si minte... poti ramane doar prieten cu un astfel de om, oare?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 23:25


 :D iulia, iti inteleg revolta...pare un nemernic... in fapt, e un om bun, inteligent, special... dar cred ca e putin bolnav... am banuit mereu asta, din cat l-am cunoscut. nu face rau constient, dar face. cred ca asta ar spune amica mea.  :D

ei, vezi asta o atrage la el ...ca e bun, inteligent si special...Ai idee cat de greu este sa gasesti astfel de oameni in ziua de azi...Probabil calitatile astea inclina mai mult in balanta decat infidelitatea lui...sau mai stiu eu ce

tocmai...s-a indragostit de el fiindca e "altfel" decat majoritatea...f. inteligent si cu un sistem de gandire aparte...
nu, cu infidelitatea nu se poate impaca. s-a gandit la varianta de a trece peste si nu poate. nu e genul care sa traiasca in promiscuitate. ii plac lucrurile frumoase si curate.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: fortuna777 din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 23:32

si daca o iubeste si el ? daca nu poate trai fara ea? daca are nevoie de ea cum are nevoie de aerul care-l respira ...daca ii face rau inconstient ?
eeeee ... si daca intradevar o iubeste ?

"spune-mi daca te-as prinde intr-zi
si ti-as saruta talpa piciorului,
nu-i asa ca ai schiopata putin dupa aceea,
de teama sa nu-mi strivesti sarutul"
Nichita Stanescu


Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: optimus sum din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 23:39

si daca o iubeste si el ? daca nu poate trai fara ea? daca are nevoie de ea cum are nevoie de aerul care-l respira ...daca ii face rau inconstient ?
eeeee ... si daca intradevar o iubeste ?

"spune-mi daca te-as prinde intr-zi
si ti-as saruta talpa piciorului,
nu-i asa ca ai schiopata putin dupa aceea,
de teama sa nu-mi strivesti sarutul"
Nichita Stanescu





Definitia iertarii: "Parfumul unei flori lasat pe pantoful care a calcat-o"
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 23:45

kate si william ?
 


crezi? poate o fi mai  mult inima.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 23:49
s-a indragostit impotriva ratiunii

Arata-mi pe cineva care s-a indragostit cu acordul ratiunii si mananc de viu :D Cu acordul ratiunii construiesti relatii de interese, nu de dragoste. Intr-o relatie de dragoste, ratiunea isi are rolul ei. Dar dupa ce etapa indragostelii a trecut. Iar daca etapa asta nu trece, e o problema si relatia clar va ajunge intr-un impas mai devreme sau mai tarziu.

eh, nu...dar in anumite situatii, fericite, ratiunea te poate feri de proasta_indragostire...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: optimus sum din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 23:50
s-a indragostit impotriva ratiunii

Arata-mi pe cineva care s-a indragostit cu acordul ratiunii si mananc de viu :D Cu acordul ratiunii construiesti relatii de interese, nu de dragoste. Intr-o relatie de dragoste, ratiunea isi are rolul ei. Dar dupa ce etapa indragostelii a trecut. Iar daca etapa asta nu trece, e o problema si relatia clar va ajunge intr-un impas mai devreme sau mai tarziu.

eh, nu...dar in anumite situatii, fericite, ratiunea te poate feri de proasta_indragostire...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: optimus sum din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 23:51
s-a indragostit impotriva ratiunii

Arata-mi pe cineva care s-a indragostit cu acordul ratiunii si mananc de viu :D Cu acordul ratiunii construiesti relatii de interese, nu de dragoste. Intr-o relatie de dragoste, ratiunea isi are rolul ei. Dar dupa ce etapa indragostelii a trecut. Iar daca etapa asta nu trece, e o problema si relatia clar va ajunge intr-un impas mai devreme sau mai tarziu.

eh, nu...dar in anumite situatii, fericite, ratiunea te poate feri de proasta_indragostire...

niciodata...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 23:53
si daca ...

nu toti oamenii pot trai in standarde?
si daca defiitia s-ar modifica - si fiecaruia ii sta in putere sa faca asta - ?
si daca ar suna ... parfumul unei flori lasat pe pantoful care nu stie unde sa calce ...
si daca pasii ne-ar duce doar catre flori parfumate si cand timpul ofera ... timp sa mirosim ... raman doar pasii fara ... parfum?
si daca ...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 23:59
s-a indragostit impotriva ratiunii

Arata-mi pe cineva care s-a indragostit cu acordul ratiunii si mananc de viu :D Cu acordul ratiunii construiesti relatii de interese, nu de dragoste. Intr-o relatie de dragoste, ratiunea isi are rolul ei. Dar dupa ce etapa indragostelii a trecut. Iar daca etapa asta nu trece, e o problema si relatia clar va ajunge intr-un impas mai devreme sau mai tarziu.

eh, nu...dar in anumite situatii, fericite, ratiunea te poate feri de proasta_indragostire...

niciodata...

serios? eu credeam ca nu toate indragostirile sunt de tip "coup e foudre", iar in cele "progresive" ai mai avea timp sa rationezi si sa fugi daca nu-i de bine.  :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 21 Mai 2011, 23:59
coup de foudre
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Duminică, 22 Mai 2011, 00:09
nu o iubeste, nu este altceva pentru el decat o proprietate...
o iubeste... nu este o proprietate ...este jucaria cu care se joaca el ... si de o jucarie care o detii te plictisesti...nu intelegeti ? asta trebuie sa devina x...o proprietate , ca sa scape... omul nostru nu se joaca cu o jucarie decat cand nu-i apartine...asa este interesant ...probabil ca se poate vedea din comportamentul de zi cu zi ...de cate ori schimba telefoanele ? masina , pantofii, etc ...
in fine...

da. absolut in tipar. relatiile sale trecute erau "de competitie" cu un altul. iubitele lui erau femeile altora....... remarcasem asta.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: optimus sum din Duminică, 22 Mai 2011, 00:17
 ;D ii place lupta pentru cucerire... ii recomand cu drag jocul triburile.ro ... ;D
acolo poate sa se desfasoare ... omul confunda real life cu un joc si nu-si da seama ca raneste ...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Duminică, 22 Mai 2011, 00:18
;D ii place lupta pentru cucerire... ii recomand cu drag jocul triburile.ro ... ;D
acolo poate sa se desfasoare ... omul confunda real life cu un joc si nu-si da seama ca raneste ...

cred ca prefera neogenul.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: optimus sum din Joi, 26 Mai 2011, 23:33
atitudine, nu ?
http://www.youtube.com/watch?v=-_qRGKCswjw
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Vineri, 27 Mai 2011, 01:44
te iubeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeesc!
esti bestiaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaal! :D :D :D
lesiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiin! :D :D :D

bine ca nu-mi stii numarul viitoarei masini! :D  :P :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: marcutza din Vineri, 27 Mai 2011, 10:29
foarteeeee tareeeeeeee  :D :D :D :D :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: steliana din Vineri, 27 Mai 2011, 11:31
cine?  :D :D :D
el sau eu?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: marcutza din Vineri, 27 Mai 2011, 11:35
airbagul  ;D  :D  ::)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: optimus sum din Vineri, 27 Mai 2011, 11:55
Este dragoste atunci cand mami ii face cafea lui tati si ia o inghititura inainte de a i-o da , pentru a se asigura ca gustul este ok.
 ( Alina , 7 ani)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Vineri, 27 Mai 2011, 12:09
   Mă gândesc serios, foarte serios, că trebuie să îmi trăiesc viaţa. Să mi-o trăiesc. Eu pe ea, şi nu ea pe mine, fiindcă va veni o zi când pentru toţi trece timpul...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: marcutza din Vineri, 27 Mai 2011, 12:13
@luci, nu mai sta mult pe ganduri !  :)

traieste-ti viata, timpul e ireversibil !
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Vineri, 27 Mai 2011, 12:17
Marcutza, ce trebuie să se întâmple se va întâmpla oricum.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: optimus sum din Vineri, 27 Mai 2011, 12:20
nu Lucia...ce trebuie sa se intample se intampla daca tu vrei sa se intample... daca vrei sa se intample , atunci fa ceva ... nu pierde timpul meditand, actioneaza. exista un timp pentru meditatie si unul pentru actiune...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Vineri, 27 Mai 2011, 12:22
unele chestiuni se intampla pur si simplu, oricat si oricum ai actiona :(
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Sâmbătă, 28 Mai 2011, 15:54
unele chestiuni se intampla pur si simplu, oricat si oricum ai actiona :(
Doamne, câtă dreptate îmi dai!
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: janeta din Luni, 30 Mai 2011, 13:36
iaca un exemplu de atitudine : Rita Levi-Montalcini . interviul de mai jos i-a fost luat in aprilie 2009 , la implinirea varstei de 100 de ani . in 1986 , la 77 de ani a primit Premiul Nobel pentru descoperirea unor substanţe care stimulează şi influenţează creşterea celulelor nervoase.

mi s-a parut interesant sa postez acest interviu  pentru a da un exemplu in a demonstra ca ESTE POSIBIL sa-ti traiesti viata EXACT asa cum iti doresti . bv Ritei Levi-Montalcini !


"După cum vom putea vedea din interviul ce urmează acordat cu prilejul aniversării a 100 de ani, Rita Levi-Montalcini este o persoană care are un impact foarte puternic şi pozitiv asupra umanităţii, moştenirea sa fiind nu doar cea a unui neurobiolog , ci şi cea a unui caracter sensibil şi dăruit semenilor săi.

-         Cum veţi sărbători cei 100 de ani ?

-         Ah, nici nu ştiu dacă voi apuca acea zi, iar în afară de asta nu îmi plac aniversările. Ceea ce fac zi de zi este ceea ce mă interesează şi îmi face plăcere.

-          Cu ce vă ocupaţi în momentul de faţă ?

-         Îndrum şi încurajez fetele africane să studieze pentru prosperitatea lor şi a ţărilor în care trăiesc. Şi continui să cercetez, să gândesc…

-        Nu vă pensionaţi.

-         Niciodată ! Pensionarea distruge creierul ! Multă lume se pensionează şi se abandonează… Astfel îşi omoară creierul. Şi se îmbolnăveşte.

-         Şi cum funcţionează creierul Dvs ?

-         La fel ca la 20 de ani ! Nu am observat să apară vreo diferenţă, nici în bucurii  şi nici în capacitate. Mâine voi pleca la un congres în medicină…

-         Ar trebui să existe totuşi o anumită limită de natură genetică…

-         Nu. Creierul meu în curând va avea un secol…, dar nu cunoaşte senilitatea. Inevitabil corpul îmbătrâneşte, dar nu şi creierul !

-         Cum reuşeşte acest lucru ?

-         Ne bucurăm de o mare plasticitate neuronală: cu toate că mor neuroni, cei care rămân se reorganizează pentru întreţinerea aceloraşi funcţii. Pentru desăvârşirea acestui lucru neuronii trebuie să fie stimulaţi !

-        Ajutaţi-mă să o fac.

-         Menţine creierul tău mulţumit, activ, fă-l să funcţioneze şi niciodată nu va degenera.

-         Şi astfel voi trăi mai mult ?

-         Lucrul interesant este că-ţi vei trăi mai bine anii. Cheia este să-ţi menţii curiozitatea, stăruinţele, să ai pasiuni…

-        A Dvs a fost cercetarea ştiinţifică…

-         Da, şi continui să o fac.

-         Aţi descoperit cum cresc şi se reînoiesc celulele sistemului nervos…

-         Da, în 1942. L-am numit “Nerve Growth Factor “ (NGF- Factor de Creştere Nervoasă) şi timp de aproape jumătate de secol am fost în interdicţie, până când  i s-a recunoscut valabilitatea şi în 1986 am primit Premiul Nobel.

-         Cum a fost posibil ca o tânără italiancă de 20 de ani să devină cercetătoare în neurologie ?

-         De copilă am avut dorinţa de a studia. Tatăl meu dorea să mă căsătoresc, să fiu o bună soţie şi o mamă devotată… Iar eu am refuzat. M-am opus planurilor sale şi  i-am mărturisit că vroiam să studiez…

-         A fost o dezamăgire alegerea aceasta pentru tatăl Dvs. ?

-         Da. Adevărul este că nu am avut o copilărie fericită:  mă simţeam răţuşca cea urâtă, prostuţă şi neştiutoare… Fratele şi sora mea mai mare erau extraordinari, iar  eu mă simţeam atât de inferioară…

-        Văd că asta s-a transformat într-un stimulent…

-         Un stimulent a fost şi exemplul doctorului Albert Schweitzer aflat în Africa alaturi de cei bolnavi de lepră. Doream să-i ajut pe cei care sufereau, acesta era marele meu vis !

-        Şi aţi făcut-o… Cu ştiinţa Dvs.

-         Iar astăzi continuând să ajut copilele din Africa ca să studieze. Să luptăm contra bolilor, da, însă totul se va îmbunătăţi dacă se termină cu asuprirea femeii în ţările islamice!

-         Religia frânează dezvoltarea cunoaşterii ?

-         Da, religia marginalizează femeia în faţa bărbatului, o îndepărtează de posibilitatea dezvoltării sale cognitive.

-         Există diferenţe între creierul bărbatului şi cel al femeii ?

-         Diferenţele apar numai la nivelul acelor funcţii cerebrale aflate într-o strânsă relaţie cu emoţiile, fiind dependente de sistemul neuro-endocrin. În ceea ce priveşte funcţiile cognitive, între femei şi bărbaţi nu există diferenţe.

-         De ce există încă puţine femei de ştiinţă ?

-         Vă înşelaţi ! Multe descoperiri ştiinţifice atribuite bărbaţilor, le-au făcut în realitate surorile, soţiile sau fiicele acestora !

-         Cu adevărat ?

-         Nu se admitea inteligenţa feminină care era lăsată în umbră. În prezent, din fericire numărul femeilor implicate în cercetarea stiinţifică îl depăşeşte pe cel al bărbaţilor. Iată moştenitoarele Hipatiei !

-         Înţeleapta Alexandra din secolul al IV-lea…

-         Nu vom sfârşi asasinate în plină stradă de către călugări misogini, precum Alexandra. De atunci lumea s-a mai îmbunătăţit puţin…

-         Nu a încercat nimeni să vă asasineze…?

-         În perioada fascistă, Mussolini a vrut să-l imite pe Hitler în persecuţia evreilor şi a trebuit să mă ascund un timp. Dar nu mi-am încetat cercetările: am montat laboratorul în dormitorul meu… şi aici am descoperit apoptozisul, care este moartea programată a celulelor.

-         Cum explicaţi existenţa unui procentaj atât de mare de evrei printre intelectualii şi oamenii de ştiinţă ?

-         Excluderea a fost fenomenul care a susţinut printre evrei activităţile intelectuale. Puteau interzice totul, dar nu şi ceea ce gândeşti ! Este cert că există mulţi evrei printre laureaţii Premiului Nobel.

-         Cum explicaţi Dvs. nebunia nazismului ?

-         Hitler şi Mussolini au ştiut să vorbească maselor, nivel la care întotdeauna predomină creierul emoţional asupra celui neocortical, intelectual. Au manipulat emoţiile, nu raţiunea !

-        Se mai petrece acest lucru acum ?

-         De ce credeţi că în multe şcoli din SUA se predă creaţionismul în locul evoluţionismului ?

-        Ideologia este emoţie, lipsită de raţiune ?

-         Raţiunea este fiica imperfecţiunii. La nevertebrate totul este programat : sunt perfecte. Noi, nu ! Fiind imperfecţi recurgem la raţiune, la valorile etice: a discerne între bine şi rău este cel mai înalt grad al evoluţiei darwiniene !

-        Nu v-aţi căsătorit niciodată, nu aţi avut copii ?

-         Nu. Am pătruns în jungla sistemului nervos şi am fost atât de fascinată de frumuseţea ei, încât m-am hotărât să-i dedic tot timpul meu, toată viaţa mea.

-         Vom reuşi într-o zi să vindecăm Alzheimer, Parkinson, demenţa senilă…?

-         Să vindecăm… Ceea ce vom reuşi va fi să frânăm, să întârziem, să minimalizăm toate aceste boli.

-         Care este visul Dvs. cel mai mare ?

-         Ca într-o zi să reuşim să utilizăm la maxim capacitatea cognitivă a creierului nostru.

-         Când nu v-aţi mai simţit “răţuşca cea urâtă”?

-         Continui încă să fiu conştientă de limitele mele.

-         Ce aţi făcut cel mai bine în viaţă ?

-         Să-i ajut pe ceilalţi.

-         Ce aţi face azi dacă aţi avea 20 de ani ?

-         Chiar asta continui să fac. Ajut pe alţii să se ajute singuri ! "


(http://t3.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcQYvF8k0c6n1rfe6Hi8ceBo2H3ZsWM0xMfFzhSYdmOFtBD7RwjXig)

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: marcutza din Luni, 30 Mai 2011, 14:02
Ajutaţi-mă să o fac.

-         Menţine creierul tău mulţumit, activ, fă-l să funcţioneze şi niciodată nu va degenera.

Şi astfel voi trăi mai mult ?

-         Lucrul interesant este că-ţi vei trăi mai bine anii. Cheia este să-ţi menţii curiozitatea, stăruinţele, să ai pasiuni…

Ce aţi face azi dacă aţi avea 20 de ani ?

-         Chiar asta continui să fac. Ajut pe alţii să se ajute singuri ! "


Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: almi_gabi din Marți, 31 Mai 2011, 08:56


-         Vom reuşi într-o zi să vindecăm Alzheimer, Parkinson, demenţa senilă…?

-         Să vindecăm… Ceea ce vom reuşi va fi să frânăm, să întârziem, să minimalizăm toate aceste boli.



in ultima vreme am tot auzit 'live" aceasta replica ( intradevar referitoare la alta boala) - se pare ca e "cool" atitudinea asta in medicina  ;D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: janeta din Marți, 31 Mai 2011, 09:47
pe mine ma cam sperie atitudinea asta "cool" , gabitz, pentru ca intrun fel voalat medicii isi declara neputinta . si daca de moarte nu mi-a fost niciodata frica , de boli ca cele de mai sus mi-e teama tare
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: almi_gabi din Marți, 31 Mai 2011, 12:12
jani, eu sunt deja cu nervii "carlionti" si am o "aitudine" in mine - vizavi de medici - betonata  :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: janeta din Marți, 31 Mai 2011, 20:50
aaa , gabitz , tu inca ai nervi? si inca ondulati? stai bine , pui , stai bine ...eu mai am doar unul si ala flasc ( frate geaman cu neuronul singuratic ) :D :D :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Miercuri, 01 Iunie 2011, 10:52
Un soi de fenomen care se extinde tot mai mult, din cate am observat eu, este robotizarea. Devenim roboţi. Ieri la servciu, o doamnă cu funcţie înaltă a telefonat şi a vorbit timp de 15 minute, precum o roboţică. Fără inflecxiuni ale vocii, făra întrerupere, a vorbit rece, distant, la obiect...
Devenim roboţi într-o lume de maşinării, în care totul devine standardizat, măsurat, calculat... roboţi cu chipuri umane...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Miercuri, 01 Iunie 2011, 11:08
erata: inflexiune
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: janeta din Miercuri, 01 Iunie 2011, 11:26
nu ti-a placut cucoana aia ,luci , asa ca de aici poti invata ceva : sa ai grija sa nu devi tu insuti un robot . si cred ca grija asta trebuie sa fie a tuturor celor care nu vor sa devina personaje-standard-de serie intro piesa scrisa de altii .

ideal ar fi sa ne putem scrie in totalitate scenariul vietii , iar daca acest lucru nu este posibil in totalitate ( ceea ce ni se cam intampla in 99/% din cazuri ) atunci am putea incerca macar sa iesim repede din scenele nepotrivite .

usor de spus , greu de facut , dar vestea buna este ca NU ESTE IMPOSIBIL !!!

(http://2pep.com/funny%20pics/worlds%20funniest%20pictures%20of%20animals/super%20funny%20animals%20cute%20photos_Mission%20Possible.jpg)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Miercuri, 01 Iunie 2011, 11:43
   Da, Janeta, am luat aminte a nu mă robotiza si eu... Eu sunt plină de trăire, chiar dacă la prima vedere nu s-ar zice, nu pot să fiu decât umană, caldă, mai puţin calculată, nu pot vorbi si trăi decât in felul meu autentic... Janeta, imaginea postată de tine este fabuloasă!
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Joi, 02 Iunie 2011, 17:44
M-am tot gandit indelung la furtul de bărbaţi însuraţi şi de femei măritate... Din ce in ce mai multi oameni fură soţia prietenului ori soţul prietenei... Nu sunt deloc de acord cu acest furt mârşav, josnic, nedrept...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Joi, 02 Iunie 2011, 17:45
Si mai ales nu sunt de acord cu faptul ca furtul mentionat de mine mai sus nu este pedepsit de legislatia in vigoare... Ce ar fi sa initiem noi o propunere legislativa in sensul acesta?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: lotus_flower din Joi, 02 Iunie 2011, 21:33
ohooo, ce de bani s-ar strange la bugetul tarii ......uite unde era solutia...sa ,,amendam" amantii si amantele....:P
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: adda din Joi, 02 Iunie 2011, 21:36
ohooo, ce de bani s-ar strange la bugetul tarii ......uite unde era solutia...sa ,,amendam" amantii si amantele....:P

din pacate ...stiti cum e la noi...legile sunt facute sa fie incalcate, nu respectate...vor cauta metode sa ocoleasca "legea"  ;D :D romanii sunt inventivi ;)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: marcutza din Vineri, 03 Iunie 2011, 09:49
@adda, hai sa nu exageram :)

peste tot in lume sunt incalcate legile si peste tot exista modalitati de ocolire a prevederilor legale.
cred ca important este sa ocolesti legal legea  ;)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Vineri, 03 Iunie 2011, 10:05
Din ce in ce mai multi oameni fură soţia prietenului ori soţul prietenei...
dar sotia prietenului ori sotul prietenei accepta sa fie "furati".
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Vineri, 03 Iunie 2011, 14:34
Din ce in ce mai multi oameni fură soţia prietenului ori soţul prietenei...
dar sotia prietenului ori sotul prietenei accepta sa fie "furati".
Da, Silviu, este adevarat cateodata accepta, dar nu pentru totdeauna.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: adda din Vineri, 03 Iunie 2011, 16:24
@adda, hai sa nu exageram :)

peste tot in lume sunt incalcate legile si peste tot exista modalitati de ocolire a prevederilor legale.
cred ca important este sa ocolesti legal legea  ;)

in cazul acesta provocarea e de doua ori mai mare pt. amanti si amante, nu?  :)
unii sunt tentati mai mult de ceea ce e interzis
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: janeta din Vineri, 03 Iunie 2011, 17:59
Citat
M-am tot gandit indelung la furtul de bărbaţi însuraţi şi de femei măritate... Din ce in ce mai multi oameni fură soţia prietenului ori soţul prietenei... Nu sunt deloc de acord cu acest furt mârşav, josnic, nedrept...



draga mea , cu riscul de a te dezamagi ,trebuie sa-ti spun ca nu amantii sau amantele poarta vina principala , asa ca nu vad de ce ar trebui executati prin lege .

adica de ce am crede ca acea jumatate dintrun cuplu care calca stramb este un ingeras nevinovat atras intro cursa de catre un demon perfid sau o vrajitoare dibace ? de ce am face aceasta greseala ? 
cel sau cea cu care ne-am unit destinul aleg sa " calce pe alaturi " si , avand disponibilitatea asta cauta si ocaziile pentru a face asa ceva fara a fi deranjat/a ca acest lucru ne raneste . pai daca pe el/ea nu o intereseaza ca face un mare rau fiintei cu care a ales sa fie impreuna pana la capatul zilelor , de ce am avea pretentia ca amantul sau amanta jumatatii noastre sa primeasca o mare pedeapsa ? sau de ce am crede ca ar trebui sa-i pese , macar ,de sotul/sotia purtator/oare de coarne ?
amantul ori amanta sunt niste straini , nu jumatatea noastra ...ce sa cerem  unui strain , daca chiar jumatatea noastra a ales sa ne loveasca ?

eu cam asa vad lucrurile si  crede-ma ca stiu ce spun :D


(http://t0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcRZALeq1Xfbo3yQfeXTXSHFJoWfckuZMqsYh_Hs19Kf5WU1U13X)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Marți, 07 Iunie 2011, 12:26
  În toate oraşele în care am fost, când venea seara mă apuca un sentiment groaznic de singurătate, de înstrăinare. Dacă ziua mi se părea că aparţin oraşului în care mă aflam, când venea seara  şi oamenii se întorceau de la serviciu la ei acasă, îmi veneu dorul de acasă al meu, care era departe.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: almi_gabi din Miercuri, 08 Iunie 2011, 10:05
Cum stati cu atitudinea?

o vorba din strabuni  - "Aşteaptă-te la ce e mai bun, pregăteşte-te pentru ce e mai rău."

incerc sa iau ce imi convine din ea si anume sa ma gandesc ca sunt într-o călătorie şi nu trebuie să ma grăbesc sa ajung la linia de Finish, trebuie doar sa-mi placa scenariul
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: optimus sum din Miercuri, 08 Iunie 2011, 10:09
e o calatorie interactiva gabita, presupune sa participi activ si tu ..poate reusesti sa faci dintr-un drum prin desert un "party" continuu... nu ?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Miercuri, 08 Iunie 2011, 13:28
   Ieri, nu mai stiu in cadrul cărui topic, s-a discutat de beneficiile google-ului, de faptul că se pot obţine informaţii rapid in orice domeniu.
   Acum îmi cad ochii pe firul negru al computerului şi mă tot mir. Cum e posibil ca un fir să te lege de informaţia universală? Un simplu fir mă leagă de voi toţi, dragilor la orice oră din zi şi din noapte. Si mai mult decat atat, mă tot tem să nu explodeze în faţă monitorul de prea multă informaţie. Îmi vine dă râd. Am chiar imaginea mea în faţa ecranului, cu părul zbârlit şi ars.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: janeta din Miercuri, 08 Iunie 2011, 14:09
(http://t3.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcRV8qAypT5RiiDjbzOa_YqIVQZmL1jytJVrTcLagtzEYIUzGrhbZw)

ceva de genul ? :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Miercuri, 08 Iunie 2011, 14:13
   Oauuuu, Janeta!!! În poza ta nu mai am păr deloc, ci să mai fie zbârlit şi ars! Dar tot e de bine! Măcar acum par mai inteligentă, aşa fără pic de păr şi cu un aspect bărbătesc! :D :D :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Miercuri, 08 Iunie 2011, 14:14
 :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Miercuri, 08 Iunie 2011, 14:16
sunt macho man!  :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: marcutza din Miercuri, 08 Iunie 2011, 14:57
Maica Tereza, din cartierele sărace din Calcutta, era recunoscută pentru atitudinea ei întotdeauna pozitivă.
un reporter de ştiri i-a spus că se poartă ca şi cum nu ar avea probleme; cum reuşea?
"O, am probleme," se spune că ar fi răspuns Maica Tereza, "Dar când apar, pur şi simplu le dau alt nume. Le numesc daruri." a spus ea.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: almi_gabi din Miercuri, 08 Iunie 2011, 16:34
e o calatorie interactiva gabita, presupune sa participi activ si tu ..poate reusesti sa faci dintr-un drum prin desert un "party" continuu... nu ?

asta cu desertul imi aduce aminte de  bancul cu americanul care mergea prin desert si cand intalneste un beduin il intreaba daca mai este mult pana la ocean  :D - asta da atitudine de "calator"  :D

Maica Tereza, din cartierele sărace din Calcutta, era recunoscută pentru atitudinea ei întotdeauna pozitivă.
un reporter de ştiri i-a spus că se poartă ca şi cum nu ar avea probleme; cum reuşea?
"O, am probleme," se spune că ar fi răspuns Maica Tereza, "Dar când apar, pur şi simplu le dau alt nume. Le numesc daruri." a spus ea.

interesant  - cat de simplu pare - cat de greu este - cat de rar o facem - de aceea Maica Tereza a fost "Maica Tereza"

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Joi, 16 Iunie 2011, 22:10
   Ziua de azi a fost frumoasă... Am râs... M-am uitat la cer.. M-am plimbat. Am stat in iarba. Mirosul de curat, de proaspăt. Armonie. Am protejat si am fost protejată. Am dat valoare lucrurilor uitate. Am dăruit.
   Privirile senine. curiozitatea de a afla cine sunt. Senzaţia clară că fac parte dintr-un tot. Misterul. Comunicarea. Aventura spirituală. Liberul-arbitru.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Luni, 27 Iunie 2011, 15:40
  Dintr-un colţ de stradă, recuperez o violetă abandonată de florăresele din Piaţa Coşbuc. O violetă bătrână şi binenţeles ruptă. O replantez acasă şi, văzând cu ochii, începe să învie. O văzusem abandonată şi neudată de o săptămână la colţ de stradă, în soare. Eram asa de fericită sâmbătă, am ajuns să mă obsedeze violeta. Mă tot gândeam că pe mine mă aştepta să o salvez. Mi s-a părut că plânge după ajutor. N-a trecut ziua de sâmbătă degeaba.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Luni, 27 Iunie 2011, 18:24
pfuuu.... bata-te norocul. citisem "recuperez o violata abandonata" :o ma si miram, stiam ca doar optimus panseaza suflete ranite ::)
sa-ti traiasca violeta! :)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Luni, 27 Iunie 2011, 18:26
   Silviu, râd cu lacrimi în momentul de faţă! Să trăieşti! Îţi multumesc Silviu pentru porţia sănătoasă de râs!
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: optimus sum din Joi, 30 Iunie 2011, 09:08
http://www.youtube.com/watch?v=Us-TVg40ExM
asta da atitudine...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Duminică, 03 Iulie 2011, 10:33
   Astazi m-am trezit devreme, la ora 5.50.
   Imi fac dus, ma pregatesc sufleteste pentru o noua zi.  Ma gandesc ca tare ma mai iubeste Dumnezeu. Ma duc la spovedit, apoi ma impartasesc. Credinta adevarata, traita si simtita cu adevarat, te spala de pacate si te lasa mai curat si mai luminos. Vin acasa si multumesc din nou Bunului Dumnezeu pentru viata. Incerc sa ma achit de datoriile zilnice.
   Acum scriu la calculator si nu stiu de ce nu ma pot opri din scris. Trebuie sa merg la Sf. Liturghie, la corul de ingeri unde ma simt atat de bine. In timpul slujbei o sa ma rog pentru toti ai mei, pentru familie, prieteni, cunostinte, dusmani.
   La pranz voi plimba catelusele, dupa care voi merge la un supermarket pentru asigurarea aprovizionarii pentru inca o saptamana...

   O sa imi pregatesc bagajul... Sa nu uit ochelarii de soare. Nu stiu cand au aparut ochelarii de soare. In ce an? In orice caz, atunci a fost un moment important de involutie a omenirii. S-a spus ca s-au inventat pentru protectie solara. Nu cred. Da, pentru protectie, dar nu de soare. Purtam ochelari ca sa ascundem ce gandim, ca să veedm, dar sa nu fim "cititi". Sunt buni ochelarii de soare. Sa nu îi uit. Poate voi simti nevoia sa umblu si eu camuflată.
 
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: Ayouni din Duminică, 03 Iulie 2011, 10:52
felicitari, miha draga, pentru aceasta atitudine... te invidiez in mod sincer si sanatos. credinta ta iti este scut si implicit aparare. poate si din acest motiv lucrurile mai rele ale vietii aluneca pe langa tine. sigur acest lucru te face sa fii mai buna si intelegatoare cu toata lumea. 

apropo de ochelarii de soare, nu stiu cand au fost inventati si nu am timp acum sa caut pe google, dar sigur va aduce cineva informatia detaliata.  personal nu-mi place sa port ochelari de soare, mi se pare ca pun o bariera intre ochii mei si lume.

sa ai o zi buna si o saptamana minunata acolo unde mergi! pe tine te insoteste un prieten de nadejde! :-*
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: marcutza din Joi, 07 Iulie 2011, 10:32
Nu cred că există o altă lume în care să dăm socoteală, dar oricum va trebui să dăm socoteală pe lumea aceasta tuturor celor pe care-i iubim.

Albert Camus
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: almi_gabi din Joi, 07 Iulie 2011, 21:10

celor carora ii iubim si cred ca si celor care ne iubesc, marci

Un mod de a te descoperi este să te priveşti într-o oglindă. Uită-te şi vei vedea pe cineva drag, cineva prietenos şi demn de încredere, şi omenos, şi iubitor, şi serios; nesăbuit uneori, uneori înţelept. Vom vedea acolo un om care poate încuraja, convinge şi inspira o altă fiinţă umană pentru a trăi mai bine, pentru a atinge culmea cea mai înaltă pe care poate îndrăzni să şi-o imagineze.E important să ştii că o imagine de sine bună te ajută dincolo de aparenţe. E nevoie să învăţăm să ne acceptăm defectele şi apoi să lucrăm asupra aspectelor interne care creează o imagine de sine sănătoasă.

eu m-am privit  :D

(http://i55.tinypic.com/6zala8.jpg)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: janeta din Joi, 07 Iulie 2011, 21:21
si eu  :D :D :D

(http://t0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcSj3VPrcHyxJNDYh4P5bRnUW1GUXSYQtiEeAzvSEt92uhva00MG)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Duminică, 10 Iulie 2011, 00:45
   Intr-o delegatie care s-a dovedit a fi un circuit serios, Targu Jiu, Rm. Valcea, Resita, Timisoara, nu s-a putut asigura rapid legatura intre orasele mentionate de mine mai sus. Adica orele de plecare dintr-o localitate in alta nu ne ajutau prea mult, astfel incat sa ajungem in timp util, eu si colega mea, la destinatie... Colega mea s-a gandit sa faca autostopul ca sa ajunga mai repede si sa nu mai astepte mai bine de o jumatate de zi pana la primul microbuz. Eu nu am agreat ideea, am preferat sa mai astept.
    Colega mea cu o uimitoare perseverenta a facut autostopul. A oprit un Cielo si ea s-a urcat in acea masină. A mers vreme de 15 minute si apoi a avut remuscări. Pe bancheta din spate a masinii erau 3 barbati. Soferul, alt barbat. Colega avea varsta de 35 de ani. Nu stiu ce sa cred despre ea, ori avea mintea inceată ori s-a pierdut in marunţisuri, dar nu a luat in calcul faptul ca ar fi in pericol alaturi de cei 4 barbati. Colega era derutata, ingandurata, temătoare. Ce era de făcut? Parcă ar fi vrut sa coboare din masina! Ar fi vrut sa ma sune la telefon! Totusi, trebuia sa facă ceva! Si atunci s-a apucat sa le tina bărbaţilor nişte predici... Si a inceput sa le spună că nu est bine să fii rău, să fii violent, să minţi, să faci rău, să ai gânduri rele, să violezi... A tot spus predici, după predici... Ajunsă la destinaţie, colega a constatat că cei 3 bărbaţi adormiseră... Surpriza cea mare a colegei a constat in faptul că soferul nu i-a mai cerut niciun ban pentru drumul parcurs, dar a rugat-o sa promită că nu îi mai apare în cale altă dată...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: silviu din Duminică, 10 Iulie 2011, 10:25
foarte curajoasa colega ta. sa stai singurica intre 4 barbati necunoscuti :-\ poate o rapeau si-i furau organele :(
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: luciamanta din Luni, 11 Iulie 2011, 22:09
foarte curajoasa colega ta. sa stai singurica intre 4 barbati necunoscuti :-\ poate o rapeau si-i furau organele :(
Curajoasă sau mai bine spus inconştientă, cert este că a scăpat cu bine...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: janeta din Miercuri, 13 Iulie 2011, 14:53
Am bagat de seama ca noi , romanii , cam avem probleme cu atitudinea . cu a avea atitudine si cu luarea de atitudine .explicabil pe undeva, pentru ca atatia ani in care singura atitudine care iti era permis sa o iei , era cea din sedintele de partid impotriva celor prinsi incercand sa treaca granita. si desi au trecut mai bine de 20 de ani , inca ne este teama sa luam atitudine fatis impotriva cuiva . ba mai mult , tot ca o mostenire nefasta a acelei perioade ne-am pricopsit cu un soi de comportament ce nu face cinste celui ce il adopta : combinarea celor doua intelesuri „a avea atitudine „ cu „a lua atitudine „ intrun mod cat se poate de nefericit .
Sa ma explic . se intampla ca cineva sa aiba o atitudine ostila impotriva cuiva ( nu ii plac ochii lui , comportamentul lui sau orice altceva ce acela are si el nu ). ce face omul nostru ? adopta o anumita atitudine . ce fel ? pandindu-i acelei persoane momente in care acesta are slabiciuni ,  comite unele erori , iar cel ce vegheaya atent la asta  iute il taxeaza . cum ? ei , nu va ganditi acum ca are curajul de a-i spune deschis in fata acelei persoane unde si cand a gresit si ca ar fi cazul sa remedieze asta , nici vorba... si aici intra in scena mostenirea de care vorbeam mai sus . felul prin care reuseste el sa ia atitudine este unul tipic perioadei comuniste cand ci-stii din institutii nu mai pridideau citind biletelele bagate pe sub usa purtatoare de  informatii negative despre unul sau altul . cei care faceau asta atat de tare si-au insusit respectiva atitudine incat n-au scapat de ea nici pana in ziua de azi , ba mai mult au transmis-o si odraslelor .
In loc sa avem demnitatea raspunderii actelor noastre inca ne mai ascundem in lasitatea imprimata de perioada aia nenorocita in care „capul plecat sabia nu-l taie „ ( cel mai nenorocit si nefast proverb implementat poporului roman ) devenise un soi de deviza . in loc sa spunem fatis ca nu suntem de acord cu anumite comportamente  ale celor de langa noi , preferam sa le semnalam altora cat se poate de discret ca nu cumva sa nu fim in stare sa ne sustinem atitudinea ostila .acest soi de parsivism otraveste societatea in care traim si pregateste si urmasilor nostri atmosfera necesara plecarii capului care  e drept , nu va fi retezat de sabie , dar va avea tot timpul parte doar de laturi .
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: fortuna777 din Miercuri, 13 Iulie 2011, 17:21
asa este, janet...felul in care inteleg unii sa ia atitudine, ma lasa si pe mine perplexa. Nu stiu cat e vorba de mostenire dintr-o anumita perioada si cat e vorba de ipocrizie, lasitate si dorinta unora de a se pozitiona intr-o lumina mai favorabila si de a obtine in acest fel mult mai usor anumite avantaje...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: almi_gabi din Miercuri, 13 Iulie 2011, 18:43
Am bagat de seama ca noi , romanii , cam avem probleme cu atitudinea ......

stii, jani - mi-ai adus aminte de tipul acela de sedinte - eu am refuzat la vremea aceea sa fiu membru de partid (am sa va povestesc in alt context si cate am "patit" dupa aceasta "atitudine") - dar am prins sedintele de utecisti - obligatoriu trebuia sa fii utecist - nu te intreba nimeni daca vrei - pur si simplu ti se facea carnet si deveneai utecist - aveam la acea vreme o gasca de amici tare "gogomani" - stateam in ultimele randuri si jucam tot felul de jocuri si ne scriam biletele , vorbeam intre noi - bineinteles eram catalogati elemente negative.

cat despre atitudine - mi-ar place sa avem fiecare dintre noi, acea detasare, diplomatie si intelepciune sa nu privim la ce face vecinul cu invidie si ura - sa ne vedem de "propria persoana" - sa invatam o data sa respectam dreptul celuilalt la a "exista" - sa fim politicosi, amabili, chiar un pic de simt al umorului nu ar strica - asta pentru a "fluidiza" relatiile dintre oameni, dintre noi toti ca popor.
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: janeta din Miercuri, 13 Iulie 2011, 19:12
Citat
cat despre atitudine - mi-ar place sa avem fiecare dintre noi, acea detasare, diplomatie si intelepciune sa nu privim la ce face vecinul cu invidie si ura

eu nu sper la atat de mult , gabitz , pentru ca  deh , oameni suntem si supusi greselii . eu as fi multumita daca am avea macar coloana vertebrala si bun simt . cu astea doua insusiri s-ar rezolva o groaza de conflicte  mai mari sau mai mici si n-am mai fi dispretuiti  global chiar de catre cei care profita de slabiciunile noastre .
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: marcutza din Joi, 14 Iulie 2011, 09:44
"sa nu privim la ce face vecinul cu invidie si ura - sa ne vedem de "propria persoana" "

cum sa avem timp de propria persoana cand ne uitam in gradina altuia, avem grija lui iar la noi in curte cresc balariile cat gardul ?
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: janeta din Joi, 14 Iulie 2011, 11:49
cata dreptate ai , marci...

de fapt , daca ma gandesc bine , mi-e si mila de acei oameni care si-au facut un scop in viata din uitatul asta  perpetuu in ograda altuia si suferinta de care au parte cand vad ca aia au o gradina pricopsita prin comparatie cu a lor . de ce mi-e mila ? pentru ca sunt candidatii perfecti la bolile de stomac si la cele psihice deoarece invidia este un generator sigur de astfel de afectiuni . vai de capul lor...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 16 Iulie 2011, 01:06
eu stiu ca toti avem perceptii cu o doza mai mica sau mai mare de subiectivism, dar mi s-a intamplat de cateva ori, in ultima vreme, sa aud versiuni atat de diferite despre o anumita situatie sau despre o anumita persoana, incat ma intreb daca radiatiile solare intense afecteaza psihicul uman si-i distorsioneaza perceptiile, sau unii au placerea stranie de a inventa, de a minti, de a rastalmaci, de a urati, fara nicio mustrare de constiinta pentru consecintele nefaste pe care le pot avea aiurelile lor. raman uluita, pur si simplu. aproape ca nu mai vreau sa aud nicio opinie, mai ales nesolicitata, caci incep sa ma tem de ele ca de oglinzile strambe, care transforma realitatea intr-o lume hidos schimbatoare.

precizare: ceea ce spun aici nu are legatura cu acest forum (ca sa nu se interpreteze)  ;)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: julia din Sâmbătă, 16 Iulie 2011, 06:44

lupta cu interpretarile e zadarnica, nici nu te mai inscrie ca e dinainte pierduta
dar ce trebuie sa acceptam noi este faptul ca realitatea nu exista, e doar un construct al mintii noastre. nu am zis-o io, nu ma suspectati de inteligenta
deci reflectarea ei in forme diferite e pina la urma un lucru firesc

Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 16 Iulie 2011, 08:23
da, stiu iubire mica, nu-mi amintesc cine spunea referitor la perceptie (ca fiind ceea ce selectioneaza simturile din realitate inconjuratoare) si reprezentare (ca imagine subiectiva a realitatii) ca "realitatea se reflecta in mintile oamenilor ca-n milioane de oglinzi", dar cred ca exista o limita a perceptiei normale... ca daca ceva este verde uni, si cineva afirma ca e rosu cu buline galbene, deja e tare curios.  :D si in ultimele cateva luni, mai mult decat in toata viata mea, am intalnit cateva astfel de perceptii, sau poate minciuni sfruntate, si m-am intrebat ce se intampla oare? ca zau mi se pare straniu... da, de acord, e posibil ca unul sa vada verde si altul turcoaz sau albastru, dar bulinele? bulinele cum apar in problem'?  :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: julia din Sâmbătă, 16 Iulie 2011, 09:06

in afara de realitatea sau obiectul perceput mai e ceva la fel de importaant: subiectul care percepe. de acolo apar bulinele. daca ramii focusat pe realitatea obiectiva si “oare ce a generat astfel de interpretari??” te limitezi. extinde la subiect si vei gasi explicatia: bulinele erau deja prezente in “realitatea” lui. percepem prin intermediul unor scheme anterioare pe care le aplicam de plano. si care ne fac uneori sa gresim. pina la un punct eu zic ca e un fenomen normal. sa persisti in greseala dupa ce ti-au fost aduse argumentate si dovezi, hmmm…
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 16 Iulie 2011, 10:05
da, jul, subiectivismul perceptiei  vine de la observator, sau mai bine zis de la "filtrele" reprezentarilor lui (varsta, sex, cultura, experienta de viata, stare psihica etc.). pana la un punct, e explicabil in limita normalitatii...dar... daca cineva incepe sa inventeze buline, cand obiectul observatiei n-are nici macar picatele :D, io zic ca intram fie pe taramul patologiei, fie pe acela al rautatii intentionate.

apropo, painea mea de ce o avea dungi in dimineata asta?  :D :D :D glumesc, da? ca maine, poimaine, imi aud vorbe cum ca as fi posesoarea  unei unice urechi.  :D :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: janeta din Sâmbătă, 16 Iulie 2011, 10:50
ba s-ar putea sa ramai si fara aia , daca nu renunti la analizele astea taman in wekeend . ;D e prea cald afara pentru analize "la rece" .
oricat de mult ne-am framanta noi , oamenii sunt asa cum sunt si , in afara de faptul ca avem posibilitatea de a nu permite sa fim agresati de catre persoane ce nu inseamna nimic pentru noi , in rest , cred eu , e de preferat sa ne focusam pe acele fiinte din viata noastra si pe acele situatii cu adevarat importante pentru noi . restul e doar o pierdere de timp si energie complet inutile .
parerea mea  :D

ptiu , na ca ma contaminai si eu  :D  caldura , deh...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: julia din Sâmbătă, 16 Iulie 2011, 10:52

parerea mea despre parerea ta e ca parerea ta este foarte buna
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 16 Iulie 2011, 11:11
si cum ramane cu painea mea in dungi?  :D :D :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: julia din Sâmbătă, 16 Iulie 2011, 11:18
(http://3.bp.blogspot.com/_tEXSHwuhg6g/SbL5Bwyf-7I/AAAAAAAAET0/tB3EtrxUDqg/s1600/paine.jpg)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 16 Iulie 2011, 11:21
ba s-ar putea sa ramai si fara aia , daca nu renunti la analizele astea taman in wekeend . ;D e prea cald afara pentru analize "la rece" .
oricat de mult ne-am framanta noi , oamenii sunt asa cum sunt si , in afara de faptul ca avem posibilitatea de a nu permite sa fim agresati de catre persoane ce nu inseamna nimic pentru noi , in rest , cred eu , e de preferat sa ne focusam pe acele fiinte din viata noastra si pe acele situatii cu adevarat importante pentru noi . restul e doar o pierdere de timp si energie complet inutile .
parerea mea  :D
ptiu , na ca ma contaminai si eu  :D  caldura , deh...

da, Jane, dar stii ce m-a deranjat? ca am auzit povesti aiuristice despre o persoana pe care o pretuiesc si careia mi se pare nedrept a i se crea o imagine stramba, fara macar ca ea sa aiba habar... daca stai nitel sa te gandesti, iti vei da seama despre ce vorbesc. asta m-a preocupat. in rest...stiu bine ca e pierdere de timp si energie sa te preocupi de toti saritorii de garduri din gradina Domnului.  :D :D hai, la treburi, mai lasati taclalele  :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 16 Iulie 2011, 11:22
([url]http://3.bp.blogspot.com/_tEXSHwuhg6g/SbL5Bwyf-7I/AAAAAAAAET0/tB3EtrxUDqg/s1600/paine.jpg[/url])


si unde-s dungile mele?  :D :D :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: julia din Sâmbătă, 16 Iulie 2011, 11:24

frumusetea este dungile sunt in ochiul celui care priveste...
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 16 Iulie 2011, 11:24
 :D maine imi iau un iris cu buline.  :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: janeta din Sâmbătă, 16 Iulie 2011, 11:40
iaca aci machiajul perfect pt tine :D :D :D

(http://t0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcT8b1y9nkbTzzl3OO6FeeypXflBw30wkDXpx6AMuWQKZLQJNPn4)
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: janeta din Sâmbătă, 16 Iulie 2011, 11:41
Citat
parerea mea despre parerea ta e ca parerea ta este foarte buna

iaca d`aia te iubesc eu  :-*
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: micaela din Sâmbătă, 16 Iulie 2011, 11:45
n-ai inteles discutia Jane. :P aici nu era vorba despre machiaj, ci despre "filtre", adica despre "ochelari".
oricum, apreciez perceptia pe care o ai despre moi.  :D
Titlu: Răspuns: Atitudine
Scris de: janeta din Sâmbătă, 16 Iulie 2011, 12:55
oh , chiar ma bucur ca ti-ai dat seama ca-mi esti tare draga...ai o buna perceptie , mica ( floricele pe campii , bla , bla ... :D)si , ca sa am si eu aceiasi atitudine ( on topic , on topic :D) pozitiva iaca ochelarii cu bulinute perfecti pentru tine :-*


(http://t1.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcRwldwHH2xEacHlkc3lAjTAc6BmII2D_gCLJrDYO8C0hYQrxNSu)
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: julia din Marți, 19 Iulie 2011, 20:56

“Dracul cind n-are ce face isi cintareste coada!” Asa zicea fostul meu sef. Si asa zic si eu. Oamenii au minte putina si o risipesc pe prostii. Daca ar fi sa contabilizez cite prostii am auzit despre oameni pe care ii stiu personal sau si mai grav, despre mine, he he… as avea din ce sa deschid o banca. Insa cum nu putem controla ATITUDINEA altora ci doar pe a noastra, atunci ramine sa lucram la ea continuu.

“Asa precum bem apa doar dupa ce nu mai este tulbure, de ce nu asteptam sa se limpezeasca cuvintele si abia apoi sa le rostim?” (Maria d’Alba)
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: almi_gabi din Marți, 26 Iulie 2011, 12:48
“....... Insa cum nu putem controla ATITUDINEA altora ci doar pe a noastra, atunci ramine sa lucram la ea continuu.


super asta !
- e mai constructiv chiar pentru noi sa ne comparam atitudinea si performantele trecute cu cele prezente, decat sa cautam defectele altora.
ceva de genul ce intelepciunea populara spunea  - vezi de parul din ochiul tau si nu de scobitoarea din ochii celuilalt

de cate ori nu m-a deranjat si pe mine atitudinea celorlati - cine oare n-a simtit asta!   ??? -  am incercat sa trec peste fara sa ma consum inutil
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: marcutza din Miercuri, 27 Iulie 2011, 10:05
"ceva de genul ce intelepciunea populara spunea  - vezi de parul din ochiul tau si nu de scobitoarea din ochii celuilalt"

gabitza, cred ca avem ceva nativ in a face asa ceva...cu buna stiinta... chiar daca realizam ca nu aduce nimic pozitiv, de cele mai multe ori.
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: luciamanta din Joi, 11 August 2011, 20:18
   Criza. Asta-i cuvantul.
   Toti vorbesc de criză cand o simt in buzunar. Nimeni nu vorbeste de ea cand o simte in suflet si în cap.
   Dar criză este de mult. Criză de frumos, de ideal, de modele, de visuri.
   Era firesc ca pana la urmă va fi criză, cand ani si ani de zile ne batem joc de tot si de toate, de noi, de pamant, de fabrici, de recolte, de natură, de planetă...
  Slavă Domnului că s-a decretat criza. Poate că totusi se va intampla ceva... Poate luăm atitudine, poate ne trezim totuşi!
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: micaela din Joi, 11 August 2011, 21:22
achiesez. :) criza materiala e o consecinta a "strambimii" sistemului de valori actual, centrat pe individualism, competitie, egoism... da. criza de frumos, de bine, de masura, de iubire si respect pentru celalalt, pentru natura.
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: silviu din Joi, 11 August 2011, 21:32
respect pentru natura? hahaha! pai noi incendiam holdele si parjoleam pamanturile din timpuri imemoriale.
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: luciamanta din Joi, 11 August 2011, 21:35
respect pentru natura? hahaha! pai noi incendiam holdele si parjoleam pamanturile din timpuri imemoriale.
Tocmai de aceea, Silviu,  de multe ori socot ca omul este cel mai periculos animal.
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: julia din Vineri, 12 August 2011, 08:23
respect pentru natura? hahaha! pai noi incendiam holdele si parjoleam pamanturile din timpuri imemoriale.

eee lasa ca doar nu faceam aiurea sau fara motiv...

Titlu: Re: Atitudine
Scris de: silviu din Vineri, 12 August 2011, 10:05
da, ne aparam tara de otomani. aia se plictiseau sa tot mearga prin atata pustietate si la un moment dat, un comandat le ordona sa se intoarca: hai, ba, acasa, ca de la astia nu avem ce lua. si noi mai bifam o victorie impotriva imperiului otoman.
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: marcutza din Vineri, 12 August 2011, 11:37
cat de bine spui @silviu :))
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: julia din Miercuri, 17 August 2011, 20:51
scopul scuza mijloacele
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: luciamanta din Luni, 29 August 2011, 09:35
   Trebuie să fie foarte greu să fii prietenă cu fostul iubit, după ce despărţirea a avut loc definitiv şi irevocabil.  Când vorbeşti cu fostul iubit în calitate de simplă amică,  afli că acesta a avut parte de momente reuşite cu altcineva.  Când vorbeşti cu fostul iubit, acesta îşi dezvăluie dragostea si părerile despre o altă femeie. Ce-i drept, după părerea mea, unii bărbaţi se culcă seara cu Gilda ori Anda şi se trezesc dimineaţa cu Rita. Bărbaţii, unii dintre ei, se culcă aşadar cu visul şi se trezesc dimineaţa cu realitatea.
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: silviu din Luni, 29 August 2011, 23:02
aha, se culca seara cu visul si se trezesc dimineata cu cosmarul. najpa! :(
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: janeta din Luni, 29 August 2011, 23:56
in traducere libera ( in sensul spuselor lui silviu ) : la culcare il inveleste nevasta si la sculare... il dezveleste amanta  ;D
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: luciamanta din Marți, 30 August 2011, 13:10
 :) Silviu si Janeta, dragilor ati prins ideea foarte repede!
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: silviu din Marți, 30 August 2011, 19:53
care idee ???
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: luciamanta din Marți, 30 August 2011, 20:58
 :) Ideea cu bărbaţii visători.
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: almi_gabi din Miercuri, 31 August 2011, 13:48
Intruna din serile petrecute in tabara din Adriatica am "adastat" la o terasa unde era si ring de dans. Dupa ce ne-am asezat a si inceput muzica sa cante si au iesit perechile la dans - incredibil dar majoritatea erau varsta a 3-a.  se descurcau destul de binisor ( de invidiat avand in vedere ca unii treceau de 60 de ani cu mult).  Dintre toti ne-au atras atentia o pereche haioasa care dansa extraordinar - degajat si cu simtul umorului  ;D - stiu ca suna neobisnuit dar asa am vazut cum se poate dansa extraordinar - fluid, amuzant si liberi in miscari.
Atitutinea lor fata de dans, expresiile destinse ale fetelor,  placerea pe care le-o facea dansul mi-a dat convingerea ca erau genul de oamenii a caror atitudine in viata este una dezinvolta - asa cum poate numai oamenii trecuti de o anumita varsta isi mai permit in ziua de azi sa o aiba.
Cat de frumoasa este aceasta atitudine flexibila in viata!
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: marcutza din Sâmbătă, 17 Septembrie 2011, 13:30
Tot ceea ce  obţinem în viaţă, se bazează pe convingerile noastre subconştiente. Am început să învăţ cum gândurile influenţează calitatea vieţii pe care o trăim.Persoana cu o atitudine negativă gândeşte ,,NU POT,,.Persoana cu o atitudine pozitivă gândeşte ,,POT,,.

Persoana cu o atitudine pozitivă este asemenea unui copil. Este suficient să privim copiii mici, ei râd şi chicotesc tot timpul, au o dispoziţie veselă, le place să exploreze lucruri noi.Care e atitudinea unui copil care învaţă să meargă? Ce face ( sau ce nu face ) el atunci când se împiedică şi cade? El nu se încruntă şi nici nu învinuieşte covorul, nu îşi acuză mama sau tatăl, nu renunţă. Zâmbeşte, se ridică din nou şi încearcă încă o dată. Continuă să încerce săptămâni întregi, cu o atitudine pozitivă.Trebuie să fim asemeni unui copil, a cărui fereastră mintală este curată şi care simte că poate cuceri lumea. Dar, din păcate, există momente în viaţă când fereastra noastră mintală se umple de murdărie. Ferestrele noastre se murdăresc din cauza criticilor, ridiculizării, respingerilor, dezamăgirilor, îndoielilor şi   mulţi oameni nu fac nimic în această privinţă. Continuă viaţa având ,,ferestrele,, murdare, îşi pierd entuziasmul, devin frustraţi, deprimaţi, renunţă la visele lor.Cum putem îndepărta murdăria de pe fereastra noastră mintală? Controlându-ne ATITUDINEA!Atitudinea este mai importantă decât trecutul, decât educaţia, decât banii, decât circumstanţele, decât succesele. Gândurile influenţează calitatea vieţii pe care o trăim.


Institutor Eva Faur - Studentă la Facultatea de PsihologieUniversitatea Babeş-Bolyai
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: luciamanta din Sâmbătă, 01 Octombrie 2011, 08:24
  Am sa scriu aici cateva randuri, deoarece nu le-am gasit locul altundeva...
  Cred ca nimic nu dezbina mai mult oamenii decat invidia, gelozia si vorbirea de rău. Invidiosul se macină în sine când vede reusita altora. Se mâhneşte când vede că altul o duce bine si ar face orice că să-l doboare.
  Vorbirea de rău este un viciu, o greşeală foarte des întâlnită care poate naşte mari conflicte si poate pune la zid niste oameni total nevinovaţi.
  Gelozia este o boală care, cred eu, nu se poate trata, este incurabilă... Gelozia poate duce la despărţire, la certuri si chiar la ceea ce poate fi mai rău si mă gândesc acum la crimele pasionale...
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: luciamanta din Vineri, 07 Octombrie 2011, 22:57
  Astazi am mers mai mult prin oras, cu treburi...  Si am citit graffiti pe sub poduri, in ganguri, pe diversi pereti, am citit poezii unde nu m-as fi asteptat, pe zidurile centralelor termice... Cuvantul mai are oare multa putere, asa scris pe toti peretii, fălfâind pe clădiri?
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: Mari_a din Sâmbătă, 08 Octombrie 2011, 12:35
Pai... eu nu mai cred de mult ce scrie pe pereti... Ca am mai vazut scris mareeee undeva....... si m-am dus fuga! Dar inauntru era depozit de lemne  ;D
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: luciamanta din Sâmbătă, 08 Octombrie 2011, 15:58
   :)Te cred, Mari_a, te cred. Si eu am privit vitrinele colorate frumos, am privit firmele luminoase si m-am grabit sa vad interiorul magazinelor ori diverselor firme... M-am grabit degeaba fiindca am fost dezamagita de preturi si de ceea ce se afla in interiorul cladirilor respective... Dar de grabit m-am grabit. Fugeam prin timp spre nu stiu ce...
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: luciamanta din Sâmbătă, 08 Octombrie 2011, 17:05
   Am auzit ca-n Occident, oricat de intim ai fi fost cu cineva, intrebari asupra a ceea ce  castiga acel cineva nu se puneau, considerate fiind de-a dreptul dovadă de proastă creştere si de crasă indiscreţie.
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: julia din Miercuri, 12 Octombrie 2011, 21:22
ce atitudine trebuie sa ai cind te confrunti cu mizeria si meschinaria? cum ar trebui sa fii tu ca sa iesi neatins si nepatat ?
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: luciamanta din Miercuri, 12 Octombrie 2011, 21:26
Sa nu te injosesti, sa nu iti pierzi cumpătul si sa te indepartezi cu tact de tot ce este mizer si meschin.
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: luciamanta din Sâmbătă, 22 Octombrie 2011, 19:54
   Cred că atitudinea fiecăruia dintre noi depinde de caracterul fiecăruia, de educaţie, de temperament, de conjunctură...
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: luciamanta din Sâmbătă, 22 Octombrie 2011, 20:25
  Intr-un spital de stat din Bucuresti, cu renume, oamenii sunt tratati ca niste obiecte. Diagnostice gresite, fuga dupa bani, operatii nereusite, lipsa de medicamente. Concluzia cand moare cineva: era predispus sa moara.
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: flaviaa din Sâmbătă, 22 Octombrie 2011, 23:29
hai sa fim optimisti , tu MIKI , cu credinta in DUMNEZEU , sa nu mai generalizam , era ... cum spui tu intr-un spital ...din BUCURESTI , era doar unul , nu sunt toate asa , nu toti oamenii sunt asa , sunt si medici de buna credinta .
eu... nu inteleg ceva , de ce tb sa dramatizam mereu ? la ce ne foloseste ? si de ce sa ne plangem mereu ?
sunt de acord ca sunt obstacole , dar din aceasta cauza ,  sunt ca sa ne definim si descoperim, pt mine ... e simplu.
si in felul acesta iti acoperi deficientele ...
eu sunt o luptatoare de felul meu , ii multumesc lui DUMNEZEU ca ma pune la incercare zii de zii....
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: julia din Marți, 25 Octombrie 2011, 19:28
uite asta da atitudine

Daca cineva e prea obosit sa-ti daruiasca un zimbet, atunci da-i tu unul, caci nimeni nu are mai multa nevoie de un zimbet decat cel care nu are niciunul de daruit.

(http://1.bp.blogspot.com/-0wZTN-bBf-I/Thwz1IO8CDI/AAAAAAAAAGQ/q63TTVeq664/s1600/smile_quotes_graphics_03.gif)
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: luciamanta din Marți, 25 Octombrie 2011, 21:00
Extraordinara atitudine, Iulia. Asa da!
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: everyoung din Vineri, 28 Octombrie 2011, 03:20
Am stat in  cumpana daca sa postez aici, sau in topicul "Toleranta" ceea ce spune Dan Puric mai jos! E  o problema de atitudine sau de toleranta? Ce parere aveti?

"Dan Puric - INVIDIA

Invidia
    Intr-o zi, vecinul nostru de bloc si-a luat un aparat de aer conditionat. Era un zaduf ingrozitor, dar noi n-aveam aparat de aer conditionat si nici bani ca sa ne cumparam unul. Sufeream de caldura si de invidie. Aveam insa o biblioteca. Ne-am uitat in ea si am scos cugetarile lui Seneca. Am citit de acolo o pagina-doua despre bine si sensul vietii si, desi cald tot ne era, nu l-am mai invidiat pe vecin.
   Ceva mai tarziu, vecinul si-a deschis un butic si a inceput sa umble imbracat la costum la patru ace. Noi - tot cu blugi.Nu-i nimic - ne-am zis linistiti, citind un capitol din Etica lui Spinoza.
    Apoi vecinul a aparut deodata intr-un Megane argintiu. Noi n-aveam nici bicicleta, dar l-am dispretuit citind din Phaidon al lui Platon.
    Mai tarziu, vecinul a schimbat Meganul pe Mertan. Nu ne-a pasat, caci si noi il schimbaseram deja pe Platon cu Aristotel.
     Si-a luat si un 4x4, cel mai mare de pe strada. Noi l-am luat pe Marcus Aurelius, care ne-a facut sa zambim impacati.
A mai trecut o vreme si vecinul si-a luat nevasta noua: blonda, frumoasa, tanara. Noi - tot cu cea veche, dar am luat Evanghelia dupa Ioan.
    Vecinul si-a imbracat soata cu o garderoba intreaga si cu blanuri, basca bijuteriile. Noi ne-am imbracat spiritul citind din Eclesiast.
    In fine, vecinul s-a mutat intr-o vila la sosea cu gard mare, bodigarzi si piscina. Am rezistat si de data aceasta eroic, citind Richard III.
    A urmat o a doua vila - la munte. Dupa ce am vazut-o, ne-am consolat cu Macbeth.
    O a treia - la mare: am recurs la Invierea lui Tolstoi, al carei efect l-am consolidat cu Ghilgames, Ghandi si Declaratia de iubire a lui Liiceanu. Ne-am simtit cu mult mai bine.
    L-au dat la televizor la o emisiune foarte populara. Ne-am stapanit emotia cu o portie de Caragiale.
    L-au dat a doua oara cu mare succes: am fi suferit daca nu ne-ar fi ajutat Ananda Coomaraswamy, Cartea lui Iov si Cazul Wagner al lui Nietzsche.
       Asa a trecut ceva mai mult timp... Vecinul isi lua case, masini, iahturi, femei.
    Noi raspundeam cu Balzac, Thomas Mann, Hegel,Berdiaev.
    Lupta era stransa, dar echilibrata.
    In sfarsit, intr-o zi l-au aratat cu catuse la maini, umflat de DNA.
    Am rasfoit atunci fericiti Apocalipsa. Dar peste vreo doua saptamani, vecinul nostru era eliberat si chiar si-a anuntat candidatura pe listele unui partid majoritar.
    Scarbiti, ne-am uitat in biblioteca. N-am mai vazut nimic. Ne-am uitat pentru a doua oara. Nu ne-a venit sa credem. Pentru a treia oara ne-am uitat cu atentie.
    Acelasi rezultat: citiseram toate cartile.
    Si atunci ne-a cuprins invidia...
    Popor roman, nu te-ai saturat sa stai pe locul mortului si sa fii condus de toti tampitii?
     * Dan Puric * "
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: julia din Luni, 31 Octombrie 2011, 17:26
ca atitudine nu cred ca e buna nici una nici alta. mi se pare ca e de la o extrema la alta.
ideal ar fi calea de mijloc, o adaptare reusita intre nevoi si cerinte cu ce se poate obtine prin mijloace oneste si mai ales care ii sunt fiecaruia la indemina.
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: almi_gabi din Duminică, 06 Noiembrie 2011, 10:38
apropo de extreme si de atitudinea pe care o adoptam - sa va povestesc o intamplare de spatamana trecuta din masina 123 - care m-a distrat prin abilitatea tipului de a se adapta la mediu

"era ora dupaamiezii - lumea iesea de la servici si se grabea spre casa - aglomeratie mare  8)- inghesuiala, ghionturi- unii vroiau sa coboare, altii sa urce - in fine de-ale noastre "valuri"   ::) - la un moment dat o tipa isi aduce brusc aminte ca vrea sa coboare la prima si incepe sa-si faca loc cum putea si ea - un barbat incepe sa tipe la ea -" hai cucoana acum te-ai gasit sa cobori" si chiar o impinge  :o- ea riposteaza in genul specific feminin si il face nesimtit - "amabilitatile" isi urmeaza cursul pana intervine un domn care cu o voce de tunet incepe sa certe pe toata lumea ca ne purtam ca vandali- ca altceva nu stim decat sa ne jignim - ca daca vrem sa coboram sa anuntam din timp - in fine - opreste masina, femeia coboara - autobuzul porneste din nou - deja lumea vorbea in soapta incercand sa-si faca drum spre usa cat mai discret - urma si o statie mare - piata Unirii unde multa lume coboara - in momentul in care autobuzul opreste si lumea incepe sa coboare in valuri  domnul care ne certase mai devreme - spune cu aceasi voce de  tunet dar pe un ton glumet de data asta - " e, hai ca nu v-am spus sa coborati cu totii" ;D - si lumea a inceput sa rada

mi s-a parut o chestie foarte faina - omul si-a spus punctul de vedere asupra atitudinii romanilor vizavi de politetea si comportamentul fata de ceilalti dar a dat in final si nota de umor care a detensionat atmosfera
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: julia din Luni, 07 Noiembrie 2011, 17:40
ce atitudine e asta?

eu am o problema - am avut-o dintotdeauna  - cu amestecul altora in viata privata.
de ce trebuie sa ii intereseze ce face ala sau alalaltul , de ce, cind, cum, unde si cu cine ?
ies cu ceva mai cistigati daca isi baga nasul in oalele altora?
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: carmentoma din Luni, 07 Noiembrie 2011, 17:44
...Am vrut sa postez in Zen, dar topicul e arhivat!...

"Langa Tokyo traia un vestit razboinic Samurai, care a decis sa-i indrume pe cei tineri in budismul Zen. Se spune ca in ciuda varstei inaintate, el putea infrange orice adversar.
Intr-o dupa-amiaza, un luptator - cunoscut pentru lipsa lui de scrupule - a ajuns in localitatea unde traia batranul Samurai. Era cunoscut pentru tehnicile lui de a provoca la lupta, astepta pana cand adversarul facea prima miscare si apoi contraataca cu viteza. Tanarul luptator nu pierduse inca nici o lupta. Auzind de reputatia Samuraiului, a decis sa-l invinga pentru a-si mari faima. Toti studentii erau impotriva luptei, dar batranul Samurai a acceptat provocarea.
S-au adunat toti in piata din centrul orasului, iar tanarul a inceput sa-l insulte pe Samurai. A aruncat cateva pietre in directia lui, l-a scuipat in fata, i-a aruncat toate insultele ce exista sub soare, i-a insultat pana si pe stramosii sai. Timp de cateva ore, a facut totul pentru a-l provoca pe maestru, dar batranul ramanea impasibil.
La sfarsitul dupa-amiezii, simtindu-se obosit si umilit, razboinicul a abandonat si a plecat.
Deceptionati de faptul ca maestrul primise atat de multe insulte si provocari, studentii l-au intrebat:
- Cum ai putut rabda atat de multa umilinta? De ce nu ti-ai folosit spada, chiar daca stiai ca ai fi pierdut, in loc sa-ti expui lasitatea in fata tuturor?
- Daca cineva vine la tine cu un dar si tu nu il primesti, cui apartine darul? intreba Samuraiul.
- Celui care ti l-a oferit, replica unul dintre discipoli.


- Ei bine la fel stau lucrurile si cu orice ura, manie, insulta sau invidie, spuse Maestrul. Cand nu sunt acceptate, continua sa apartina celui care le-a purtat."
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: julia din Luni, 07 Noiembrie 2011, 17:56
las-o aici draga mea
in topicul ala e deja postata la pagina 5
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: carmentoma din Marți, 08 Noiembrie 2011, 15:33
Mea culpa! Desi imi placea sa cred ca nu ratez nimic din ce s-a scris...pe asta l-am ratat!
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: carmentoma din Luni, 14 Noiembrie 2011, 22:34
Rostul
Romaniei i-a disparut rostul. E o tara fara rost, în orice sens vreti voi. O tara cu oameni fara rost, cu orase fara rost, cu drumuri fara rost, cu bani, muzica, masini si toale fara rost, cu relatii si discutii fara rost, cu minciuni si înselatorii care nu duc nicaieri.
Exista trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia (batranii), pamantul si credinta.
Batranii. Romania îi batjocoreste cu sadism de 20 de ani. Îi tine în foame si în frig. Sunt umiliti, bruscati de functionari, uitati de copii, calcati de masini pe trecerea de pietoni. Sunt scosi la vot, ca vitele, momiti cu un kil de ulei sau de malai de care, dinadins, au fost privati prin pensii de rahat. Vite slabe, flamande si batute, asta au ajuns batranii nostri. Caini tinuti afara iarna, fara macar o mana de paie sub ciolane.
Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolositi. O fonoteca vie de experienta si întelepciune a unei generatii care a trait atatea grozavii e stearsa de pe banda, ca sa tragem manele peste. Fara batrani nu exista familie. Fara batrani nu exista viitor.
Pamantul. Care pamant? Cine mai e legat de pamant în tara aia? Cine-l mai are si cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei sustine un program care se intituleaza "Sufficiency Economy", prin care oamenii sunt încurajati sa creasca pe langa case tot ce le trebuie: un fruct, o leguma, o gaina, un purcel. Foarte inteligent. Daca se întampla vreo criza globala de alimente, thailandezii vor supravietui fara ajutoare de la tarile "prietene".
La noi chestia asta se numeste "agricultura de subzistenta" si lui tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca taranii sa-si cumpere rosiile si soriciul de la hypermarketuri frantuzesti si germane, ca de-aia avem UE.
Cantatul cocosilor dimineata, latratul vesel al lui Grivei, grohaitul lui Ghita pana de Ignat, corcodusele furate de la vecini si iazul cu salcii si broaste sunt imagini pe care castratii de la Bruxelles nu le-au trait, nu le pot întelege si, prin urmare, le califica drept niste arhaisme barbare. Sa dispara!

Din betivii, lenesii si nebunii satului se trag astia care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pamant, ca nu erau în stare sa-l munceasca. Nu stiu ce înseamna pamantul, cata liniste si cata putere îti da, ce povesti îti spune si cat sens aduce fiecarei dimineti si fiecarei seri. I-au urat întotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineata si plecau la camp cu ciorba în sufertas. Pe toti gangavii si pe toti puturosii astia i-au facut comunistii primari, secretari de partid, sefi de puscarii sau de camine culturale. Pe toti astia, care au neamul îngropat la marginea cimitirului, de mila, de sila, crestineste.

Credinta. O mai poarta doar batranii si taranii, cati mai sunt, cat mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbracat, greu de dat jos, care trebuie împaturit într-un fel anume si pus la loc în lada de zestre împreuna cu busuioc, smirna si flori de camp. Pus bine, ca poate îl va mai purta cineva. Cand or sa moara oamenii astia, o sa-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu.

Avem, în schimb, o varianta moderna de credinta, cu fermoar si arici, prin care ti se vad si tatele si portofelul burdusit. Se poarta la nunti, botezuri si înmormantari, la alegeri, la inundatii, la sfintiri de sedii si aghesmuiri de masini luxoase, la pomenirea eroilor Revolutiei. Se accesorizeaza cu cruci facute în graba si cu un "Tatal nostru" spus pe jumatate, ca trebuie sa raspunzi la mobil. Scuze, domnu parinte, e urgent.

Fugim de ceva ca sa ajungem nicaieri. Ne vindem pamantul sa faca astia depozite si vile de neam prost pe el. Ne sunam bunicii doar de ziua lor, daca au mai prins-o. Bisericile se înmultesc, credinciosii se împutineaza, sfintii de pe pereti se gandesc serios sa aplice pentru viza de Canada .

Fetele noastre se prostitueaza pana gasesc un italian batran si cu bani, cu care se marita. Baietii nostri fura bancomate, joaca la pokere si beau de sting pentru ca stiu de la televizor ca fetele noastre vor bani, altfel se prostitueaza.
Parintii nostri pleaca sa culeaga capsuni si sa-i spele la c-- pe vestici. Iar noi facem infarct si cancer pentru multinationalele lor, conduse de securistii nostri.

Suna-ti familia, pune o samanta într-un ghiveci si aprinde o lumanare pentru vii si pentru morti.

Sa traiesti.

Bradut Florescu
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: almi_gabi din Joi, 22 Decembrie 2011, 10:05
....ca ATITUDINEA creaza REALITATEA !



un articol despre "indiferenta urbana" si cum ne afecteaza pe noi si pe ceilalti - cam lungut dar mi-a placut povestea si concluziile - depinde de noi  :)

indiferenta urbana (http://medlive.hotnews.ro/un-remediu-pentru-sindromul-indiferentei-urbane-4.html)

"Vi s-a intamplat vreodata, sa treceti pe langa un om cazut si sa mergeti mai departe, intorcand privirea?"

"Acest fenomen ciudat al indiferentei urbane a fost botezat  sindromul Genovese. Nu dupa numele vreunui savant, ci dupa cel al unei tinere de 29 de ani care, in 1964, la New York, a fost jefuita, violata si ucisa in strada. Era noapte, insa grozavia nu s-a petrecut rapid, ci a durat o jumatate de ora, suficient ca vecinii sa se trezeasca. In total, se pare ca au fost 38 de martori oculari. Cam cati credeți ca au sunat la Politie? Nici macar unul."

Titlu: Re: Atitudine
Scris de: Caroline din Vineri, 23 Decembrie 2011, 00:03
La "sindromul Genovese" mai contribuie ceva: O regula naturala a perceptiei umane este ca atunci cand exista mai multi responsabili pentru acelasi lucru, nu exista niciunul, fiindca intotdeauna responsabilul este unul dintre ceilalti! E un fapt dovedit ca daca dai sa zicem 3 persoane diferite au aceeasi sarcina (acasa, la serviciu, nu conteaza), nu o face nimeni.
"Responsabilul" in cazul de mai sus ar fi trebuit - in mintea celor 38 de martori - sa fie agentul de ordine publica si legislatia corespunzatoare.

Insa stiu eu un alt caz in care o prietena a mea din alta localitate, venind cu trenul la mine, a incasat 5 pumni de la un alt pasager, astfel incat a ajuns cu ochelarii strambi, copci in cap si pulovarul plin de sange... asta in conditiile in care trenul era plin si EXISTA un conductor! Mai mult de-atat, prietena mea a depus plangere si... ghiciti ce-a obtinut? Baiatul, cu antedecedente penale si cap de banda interlopa a avur de ales intre a face 6 saptamani de inchisoare sau a plati 2000 lei amenda!

Eu insami am calatorit noaptea in tren cu un nebun scapat de la ospiciu (el mi-a aratat hartia, spunandu-mi sa nu-i cred pe oamenii de la spital care spun ca el omoara femei si copii in tren! Eram SINGURA IN TOT VAGONUL, nu doar in compartiment... Am sunat la 112 si 4 ore dupa ce am sunat, m-am prefacut ca dorm, intinsa pe canapea si tinand cu mana de clanta, sa nu o poata redeschide nebunul.
4 ore pana la punctul terminus, nu numai ca n-a urcat politia din nicio gara in urma apelului, dar nici macar controlorul nu a mai dat prin acel vagon! Si ei sunt oameni platiti sa ne apere, nu ca si cei 38 de martori oculari.

In Canada, pentru o simpla evaziune fiscala sau daca da telefon sotia ca o agreseaza sotul, sunt scosi in cateva minute cu catusi la maini (am vazut cu ochii mei). Asta ca sa nu mai spun ca pierdusem masina intr-o noapte iesind de la serviciu, a oprit masina Politiei, m-au intrebat daca am nevoie de ajutor si m-au dus cu masina pana in fata blocului unde locuiam!

In concluzie:
- Cand sunt mai multi, nu da nimeni telefon, sa dea altul
- Daca da telefon, nu vine politia decat cand e prea tarziu
- Daca vine politia, iti mai si spune (ca prietenei mele) "Ai facut tu ceva sa-l enervezi..."
- Daca il ridica pe individ, ii da o pedeapsa de nimica toata
- Ala, cand iese, face ce stie el mai bine: iti face si tie...
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: Caroline din Vineri, 23 Decembrie 2011, 00:17
P.S. "catuse" - scuze pentru greseli...
Apropos... aceste atitudini nu dovedesc ca suntem mai aproape de reflexele animalice decat de o societate civilizata. Si, mai mult, o societate nu incepe prin atitudine, ci atitudinea se educa... prin legi si printr-un stat coerent. Altfel, nici elvetienii nu ar fi mai putin "instinctuali" decat romanii! Dar cand amenda ca nu te-ai asigurat la trecerea de pietoni este de 8000 de franci elvetieni, opresc masinile la 20 m, numai cand vad ca dai pasul, inainte sa apuci sa pui piciorul pe zebra. 
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: silviu din Vineri, 23 Decembrie 2011, 12:00
Citat din: caroline
Am sunat la 112 si 4 ore dupa ce am sunat, m-am prefacut ca dorm, intinsa pe canapea si tinand cu mana de clanta, sa nu o poata redeschide nebunul.
4 ore pana la punctul terminus, nu numai ca n-a urcat politia din nicio gara in urma apelului, dar nici macar controlorul nu a mai dat prin acel vagon!
pai ce, sa-i omoare nebunu? ???
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: Caroline din Luni, 26 Decembrie 2011, 20:49
Se spune ca 3 sferturi din apelurile la 112 sunt farse... in Romania. Se pare ca m-au "clasat" acolo apriori. Mai ales cand le-am spus ca individul care a urcat in tren e in pijamaua de la spital, halat de multon si papuci de casa si ca miroase de a medicamente ca-n farmacie. Le-o fi fost teama sa nu se faca de ras, saracii politisti...  :P
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: almi_gabi din Miercuri, 04 Ianuarie 2012, 09:14
Se spune ca 3 sferturi din apelurile la 112 sunt farse... in Romania. ....

chiar si farsa poate fi o atitudine
acum cat este de potrivita sau nu intr-un anumit context este relativ
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: carmentoma din Miercuri, 04 Ianuarie 2012, 23:42
Cam asta ar fi atitudinea recomandata!
Titlu: Re: Atitudine
Scris de: julia din Sâmbătă, 14 Ianuarie 2012, 18:14
intradevar ar fi buna atitudinea asta. si sa inceapa in primul rind de la noi.