Singles Happy Travel. Club de socializare
Arhiva => Arhiva => Subiect creat de: gabrel din Joi, 15 Aprilie 2010, 10:08
-
Sunt momente cand totul se poate prabusi in jurul tau, tot universul creat cu atata truda. Boala, cateodata cumplita, poate sa apara brusc, ca un cosmar. Cauti pe internet comunitati care sa te ajuta sa treci, psihoterapeuti care sa te invete ce sa faci, oameni care sa fie alaturi de tine.
Poate si aici sunt prsoane care au trecut sau trec prin astfel de incercari. Putem sa ne ajutam?
-
Sunt momente cand totul se poate prabusi in jurul tau, tot universul creat cu atata truda. Boala, cateodata cumplita, poate sa apara brusc, ca un cosmar. Cauti pe internet comunitati care sa te ajuta sa treci, psihoterapeuti care sa te invete ce sa faci, oameni care sa fie alaturi de tine.
Poate si aici sunt prsoane care au trecut sau trec prin astfel de incercari. Putem sa ne ajutam?
Da, sunt cel putin doua! Care chiar vorbesc despre problemele lor si aici pe forum si mai ales pe privat! Sunt supeoptimiste si nu lasa boala sa le stea in cale, indiferent cat de grava e! Iar eu personal ti-as recomanda, ca si altora, sa citesti "Secretul" de Rhonda Byrne! Sau iti trimit filmul pe privat! Daca vrei bineinteles!
-
uneori ai impresia ca nici un film si nici o mie de prieteni nu te mai pot ajuta.... uneori, nu e doar o impresie... daca toti vrem sa fim inconjurati de oameni optimisti si pozitivi, atunci cine s-ar mai ingramadi pe langa tine cand esti intr-o totala gaura neagra ??? si oricum, seara, inchizi usa dupa tine tot singura, cu sufletul tau neostoit....
-
@gabrel, te rog priveste-mi coafura..
cum usor poti vedea, eu sunt una din persoanele care au avut de trecut recent un obstacol de aceasta natura .. si, cu incredere si nu in ultimul rand cu ajutorul celor de aici, ma simt aproape vindecata :-* (by the way, multumesc tuturor membrilor pentru felul in care m-ati primit in comunitatea voastra si pentru totate incurajarile de toate felurile pe care continui sa le primesc de la voi :-*)
deci, @gabrel, povestea ta care e? ;)
PS noi toti suntem aici si te ascultam deocamdata iar sambata putem sa ne si vedem.. ca te-am remarcat ca new entry pe lista evenimentului;)
-
pe_jumate, nu-i aşa că dacă stai lângă mine îţi vine să dai jos baticul tău frumos? :-*
-
stel drag, daca ma ajuta dumnezeu si scap de chimioterapie .. scot basmaua peste doua-trei luni.. si o sa vedeti ceva puf jalnic in locul pletelor de mele odinioara :-*
si da, ideea prieteniei tale si a celorlalti imi da curaj sa va arat .. puful asta jalnic pe care in mod normal l-as ascunde de vazul lumii.. neprietene :-*
-
te vei uita cu nostalgie la... frumoasele baticuri ;)
-
as putea sa le dau batraneilor lui @anamama13, ca m-am inscris la elfi..
dar mai am un pic pana le dau ;)
-
:-*
-
@ stel, tu nu faci pe elful? :)
-
Va multumesc, o sa povestesc sambata. Pe scurt, am aflat intamplator ca am cancer, in ianuarie, mama a paralizat si innebunit cand a auzit, acum este la un azil privat. Tocmai am terminat radioterapia si intru la operatie la inceput de mai.
Ca sa fie totul complet, inainte sa aflu de boala pusesem demisia ca sa caut un serviciu mai putin stresant. Asa ca la toate s-a adaugat si problema financiara. Sper ca alaturi de voi sa trec peste toate mai usor.
Noapte buna va doresc!
-
gabrel, aici cu noi cu siguranta totul va fi usor, speram din suflet pt tine :-*
abia astept sa te cunosc, sa povestim :)
-
Gabrel, bine ai venit aici. Scopul principal al acestei comunitati tocmai asta este: sa ne ajutam/intelegem reciproc fiindca avem ceva in comun - singuratatea, indiferent care ar fi motivele ei. Eu cel putin asa vad lucrurile.
Cit despre boala, eu insumi sufar de una. Nu stiu cit de cumplita e, mie nu mi se pare, am intilnit oameni cu boli mult mai cumplite decit a mea. Asadar, curaj :)
-
Sa ma prezint pe scurt: 46 ani, necasatorita, fara copii, amatoare de SF, ezoterism, literatura, calatorii. Cred ca sunt simpatica si doresc in jurul meu oameni deschisi, buni, comunicativi, care vor sa ofere fara sa astepte nimic. Cred in calitatea vietii si nu in durata ei.
Sunt optimista si sper sa merg in cat mai multe tabere cu voi. Mergeam si acum pe 25, dar ma gandesc sa nu se intample ceva cu mama, azi era destul de rau.
Salutari!
-
Dragii mei prieteni, pe-jumate, gabrel, nu vreau sa va intristez, de aceea nici nu vreau sa povestesc prea mult, vreau doar sa stiti ca eu sint mama unui copil care a trecut prin ceea ce treceti voi acum, care a facut chimioterapie si radioterapie, care a mers la scoala aparent cu fruntea sus chiar si atunci cind parul ei lung si frumos fusese inlocuit de un pufulet ciudat, care a indurat mult si a fost optimista si mult mai tare decit mine, mama ei, care o vedeam cum se topeste si nu puteam s-o ajut cu nimic. Ma rog la Dumnezeu sa ramina in continuare asa cum este acum, in perioada de remisie, pentru ca nu stiu daca as mai fi in stare sa suport din nou totul, si ma rog pentru ca nimeni pe lumea asta sa nu fie nevoit sa suporte astfel de experiente. Va pup si va doresc numai bine.
-
Bine te-am gasit Gabrel!
Uneori viata este nedreapta cu cine nu merita. Dar ce putem face?!
Imi pare nespus de rau ca pe linga suferinta ta mai e si a mamei care e cea mai draga fiinta. Dar fii optimista chiar si in momentele grele, sunt sigura ca aici vei gasi oameni care stiu sa te asculte.
Un gand bun!
p.s. si nu esti singura, suntem aici!
-
buna gabrel, si bine ai venit pe site! sper din toata inima sa gasesti un pic de alinare printre foarte multele persoane saritoare si sufletiste de aici. curaj, nu esti singura!
-
BUNĂ SEARA
am crezut că singurăatatea mea este cea mai urâtă. dar intrând, din întâmplare, pe acest site mi-am dat seama că eu sunt o fericită.
acum doi ani şi câteva luni, în ziua de Crăciun, soţul meu m-a părăsit chiar în momentul când pregăteam mâncarea pentru masa de Crăciun. am avut nefericita ideea de a-l întreba de ce este tot timpul supărat şi în acel moment mi-a spus că el se gândeşte de mai mult timp să ne despărţim pentru că el nu este fericit şi dacă tot nu avem copii ( după ce eu 10 ani de zile făcusem tot ce era omeneşte şi medical posibil ) nu avem de ce să continuăm.
eu îmi creasem universul în jurul lui şi în momentul acela totul s-a prăbuşit în jurul meu. am vrut să mor, am vrut să dorm, am vrut să mă îmbolnăvesc. am făcut depresie, am slăbit mult şi chiar m-am îmbolnăvit.
acum după atât de mult timp am aflat că de fapt soţul meu ( încă soţul meu pentru că nu am divorţat şi nici nu vreau să introduc eu cererea de ,divorţ ) a plecat de acasă pentru o femeie mult mai tânără pe care o creştea de mică şi pe care a luat-o dintr-o reţea de prostituţie, a făcut-o cu şcoală, cu servici, cu casă şi maşină din banii munciţi de mine.
minciuna celor dragi este o otravă la fel de toxică ca şi chimioterapia.
acum încerc să mă vindec, să merg mai departe aşa cum înţeleg mai bine - alături de oameni demni şi care înţeleg nedreptăţile vieţii.
acum am descoperit singles camp. promit să-l vizitez zilnic.
:)
-
bine ai venit @orhideea :) te asteptam sa stai alaturi de noi la povesti :)
-
Bun venit @orhideea! Sezatoarea e deschisa in permanenta aici. Doar sa aduci tolba cu povesti la tine :) Si curaj!
-
Bine ai venit in grupul nostru @orhideea....
stii? si eu ma gandeam inainte de a intra pe acest forum ca problema mea e cea mai dureroasa, cumplita, bla bla...faptul ca sunt singura si ca nu reusesc sa intremez o relatie de suflet cu cineva...insa...dupa ce am discutat cu cei de aici si chiar am intalnit cativa...am ascultat "off-urile" lor si intr-adevar problemele lor, am realizat ca eu nu am nici ope departe "o problema"....atat de mare(sa zicem)...si ca viata trebuie traita indiferent sub ce forma sau cum...in atitudine sta totul si puterea de a merge mai departe.Grupul acesta chiar iti energie de care avem cu totii nevoie. ;)
-
Bine ai venit printre noi. Viata nu se termina din cauza cuiva lipsit de devotament si loialitate. Gindeste-te ca nu te merita. Cu mult drag. Eugenia
-
@orhideea, bine ai venit! iti intind o mana de prietena, hai mai departe, viata este foarte frumoasa!
-
bine ai venit, @orhideea
aici este locul potrivit pentru a-ti descarca desaga de necazuri si sa o incarci cu optimism
-
fii binevenita, @orhideea!
ce bine si frumos spui: "minciuna celor dragi e la fel de toxica ca si chimioterapia"..
eu zic ca e si mai rea, acea minciuna a celor dragi, pentru ca vine napraznic, fara preaviz.. asa ca efectele ei secundare nu pot fi stiute niciodata :-*
-
@orhideea, ca sa nu ti se mai para ca tu ai avut cea mai "neagra" senzatie, te rog, urmareste ceea ce am scris eu (pe tot forumul). Dupa aceea, incearca sa te intrebi, "oare eu sunt cea mai napastuita?".
Situatii sunt destule, ca la tine, de exemplu, s-a dus dupa una mai tanara sau s-a dus dupa alta....Acum iti dau alte anumite indicii de care ar trebui sa tii cont: "s-a culcat cu tatal meu" sau "s-a culcat cu unul mai mare cu doi ani decat fiul ei, apoi cu altul mai mare cu patru ani decat fiul ei" sau........
Deci, exista si aspecte mai grave decat situatia ta, asha ca nu dispera. Am trecut prin situatia ta, stiu ca este foarte greu. Incearca tot timpul sa conversezi cu cineva. Aici, pe forum, vei gasi persoane minunate. E imposibil sa nu gasesti pe cineva cu care sa conversezi pe tema care te atrage.
-
@elf: nu comparatii intre dureri ajuta.. :-*
ajuta ca esti si ca suntem toti aici.. :)
-
Salutare orhideea , salutare gabrel !
Bune ati venit pe forum si va asteptam in tabere. Acolo e mult mai frumos si totul este real, chiar daca te rupi de plictiseala sau nebunia vietii cotidiene.
Nu trebuie sa disperam si trebuie sa mergem inainte . Fiecare are de dus crucea pana la capat, fie ca ne place , fie ca nu. In schimb putem alege unele variante ( ex. singles camp) pentru a ne mai indulci existenta. Fiecare crede ca problemele pe care le are sunt cele mai grave, depinde de fiecare cat poate sa duca , de aici si vorba " nu-mi da Doamne cate pot sa duc ".
Numai bine si sigur ne vom cunoaste.
-
Buna dimineata si bine v-am regasit. Pana acum cateva minute, inainte de a citi ce ati scris sub acest topic, mi-am tot "plans de mila" ca maine trebuie sa merg singura la o nunta. Constat insa ca nu singuratatea in sine constituie o problema şi ca cele legate de sanatate sunt, intr-adevar, probleme. Va doresc insanatosire grabnica, va simt persoane puternice şi stiu ca veti depasi momentul iar suportul moral pe care il aduce acest forum este deosebit.
-
Buna seara tuturor!
Ma bucur ca am intrat pe acest site. Intr-adevar briana, exista probleme mult mai mari decat singuratatea, iar boala este cea mai mare dintre ele. Boala ta, boala copilului tau astea sunt marile probleme. Care sunt si mai mari atunci cand esti singur, pentru ca nu poti impartasi povara, nu ai umarul pe care sa plangi, macar cineva in fata caruia sa te descarci atunci cand ti-e prea greu. Aici e problema noastra.
Eu sunt divortata de 7 ani, am un baietel de 9 ani care are Sindrom Down, stiu cum este sa lupti de unul singur impotriva tuturor prejudecatilor si a reavointei.
Este bine ca am gasit aceasta comunitate, care sper sa ma primeasca in randurile ei. Este minunat ca se vorbeste atat de deschis asa ca am incredere ca voi gasi multi prieteni aici.
Apropos de cartea si filmul "Secretul" eu il recomand cu caldura oricui este in impas. Pe mine m-a ajutat enorm sa capat alta viziune asupra modului in care sa imi conduc viata.
Va pup pe toti
-
"Apropos de cartea si filmul "Secretul" eu il recomand cu caldura oricui este in impas. Pe mine m-a ajutat enorm sa capat alta viziune asupra modului in care sa imi conduc viata."
Si mie tot ele mi-au influentat viata si mintea! Ma bucur ca deja avem ceva in comun!
-
bine ai venit printre noi @Silvana A !! :)
cu siguranta aici, impreuna, singuratatea nu mai are sorti de izbanda, te asteptam la povesti si mai ales la intalniri !!! :)
numai bine !!!
-
@Silvana A: iti inteleg foarte bine suferinta de parinte cu o astfel de problema a copilasului..
.. acum ai mai multi umeri unde sa iti asezi povara sufletului si mai multe suflete care stiu sa asculte, atunci cand vrei si/sau ai nevoie sa spui cuiva ca ti-e greu..
-
bine ai venit, @Silvana A
-
@Silvana A: iti inteleg foarte bine suferinta de parinte cu o astfel de problema a copilasului..
.. acum ai mai multi umeri unde sa iti asezi povara sufletului si mai multe suflete care stiu sa asculte, atunci cand vrei si/sau ai nevoie sa spui cuiva ca ti-e greu..
Cred ca intelegi, si iti multumesc din suflet! Sunt convinsa ca avand cu cine vorbi, incepem prin a vorbi de rele, dar cu siguranta vom ajunge sa vorbim si de bune. Eu sunt o optimista fara scapare, oricat de greu mi-ar fi. Sunt sigura ca dupa ploaie vine soare, oricat de mult ar dura ploaia si oricat de putin aar straluci soarele!
"Apropos de cartea si filmul "Secretul" eu il recomand cu caldura oricui este in impas. Pe mine m-a ajutat enorm sa capat alta viziune asupra modului in care sa imi conduc viata."
Si mie tot ele mi-au influentat viata si mintea! Ma bucur ca deja avem ceva in comun!
Sunt convinsa ca sunt mai multe lucruri pe care le avem in comun, altfel nu ne-am fi intalnit aici atat de multi.
-
"Cred ca intelegi, si iti multumesc din suflet! Sunt convinsa ca avand cu cine vorbi, incepem prin a vorbi de rele, dar cu siguranta vom ajunge sa vorbim si de bune. Eu sunt o optimista fara scapare, oricat de greu mi-ar fi. Sunt sigura ca dupa ploaie vine soare, oricat de mult ar dura ploaia si oricat de putin aar straluci soarele!"
E esentiala atitudinea asta pentru persoane cu statutul de singles, ca altfel nu stiu cum am reusi sa trecem peste toate incercarile vietii!
-
Tocmai ma plangeam ca sunt singura in "depresia" mea momentana.M-ati facut sa imi treaca ,vreau sa fiu singura si de ajutor,sau singura si aici,cu voi,sau singura ca nu e ceva grav.Cand iti traiesti problemele ,parca se atenueaza,nu mai par insurmontabile,cum pot fi considerate de ceilalti.Pur si simplu trebuie sa le faci fata,nu-i asa?
-
Tocmai ma plangeam ca sunt singura in "depresia" mea momentana.M-ati facut sa imi treaca ,vreau sa fiu singura si de ajutor,sau singura si aici,cu voi,sau singura ca nu e ceva grav.Cand iti traiesti problemele ,parca se atenueaza,nu mai par insurmontabile,cum pot fi considerate de ceilalti.Pur si simplu trebuie sa le faci fata,nu-i asa?
Eu zic (si chiar asa si procedez cu viata mea) ca daca eu ma respect suficient de mult si caut sa fiu fericita in fiecare moment al vietii, asa voi fi perceputa si de cei din jur, care se vor molipsi de fericirea mea! Poate nu imi reuseste tot timpul, dar eu catre asta tind!
-
Carmentoma,chiar fericita?E realist sau realizabil ceea ce iti propui?Eu cred ca am doar flash-uri de fericire,si mi le pazesc si pe acelea ca mereu se gaseste cineva sa le depisteze...
-
Carmentoma,chiar fericita?E realist sau realizabil ceea ce iti propui?Eu cred ca am doar flash-uri de fericire,si mi le pazesc si pe acelea ca mereu se gaseste cineva sa le depisteze...
Nu ma refer la FERICIREA SUPREMA ca pe aia nu stiu daca a cunoscut-o cineva! Ci la ciobulete, firisoare de fericire pe care le gasim peste tot in jur, dar trebuie sa avem ochii larg deschisi sa le sesizam!
-
Am inteles,da ,firicele vad si eu,ma amuza sa le urmaresc si daca sunt doar de praf,in lumina soarelui
-
Am inteles,da ,firicele vad si eu,ma amuza sa le urmaresc si daca sunt doar de praf,in lumina soarelui
Foloseste-ti imaginatia si fa-le castele de clestar!
-
Bine,le voi introduce in vis,castelele.Noapte buna,multumesc,foarte sincer,pentru companie
-
vai ce frumos...ma umpleti de optimism!
-
Nu este, şi nici n-a fost;
Trec zile şirag.
Orizont suspect,
Şi metafizic prag.
Bacovia
-
multa sanatate ! Recunosc lupta pentru viata e mai grea decat lupta cu viata ! DAR in ambele cazuri e bine sa nu fi singur !
-
multa sanatate ! Recunosc lupta pentru viata e mai grea decat lupta cu viata ! DAR in ambele cazuri e bine sa nu fi singur !
Lupta pentru supravietuire ne face mari probleme in ziua de azi, dar tocmai de aceea trebuie sa ne gasim resurse in interiorul nostru de a ne ridica si a merge mai departe! Iar singuratatea este o stare de fapt relativa, care in orice moment, poate cand ne asteptam mai putin, sunt sanse mari sa sa ne paraseasca! Doar optimismul si speranta sa nu ne lase balta!
-
Carmen esti un izvor nesecat de optimism, imi fac bine sa te citesc !
-
Carmen esti un izvor nesecat de optimism, imi fac bine sa te citesc !
Daca din optimismul si pofta mea de viata pot sa va transmit si voua macar 1%, ma simt foarte fericita!
-
Iubiti de evitat (18 Mai 2010 Autor: Nuage)
Intr-o societate moderna care se schimba cu viteza luminii si in conditiile economice tot mai precare cu care ne confruntam, oamenii devin din ce in ce mai periculosi si mai disperati.
Daca esti o femeie singura, cu dorinta de afectiune si de viata in doi, poti deveni vulnerabila si lucruri rele se pot intampla. Fii prevazatoare, circumspecta si incearca sa eviti urmatoarele tipologii de barbati!
Barbatul cu orientarea sexuala suspecta
Desi in zilele noastre persoanele homosexuale se afiseaza mai deschis, orientarea lor sexuala nu este totusi scrisa in frunte. De aceea, poate fi dificil sa-i identifici. Barbatul gay este agreabil, inteligent si atent, se poate dovedi un prieten foarte bun, insa nu cred c-ai vrea sa-l imaprti cu vecinul de la 3, nu? In plus, cine stie ce anturaj de „tovarasi” mai are...
Barbatul casatorit
Stii ca e nebunie curata sa ai o relatie cu un barbat casatorit si cu toate astea ai cazut in capcana? De acord, intalnirile voastre misterioase si sexul pot fi fantastice, insa aceasta persoana nu va putea niciodata sa-ti fie partener de viata. Nu doresti stabilitate in cuplu? Sa spunem ca acceptam si acest argument, dar tu vei putea accepta ca de Craciun si de Valentine’s Day sa fii singura? Promisiuni de despartire de nevasta am mai auzit...
Barbatul cu partenere multiple
Le zambeste femeilor pe care le intalneste in drumul sau? Le face cu ochiul? Nu te face ca nu observi, acestea sunt comportamente tipice pentru barbatii nestatornici. Minciunile repetate si intarzierile frecvente sunt semne concludente ca trebuie s apui capat relatiei.
Dependentul
Nimeni nu doreste sa se imbarce langa o persoana care trage dupa ea o tona de probleme. Dependenta de alcool, de jocuri sau de droguri a iubitului nu este deloc agreabila si se poate dovedi chiar periculoasa. Nu spera sa-l schimbi, e o utopie!
Barbatul caruia ii place sa detina controlul
Ce cosmar! Partenerul vrea sa fii punctuala, bine imbracata si mereu disponibila pentru el? Dar tu n-ai niciun cuvant de spus? Evita acest rol ingrat!
Totul in corp, nimic in cap
Frumusetea este un criteriu important in alegerea unui partener, dar este ea suficienta? Intr-adevar, frumusetea este de ajuns pentru ca o relatie sa supravietuiasca o perioada scurta de timp, dar nu e de durata. Ceea ce conteaza cu adevarat este inteligenta si personalitatea!
Domnul Perfectiune
O persoana foarte exigenta cu propriul aspect va fi la fel si cu cel al partenerului. Par, haine si silueta vor trebui sa corespunda gustului sau. Nu-ti complica viata, iubirea nu trebuie sa te schimbe!
Avarul
De fiecare data cand iesiti in oras, tu esti cea care plateste? Vezi sa nu ajungi la ruina din cauza capriciilor unui zgarcit!
Iti dorim succes in cautarile tale, te sfatuim sa-ti asculti inima si sa fii cu ochii in patru!
-
....Si care mai raman demni de luat in seama, anamama13???
-
cei cu adevarat oameni, buni, generosi, calzi, tandri, iubitori... umani... hmmm.. cam imposibil, nu ??? hi,hi,hi...
-
Barbatul cu partenere multiple
Le zambeste femeilor pe care le intalneste in drumul sau? Le face cu ochiul? Nu te face ca nu observi, acestea sunt comportamente tipice pentru barbatii nestatornici.
mai degraba sunt comportamente tipice grobianului.
-
Barbatul cu partenere multiple
Le zambeste femeilor pe care le intalneste in drumul sau? Le face cu ochiul? Nu te face ca nu observi, acestea sunt comportamente tipice pentru barbatii nestatornici.
mai degraba sunt comportamente tipice grobianului.
Grobieni....da' multi, silviu!!!
-
asa o fi, mami. tu stii mai bine.
-
cei cu adevarat oameni, buni, generosi, calzi, tandri, iubitori... umani... hmmm.. cam imposibil, nu ??? hi,hi,hi...
Exista si asa ceva?!?! ???
-
cei cu adevarat oameni, buni, generosi, calzi, tandri, iubitori... umani... hmmm.. cam imposibil, nu ??? hi,hi,hi...
Exista si asa ceva?!?! ???
Da, cu siguranta! Dar rara avis! Si, precum se stie, barbatii buni sunt .... insurati! Exceptie ar mai fi baiatul meu...... silviu!!! Dar el e prea misterios.... !! Sau s-o fi insurat si el intre timp! Ce zici, fiule?!?
-
mami, eu pot fi bun, generos, tandru... dar pentru scurt timp :( am un defect: ma plictisesc repede.
-
stiam ca gabrel urma sa aiba o operatie destul de dificila pe la mijlocul lui mai. am cautat-o astazi pe telefon dar nu am gasit-o. are cineva stiri despre ea, daca este bine, daca are nevoie de ceva?!
-
Gabrel urma sa treaca printr-o operatie si spunea ca este, aproape ca noi toti, singura si nu are cine sa o ajute. Nu stiu nimic despre ea, ma rog sa-i fie bine si sa aiba puterea sa treaca mai usor peste toate, pina la ameliorarea problemelor ei de sanatate.
-
sa-i dorim multa sanatate, mult optimism si reusita lui gabrel !!! sa o auzim, vedem, citim sanatoasa !!!
-
Ma bucur acum ca am aflat ca ai trecut cu bine, gabrel, prin incercarea grea! Insanatosire grabnica iti doresc!
-
Dragilor, nici nu credeam ca va mai amintiti de mine. Da, am trecut cu bine. Mama a murit tocmai inainte de a ma interna. M-am operat miercurea trecuta, operatia a durat 5 ore, primele 2 nopti au trecut f greu, am zis ca dau coltul. Nu ma puteam misca si aveam dureri groaznice, calmantul care ar fi trebuit sa tina 5 ore tinea 40 minute si apoi numaram minutele si plangeam, intre o realitate gri si lesin. Toate colegele din camera se plimbau si se miscau si eu nu ma puteam da jos din pat. Vorbeati despre optimism... In 3-a nopate, vineri spre sambata, s-a intamplat ceva ce nu pot descrie, ca o forta care m-a tras si m-am trezit, spalat, fardat si parfumat in camera aceea oribila de wc. Sambata am mers toata ziua, am avut vizitatori, am urcat si coborat 5 etaje. Duminica m-am externat, lasand cu gura cascata toata lumea si pe cele care era operate cu mult inaintea mea. De 3 zile ma plimb, merg 2-3 ore pe afara. Azi am calcat si ma duc la cosmetica si pedichiura in scurt timp. In spatele acestor cuvinte optimiste e insa si multa amaraciune, dar acum nu e loc de ea. Saptamana viitoare scot firele si spre 15 astept biopsia, stiu sigur ca o sa fie bine.
Tot saptamana viitoare ma duc la o sedinta de bioenergie si vreau sa incep niste cursuri Reiki in cadrul grupului Paracelsus a lui Oreste.
Ma gandesc sa ma trec si eu pe lista de Revelion, mai vedem. Pana la urmatoare intalnire din Bucuresti, la care vreau sa vin, va doresc tuturor sa va bucurati de fiecare zi de acum inainte, ca si cum ar fi ultima.
-
ce ma bucur ca ai scris
si eu ma gandeam la tine
iti admir starea de spirit
sa iti ajute D-zeu sa fie din ce in ce mai bine
imi pare rau de mama ta
D-zeu sa o odihneasca
-
@gabrel: ma bucur mult de tot pentru tine!!! :-* esti puternica si plina de vitalitate, din cele povestite, si cu siguranta vei trece cu bine de acest pas.. bravo!
-
sanatate din plin @gabrel
:-*
-
ai luat doar hotărâri inţelepte.... gabrel!
multă sănătate şi optimism! :-*
-
@gabrel! bine ai revenit printre noi, ne bucuram de bucuria ta, de sanatatea ta regasita si restaurata si-ti dorim numai bine de-acum incolo. lumea este plina de oportunitati, ia-le cu amandoua mainile!
-
@gabrel, mă bucur că ai revenit şi că acum eşti bine. Şi nu e de mirat că ai fost externată aşa repde după o operaţie grea. Organismul uman are o capacitate fantastică de regenerare, totul însă depinde de cum gîndim şi ştim să fim optimişti, să-i dăm comenzile corecte :)
Să ne vedem cu bine! Eu, unul, aştept să te cunosc :)
-
felicitari @gabrel pt curaj si incredere !!!
multa si multa si multa sanatate si putere pt mai departe !!!
te asteptam cu mare drag alaturi de noi :)
-
Este incredibil cum, stand singura cu gandurile mele in fata calculatorului, cu certitudinea ca putini vor citi randurile astea, tot exista o cenzura a mea fata de mine. Sunt atatea lucruri care imi trec prin cap. Si nu trebuie sa vi le spun. Stiti, niciodata nu mi-a placut sa astept, Si imi dau seama cu stupoare ca zi de zi trebuie sa invat sa astept. Cateodata, realizarile si lucrurile bune, se intampla sa vina prea tarziu, cand nu mai ai nevoie de ele sau cand nu mai inseama nimic pentru tine. Oricum mi se pare o minune viata, mi se pare o minune ca exist si una si mai mare ca-mi dau seama ca exist. Dar viata ramane o minune.
-
lucia
tu esti o persoana tare sensibila
de obicei astfel de persoane sunt ranite f des
tu cum te protejezi de rautatea oamenilor?
-
Este incredibil cum, stand singura cu gandurile mele in fata calculatorului, cu certitudinea ca putini vor citi randurile astea, tot exista o cenzura a mea fata de mine. Sunt atatea lucruri care imi trec prin cap. Si nu trebuie sa vi le spun. Stiti, niciodata nu mi-a placut sa astept, Si imi dau seama cu stupoare ca zi de zi trebuie sa invat sa astept. Cateodata, realizarile si lucrurile bune, se intampla sa vina prea tarziu, cand nu mai ai nevoie de ele sau cand nu mai inseama nimic pentru tine. Oricum mi se pare o minune viata, mi se pare o minune ca exist si una si mai mare ca-mi dau seama ca exist. Dar viata ramane o minune.
hei hei luce de miei occhi, nu esti singura in fata calculatorului! mai estem si altii pe aici, in aceesi situatie. eu il ascult acum pe johnny depp cu cantecul acela pentru copii si-mi da o stare super! mi-a trecut toata oboseala si nostalgia pe care am simit-o acum o jumatate de ora in timp ce ma plimbam prin herastrau. ma gandeam la situatia asta a ta, a ei, a lui, a mea, unii mai mult sau mai putin singuri... si totusi iesim sa ne plimbam singuri. apoi ne intoarcem in virtual sa stam de vorba cu altii, sa simtim ca dialogam. cyber space-ul este captivant dar este si periculos in acelasi timp. ne fascineaza si ne atrage, pentru ca in el putem sa ne exprimam mult mai usor, suntem ca albatrosul din poezia lui baudelaire, aici zburam cu usurinta, aripile noastre mari nu ne mai impiedica, precum atunci cand suntem pe pamant solid; aici uneori uitam de inhibitii, de complexe, timidul devine mai indraznet... invatam sa asteptam in fiecare zi, in fiecare zi invatam ceva nou, tine usa mintii si a sufletului deschise, dar pune totusi o plasa ca sa nu intre totusi chiar orice/oricine! ;) am citit undeva ca nimic nu vine prea tarziu, vine atunci cand trebuie as vina. si mai e ceva, trebuie sa facem si noi ceva pentru ca acel "ceva" sa vina. "make it happen", poate a devenit un cliseu dar este foare adevarat. este fraza pe care mi-a zis-o acum multi ani in urma directorul comercial al unei firme, atunci cand mi-a incredintat crearea unui nou departament de la zero. n-a fost usor, dar i-am urmat sfatul si acel departament exista si acum si cu mult succes. iar seful meu de atunci, un tanar belgian, a devenit directorul general al uneia dintre firmele cele mai mari din lume... chestia cu "sa facem si noi ceva" imi aminteste de povestea cuiva care in fiecare seara se ruga lui Dumnezeu sa-l ajute sa castige loteria. in fiecare seara; pana cand intr-una din seri Dumnezeu i-a zis, "bine, bine, daca vrei sa te ajut, fa si tu ceva, cumpara macar un bilet". asa si noi, draga luciamanta! asa ca, fii curajoasa, totul vine la timpul potrivit!
-
lucia
tu esti o persoana tare sensibila
de obicei astfel de persoane sunt ranite f des
tu cum te protejezi de rautatea oamenilor?
Maria, stii ceva, si cand inchid ochii si cand ii tin deschisi, nu ma simt singura. Il am pe Dumnezeu si asa capat eu putere si alung suferintele.
-
Maria, stii ceva, si cand inchid ochii si cand ii tin deschisi, nu ma simt singura. Il am pe Dumnezeu si asa capat eu putere si alung suferintele.
Lucia, pe Dumnezeu îl avem cu toţii chiar şi cei care nu suntem conştienţi de asta. Însă sunt convins că Dumnezeu există ca să ne ajute a trece peste singurătate, nu ca să rămînem în ea datorită Lui. Şi ştii de ce sunt convins de asta? Fiindcă Dumnezeu nu e egoist :-*
-
Einstein spune ca ai doua posibilitati: ori sa nu crezi in miracole, ori sa crezi ca toul e un miracol. Da, totul este un miracol. Da.
-
Einstein spune ca ai doua posibilitati: ori sa nu crezi in miracole, ori sa crezi ca toul e un miracol. Da, totul este un miracol. Da.
draga mea luciamanta, merg cu tine 100%, totul este un miracol!
-
Miracolele nu sunt altceva decit lucruri normale pe care nu le intelegem inca sau pentru care nu avem explicatii acceptabile de catre mintea noastra. Asa ca nu cred in miracole deoarece stiu ca totul este azi un miracol pe care maine il vom intelege asa ca ma bucur de el :) ;)
-
un mar, @saturn? :-*
(http://i292.photobucket.com/albums/mm35/bootz05/blue-apple.gif)
-
un mar, @saturn? :-*
([url]http://i292.photobucket.com/albums/mm35/bootz05/blue-apple.gif[/url])
De unde-i mărul ăsta, din Avatar? ;D Primesc, că-mi place ;)
-
pe_juma ..... imi place ideea ta cu merele !
Primesti o "eva' care vrea sa faca o placinta din ele?
;D
-
in lupta asta pentru viata trebuie sa armonizezi dorintele ... cu portofelul, caci una este sa vrei, si alta este sa poti, una e sa stii ce vrei, si cu totul altceva sa vrei sa stii ce poti!
-
As vrea sa gasesc niste raspunsuri care sa ma ajute in lupta aceasta pentru viata. De ce ma indragostesc mereu de cine nu trebuie? Ma cunosc pe mine insami indeajuns de bine? M-am instrainat de oameni? Sau m-am instrainat de mine insami?
-
poate pt ca-ti doresti foarte mult o viata normala si nu mai tii cont de anumite aspecte care, in mod normal, te-ar atentiona?
-
Cred ca ai dreptate, Adria, tu intelegi bine, framantarile mele interioare.
-
De ce ma indragostesc mereu de cine nu trebuie?
Ce inseamna ca te indragostesti de cine nu trebuie Lucia? Ca te indragostesti de cineva pe care il vezi/consideri altfel decit este in realitate? Sau de cineva cu care constati mai tirziu ca nu exista nici o sansa pentru stabilirea unei relatii de lunga durata? Pentru analiza ta interioara e important sa vezi care din variante ti se aplica, chiar daca, rezultatul fiind acelasi, aparent nu e nici o diferenta.
-
Saturnis, ma indragostesc de un barbat aparent potrivit pentru mine si constat in timp ca imi inseala asteptarile, ca nu poate rezona cu inima mea...
-
Sau altfel spus, Saturnis, el ma iubeste in felul lui, daca pot spune asa ceva. Constat ca are o iubire egoista, superficiala si ajung apoi intr-un impas, ma simt singura, incepe criza spirituala
-
Azi am citit unul dintre cele mai interesante si sensibile lucruri de pana acum. Nu-l cautati, apare la inregistrarea unui nou membru, facuta zilele trecute. Azi am avut un pic de timp pentru completarea bazei de date si am dat de o persoana de sex masculin care la inscriere a completat ca hobby: "copilul meu". Confidentialitatea nu-mi permite sa scriu mai multe, am tinut sa apara insa pe forum, pentru ca recunosc sincer, m-a impresionat tare mult. Imi propun sa cunosc mai bine acest nou membru, sper sa fie comunicativ si abordabil si sa o pot face relativ usor. Este o persoana care sunt convins are multe sa ne spuna.
-
@ah, admin! ce ademenitor mesaj! si cat mister!
posibila rezolvare: avem un nou inscris pe forum, de sex masculin, care pare sa comunice usor si care pare sa si aiba ce spune.. uf, ignatiu de loyola, pe unde-ti imprastii iezuitii? ;)
-
Nu este inscris pe forum! Spuneam ca este inscris in comunitate. Intr-o mica masura cei inscrisi in comunitate sunt si pe forum. Si nu am tinut sa fac un mister din acest lucru. A fost ceva care m-a suprins mult la un barbat...si cum am citit am si postat. Poate am gresit.
-
Nu este inscris pe forum! Spuneam ca este inscris in comunitate. Intr-o mica masura cei inscrisi in comunitate sunt si pe forum. Si nu am tinut sa fac un mister din acest lucru. A fost ceva care m-a suprins mult la un barbat...si cum am citit am si postat. Poate am gresit.
m-ai facut curioasa, admin, de ce te surprinde acest lucru la un barbat?! am cunoscut foarte multi barbati pentru care copiii ocupa primul loc in viata lor, inainte de orice si de oricine. de fapt, printre toti prietenii si cunoscutii mei, nu am pe nimeni care sa nu fie asa cum il descrii tu pe acel domn. chiar acum vin de la alergarea din parc unde m-am intalnit cu un fost coleg, iesit la plimbare cu baietelul lui de doi ani. era topit! si micul mihnea m-a vrajit si pe mine, asa de lipicios si de vorbaret; chiar m-a impresionat un gest de-al piticului, cum ne jucam in iarba, a rupt o floare de trifoi si mi-a dat-o cu pupicul de rigoare... iar taticul avea un zambet de la ureche la ureche.
-
M-a suprins recunoasterea sensibilitatii, modul cu totul diferit si surpinzator in care a facut-o, nu existenta sentimentului. Am citit mii de cv-uri in viata mea. Dar nici unul la rubrica hobby nu trecuse "copilul meu"
Desi foarte sensibili, barbatilor le este greu sa arate public asta, considerand-o ca pe o slabiciune, considerand ca masculinitatea lor ar fi afectata. Si cum cel mai mult barbatii se feresc pe lumea asta de contestarea masculinitatii si barbatiei, ii face sa se comporte prosteste si copilareste in multe privinte. Una este si cea legata de recunoasterea unor sentimente.
Sunt tata Ayouni si-mi iubesc copilul enorm, la fel cred si sper ca o fac toti tatii de pe pamantul asta, dar niciunul nu am avut spontaneitatea si naturaletea sa trecem asta la hobby. Asta m-a surprins!
-
Sunt tata Ayouni si-mi iubesc copilul enorm, la fel cred si sper ca o fac toti tatii de pe pamantul asta, dar niciunul nu am avut spontaneitatea si naturaletea sa trecem asta la hobby. Asta m-a surprins!
[/quote]
poate fiindca nu este un hobby. pentru mine, cel mai serios lucru din viata mea,
este misiunea de a forma un om, fiindca asta presupune cresterea copilului.
si chiar daca fac asta razand si copilarindu-ma in ritmul fiicei mele, de 10 ani sunt tot
cu sufletul la gura si in minte cu intrebarea: "oare e bine cum procedez?oare ce rod va da
samanta pe care o planez acolo, cu o vorba sau un gest?"
suna cam pompos si anxios ceea ce am scris, dar asta mi-e ratia de cuvinte
pe ziua de azi, asa ca din astea am ales. ;)
-
draga magnolia, mai ai multe s-o inveti pe fiica ta
nu trebuie sa te stai sa te intrebi daca e bine sau nu
sunt convinsa ca ai niste valori morale pe care vrei sa le transmiti mai departe
incearca doar sa fii tu insati, sa gandesti natural si ea va alege exact ce-i va trebui
la un moment dat, vei vedea ca sfaturile tale dau roade
iti spun toate acestea deoarece eu am facut niste greseli, am crezut ca e bine ce cred eu, ce mi-e bine mie
insa nu intotdeauna, e si adevarata chestia asta
-
La aceasta tema, nu s-a mai scris de multa vreme. Singuratatea este o povara pentru unii. De exemplu, pe batrani nu bolile, lipsurile, suferintele de orice fel ii marcheaza, ci singuratatea, lipsa de comunicare. Daca aveti batrani, nu-i uitati, au nevoie de noi- copiii lor, prietenii, vecinii lor!
-
Ai dreptate @luciamanta, si eu ma preocup de fosta mea soacra pentru ca nu mai are pe nimeni prin priajma ( doar vecini) nu vrea sa fie povara pentru nimeni; nu vrea sa vina sa locuiasca cu mine; o sun in fiecare zi si o vizitez cat de des pot pentru ca locuieste la sat; nu e distanta mare 15km, dar e o distanta fara mijloace de transport si masina nu am; o consider propria mea mama; de cinci ani a murit si socrul meu si ii este greu singura, putin mai greu decat mie. niciodata nu sti ce-ti rezerva viitorul; dar stiu ce inseamna sa fi singur in lupta cu viata.
-
Catherinna, te apreciez pentru ceea ce faci. Sa fii sanatoasa!
-
Dragele mele Catherinna si Lucia,la topicul aceasta "singur in lupta pentru viata" cred ca s ar putea scrie sute de romane,dar reale nu sf-uri. Dar numai cine a trecut sau trece prin asa ceva,poate intelege ca singuratatea mai rea si ca foamea,si uneori chiar si ca boala.
-
Dragele mele Catherinna si Lucia,la topicul aceasta "singur in lupta pentru viata" cred ca s ar putea scrie sute de romane,dar reale nu sf-uri. Dar numai cine a trecut sau trece prin asa ceva,poate intelege ca singuratatea mai rea si ca foamea,si uneori chiar si ca boala.
Trebuie, draga mea, sa invingem singuratatea. Neaparat. Uite aici, pe forum si in comunitatea SC exista multe oportunitati de a inlatura singuratatea. Iti trebuie curaj! Pupici, draga mea
-
Multumesc mult Lucia pentru incurajare. Pot sa iti spun ca am curaj destul,nu sunt nici timida,nici retrasa,insa nu stiu ce se intampla cu cunostintele mele,parca toata lumea vrea sa stea doar in casa,ceea ce pe mine ma nemultumeste.Eu sunt o persoana activa,imi place sa ies la padure,in excursii,la teatru,dar toate astea parca nu au farmec singura,intelegi,nu i asa??
-
Multumesc mult Lucia pentru incurajare. Pot sa iti spun ca am curaj destul,nu sunt nici timida,nici retrasa,insa nu stiu ce se intampla cu cunostintele mele,parca toata lumea vrea sa stea doar in casa,ceea ce pe mine ma nemultumeste.Eu sunt o persoana activa,imi place sa ies la padure,in excursii,la teatru,dar toate astea parca nu au farmec singura,intelegi,nu i asa??
Ai dreptate, Bety. Eu cred ca in curand situatia se va schimba. Vei gasi o persoana sau chiar mai multe cu care sa comunici, sa mergi la teatru, in excursii.
-
Redau mai jos, un articol intitulat: "Singuratatea, mai nociva decat alcoolismul si decat fumatul" din Suplimentul saptamanal al Ziarului "Adevarul":
Izolarea socială este mai dăunătoare decât 15 ţigări fumate zilnic, decât alcoolismul sau decât liupsa miscării. Potrivit ultimelor cercetări în domeniu, susţinerea pe care o oferă familia, prietenii şi vecinii creşte cu 50 la sută şansele de a trăi mai mult. Specialiştii au analizat 148 de studii publicate anterior, care au urmărit peste 300.000 de persoane timp de şapte ani şi jumătate, în funcţie de relaţiile sociale şi de starea lor de sănătate. Atunci când cineva face parte dintr-un grup, îi este mai uşor să dea un sens vieţii sale, se îngrijeşte mai bine şi îşi asumă mai puţine riscuri, subliniază dr. Julianne Holt-Lunstad, coordonatoarea studiului. Analiza a ţinut cont doar de integrarea socială, nu şi de calitatea relaţiilor, astfel că cele pozitive pot fi şi mai benefice.
-
Am o intrebare care ma preocupa de mai multa vreme: "Sunt oamenii singuri si fara copii mai putin importanti decat ceilalti semeni ai lor?" Cu 3 ani in urma, fiind invitata la nunta unei colege de birou, am avut parte de o serie de remarci din partea unor nuntasi. M-am dus cu drag la nunta respectiva, evident singura. Mi-am gasit un grup de persoane simpatice cu care am conversat si timpul trecea f. repede. Muzica fiind f. buna am dansat toata noaptea, in grup sau de una singura. M-am simtit f.bine, eu chiar dansez f.bine, artistic, as putea spune. Cei din jurul meu au fost surpinsi de faptul ca nu sunt complexata ca sunt singura, ca totusi, am dansat, am conversat cu multa lume, iar la un moment dat m-am si plimbat prin Parcul Herastrau. Era un local din incinta parcului de care v-am vorbit. Si marea majoritate a femelilor (ele faceau constatarile referitor la persoana mea) se tot uitau la mine lung, la mine, cea singura si dezinvolta. Va marturisesc ca pe mine ma trezesc la viata petrecerile, muzica de buna calitate... La acea nunta, erau prezente persoane fel de fel, tinere, varstnice, singure sau nu, dar multe dintre ele nici nu s-au miscat de pe scaun. Chiar credeti ca statutul de persoana singura trebuie sa produca complexe?
-
Chiar credeti ca statutul de persoana singura trebuie sa produca complexe?
Sa producă complexe cui? Celui singur sau celorlalţi? Glumeam! :D
Lucia, părerea mea că singurătatea nu trebuie să ne producă complexe nici chiar dacă nu suntem fericiţi cu acest statut. Sau, mai ales dacă nu suntem fericiţi cu acest statut. E un aspect logic în asta. Dacă nu eşti fericit cu statutul de persoană singură, ci doar te-ai adaptat lui pentru a-ţi putea trăi viaţa, înseamnă că nu respingi posibilitatea de a renunţa la acest statut dacă ţi se iveşte ocazia. Or, dacă eşti complexat de statut îţi reduci dramatic şansele de a-l depăşi.
-
Am o intrebare care ma preocupa de mai multa vreme: "Sunt oamenii singuri si fara copii mai putin importanti decat ceilalti semeni ai lor?" .............. Chiar credeti ca statutul de persoana singura trebuie sa produca complexe?
mai intai as dori sa te felicit pentru curajul tau de a fi tu insati, luciamanta, si a te bucura de orice ocazie; chiar daca e vorba de o petrecere unde nu ai o pereche, sau intr-o excursie, plimbare in parc, orice altceva. de multe ori te poti simti mult mai bine asa, decat intr-o companie de complezenta: pentru ca bucuria vine din tine, nu trebuie sa fie altcineva ca sa-ti dea valoare, sa te faca sa fii mai destept, mai frumos, mai spiritual, etc. toate astea le purtam sau nu le purtam in noi. si fiindca ele sunt acolo -atunci cand sunt- atunci sa ne straduim se le folosim, sa le scoatem la iveala, sa ne bucuram de ele. poate vor atrage mirare din partea unora, admiratie din partea altora, sau chiar mai mult. iar daca se gasesc si unii care zambesc ironic sau fac comentarii neavenite, treaba lor, o fac doar din invidie, bietii de ei. ;)
din punctul acesta de vedere si eu sunt la fel: daca e muzica frumoasa si ma simt bine, dansez, rad, sunt fericita! nu ma simt absolut deloc complexata; decat nefericirea in doi, de milioane de ori mai bine singur/a.
si mai cred ca toti oamenii sunt importanti, cu sau fara copii, fiecare asa cum este.
-
am vazut adineaori pe Explorer un documentar exceptional despre o noua tehnica in chirurgie, in indepartarea anevrismelor si tumorilor de pe creier fara a se produce deteriorari ireversibile ale creierului in urma operatiei.. pe scurt, s-a pornit de la un accident al unei schioare norvegiene care, aflata la ski, a cazut intr-un rau de munte si, blocata sub o pojghita de gheata a intrat in hipotermie si apoi in moarte clinica adica nu mai avea nici puls, nici respiratie si nici activitate cerebrala.. elicopterul a ajuns la ea dupa circa 50 de minute si a fost transportata la spital unde a ramas in hipotermie, cu o temperatura de circa 13.5 grade inca cateva ore..
pentru ca practica medicala in norvegia nu permite declararea mortii unui corp uman inghetat, au incercat sa ii incalzeasca sangele, extragandu-i-l din corp si trecandu-l printr-un vas cu apa calda, si in mod surprinzator dupa cateva ore bune, inima a inceput in mod spontan sa ii bata .. ea era totusi in coma profunda, si dupa circa 21 de zile de terapie intensiva in care i s-a mai oprit inimas de cateva ori, s-a trezit din coma.. dar era complet paralizata de la gat in jos.. a urmat o recuperare iar in prezent lucreaza ca radiolog alaturi de medicii care i-au salvat viata..
exemplul ei a folst luat de un medic din statele unite, care, ca sa poata opera anevrisme pe creier, raceste corpul pacientului extragandu-i sangele din corp si trecandul printr-un dispozitiv cu cuburi de gheata, pana cand activitatea inimii si tioate celelalte functii inceteaza, pacientul ajungand in moarte clinica, ii deschide apoi cutia craniana ca sa faca operatia propriu-zisa iar apoi ii reincalzeste sangele si asteapta ca inima sa o ia din loc spontan..
intrebarea pe care si-o pun el si echipa lui e urmatoarea: ce e moartea, in conditiile in care un pacient aflat in moarte clinica pentru mai multe ore in timpul interventiei chirurgicale isi reia viata daca e reincalzit la temperatura normala?
-
intrebarea pe care si-o pun el si echipa lui e urmatoarea: ce e moartea, in conditiile in care un pacient aflat in moarte clinica pentru mai multe ore in timpul interventiei chirurgicale isi reia viata daca e reincalzit la temperatura normala?
Dupa ce am citit aici, as spune ca, biologic, moartea e o forma de staza din care organismul nu mai poate fi trezit. Nu intru in alte... sfere :)
-
da, @saturn.. e cutremurator si faptul ca unul din pacientii doctorului povestea lucruri despre experienta lui extracorporala.. mort clinic fiind pe masa de operatie, constiinta/sufletul lui se pare ca a parasit corpul, situandu-se undeva deasupra corpului, iar de acolo a auzit conversatia celor care il operau, cu detalii tehnice pe care nu avea cum sa le stie, fiind vorba de termeni medicali si conversatie a doctorilor cu privire la problemele pe care le intampinau acestia in timpul operatiei (manevrele pe care le-au facut in conditiile in care au constatat dupa ce l-au deschis ca trebuiau sa schimbe tehnica hotarata inainte de operatie, pentru ca vasele de sange principale nu aveau lumenul (deschiderea) destul de mare ca sale permita usoara interventie..
mai mult, dupa "contemplarea actiunii" de pe masa de operatie, acestui suflet i s-a deschis in spate proverbiala lumina alba care il atragea spre ea.. iar bunica sa, moarta, l-a intampinat si i-a transmis ca nu era vorba de moarte iar faptul lumina in sine nu era decat "o statie" pentru ca se va intoarce inapoi..
ma uitam, inainte de a vedea documentarul asta, la fel de fel de filme cu subiecte legate de paranormal si imi ziceam: ei, "sunt doar filme" dar acum, pur si simplu sunt marcata de constatarea ca probabil durata vietii fiecaruia e cumva prestabilita si ca exista "ceva" dupa moarte..
-
In ce ma priveste, nu exista moarte. Ceea ce numim noi moarte este de fapt doart incetarea existentei in aceasta forma, in aceasta dimensiune. Una din explicatiile date fantomelor (si care mi se pare cea mai plauzibila stiintific) este aceea ele sunt fiinte energetice aflate intr-un spectru invizibil ochiului uman.
-
da, @saturn, exact asta era concluzia celor care facusera comentariul in documnetarul ala.. ca suntem practic inconjurati permanent de fiinte din asta care ..culmea, vad ce facem, aud, si, judeca.. dar pe care nu le putem simti, in uriasa noastra inferioritate.. (by the way, promit ca nu mai fac prostii, stiind ca in orice clipa se uita si bunica si tata la mine! :D)
..ca sa continui "noaptea fantomelor" pe forum, ma intreb acum de ce nu mi-au sarit in ochi atatea coincidente in culturile diverselor popoare cu privire la existenta fantomelor, a strigoilor si mai ales a vietii de dupa moarte..
.. pana si bietii daci radeau la moartea cuiva, parca stiind ca moartea pamanteasca nu e nicidecum "sfarsitul"
PS draga @saturn, daca ti se par macabre/descurajante comentariile mele din noaptea asta, te rog sa le stergi, ok? :-*
-
Macabre?! Draga @pe_jumate, eu am fost de 2 ori in moarte clinica si am vazut "proverbiala lumina alba", glumesc mult pe tema mortii si a bolilor iar viziunea mea despre viata e una ce nu exclude latura ei materiala, dar o depaseste. Asa ca nu sunt eu cel mai potrivit sa judec macabrul :D De multe ori imi temperez exprimarile pe anumite subiecte considerate mai sensibile pentru a nu-i speria pe cei mai noi si pe potentialii viitori membri care deocamdata au statut de vizitatori :)
-
poti povesti trairea de atunci?
exista viata dupa moarte, asa-i?
ai simtit-o in chemarea luminii?
PS asa spunea pacientul care oferea marturia din documentarul de care vorbeam..
-
Ce-mi place!
Până să plec în concediu, - adică prin iunie - chiar terminasem o carte alui Cayce, în care explică unele lucruri despre viaţa de după moarte.
Din unele cursuri făcute prin martie, am învăţat dimensiunea din care facem parte, cât % din sufletul meu este cu mine, cât % din mintea mea este împrăştiată (stăteam bine), cât % din faptele vieţii anterioare am repetat şi în această viaţă, şi cât % am făcut lucruri noi.
Ne întrupăm pentru a repara greşelile făcute din vieţile anterioare. Doar când ne îndreptăm greşelile într-o proporţie foarte mare, trecem într-o dimensiune superioară.
Mă număr şi eu printre cei care au văzut luminiţa......
-
@stel: te rog, poti sa dezvolti? :)
-
Împărtăşesc cu plăcere experienţele mele.
Mai mult .... aş prefera să o fac la o întâlnire .... ceva.
Dar..... am trecut şi eu prin tunelul timpului aşa cum mi-a spus un bun duhovnic. Credea că eu am dorit să parcurg acel eveniment dar am explicat că totul a venit de la sine.
Şi cel puţin una din experienţe pare greu de crezut.
-
Împărtăşesc cu plăcere experienţele mele.
Mai mult .... aş prefera să o fac la o întâlnire .... ceva.
Dar..... am trecut şi eu prin tunelul timpului aşa cum mi-a spus un bun duhovnic. Credea că eu am dorit să parcurg acel eveniment dar am explicat că totul a venit de la sine.
Şi cel puţin una din experienţe pare greu de crezut.
Steliana, in urma acestei experiente, s-a schimbat viata ta?
-
Categoric da. A fost o cerinţă foarte fierbinte. A fost o rugăminte.
Lucrurile au fost rezolvate în timp, iar acum nu am rămas decât cu amintirea acelui moment.
Ce să vă spun...... visele concordau cu realitatea, era mai mult o îmbinare.
Iar călătoria a survenit în urma nepuţinţei mele de a gestiona ceea ce simţeam atunci.
La o proximă întâlnire, dacă sunteţi interesaţi am să povestesc.
-
Categoric da. A fost o cerinţă foarte fierbinte. A fost o rugăminte.
Lucrurile au fost rezolvate în timp, iar acum nu am rămas decât cu amintirea acelui moment.
Ce să vă spun...... visele concordau cu realitatea, era mai mult o îmbinare.
Iar călătoria a survenit în urma nepuţinţei mele de a gestiona ceea ce simţeam atunci.
La o proximă întâlnire, dacă sunteţi interesaţi am să povestesc.
Ar fi bine, Steliana, sa ne intalnim si sa ne impartasesti din experienta traita de tine.
-
Cu plăcere!
-
Şi cel puţin una din experienţe pare greu de crezut.
O, da! Eu chiar vreau sa aud experienta cea greu de crezut. Si povestea trecerii prin tunelul timpului.
-
hai @steliana, hai @saturn!
cand povestiti? :)
-
Când putem..... ne întâlnim la un ceai de ora 5 (poate îl dau eu la mine aks) şi povestim întâmplări de necrezut.
Cred că la five o'clock se crea
-
creează şi o atmosferă de mister.....
-
Când putem..... ne întâlnim la un ceai de ora 5 (poate îl dau eu la mine aks) şi povestim întâmplări de necrezut.
Cred că la five o'clock se crea
daca il dai, te rog, considera-ma printre invitati
-
ok
-
Si eu cunosc cateva persoane care au trecut prin aceasta experienta.
-
Si eu cunosc cateva persoane care au trecut prin aceasta experienta.
Si eu cunosc un barbat care a fost trei zile in moarte clinica. A vazut un tunel intunecat, apoi la capatul acestuia a zarit si o luminita, au aparut bunicii lui, a vazut intreaga familie si s-a derulat in cele din urma, filmul vietii sale. Viata lui s-a schimbat in bine de atunci, cel putin, asa mi-a marturisit.
-
N-am avut timp, pana acum, sa parcurg ceea ce s-a scris in forum... astazi m-am oprit la acest topic si am fost extrem de impresionata. si cand spun asta fac si precizarea ca nu obisnuiesc sa folosesc cuvinte mari, asa, de complezenta...
Abia acum am aflat cate feluri de singuratati exista aici si mi s-a strans sufletul pentru fiecare dintre ele.... aproape ca mi s-a facut rusine pentru vaicarelile mele interioare din momentele in care singuratatea "de ne-doi" ma apasa.
Dar m-a mai impresionat ceva... frumusetea interioara a celor care au scris si a celor scrise aici.
Si mai vad ca sunt multi cei care au cautari si experiente in zona spiritualitatii. Impartasesc convingerile lor legate de existenta "de dupa", existenta unor fenomene inca neexplicate si deci catalogate ca "paranormale". Am si eu propriile mele experiente care, prin insumare, mi-au creat convingeri de un anumit fel, m-au dus din zona scepticismului in aceea a certitudinii ca exista si altceva decat ceea ce ne explicam stiintific azi. Si pentru ca am vazut mentionate filmul si cartea "Secretul", la care as adauga "Cere si ti se va da" am sa va spun ca eu am convingerea ca gandul focalizat si nealterat de indoieli poate modela/re-creea realitatea. Cate ar fi de spus... :)
Inchei cu un gand bun pentru fiecare dintre voi.
-
Micaela, multumim pentru gandurile bune. Sa fii sanatoasa si iubita!
-
"Mai bine singur decât într-o companie nepotrivită" - George Washington. Această deviză este valabilă? Eu sunt de părere că da, este valabilă. Tocmai pentru că prezenţa celorlaţi ne ajută atât de mult să ne simţim bine, o companie nepotrivită poate provoca mai mult stres decât viaţa în singurătate.
-
eu sunt de acord cu tine, si pt mine e valabil. mi se pare mai potrivit sa caut sa ma simt bine in diferite activitati de una singura decat cu persoane cu care nu am nimic in comun.
asta nu inseamna ca renunt la compania altor persoane, sunt o fire sociabila si am ... magnet la oameni. dar sunt totodata si foarte selectiva, imi aleg cu grija persoanele cu care relationez si comunic deschis, pt ca am constatat ca nu putem fi compatibili toata lumea cu toata lumea.
dar atentie: singur nu inseamna insingurat !
-
@Carmentoma poti sa-mi trimiti "Secretul" de Rhonda Byrne! pe privat! Nu l-am vazut si voi spuneti ca este interesant.
Multumesc.
-
Si pentru ca am vazut mentionate filmul si cartea "Secretul", la care as adauga "Cere si ti se va da" am sa va spun ca eu am convingerea ca gandul focalizat si nealterat de indoieli poate modela/re-creea realitatea. Cate ar fi de spus...
hai, mai spune-ne, te rog. s-a indeplinit ceva din ce ai focalizat? ???
-
normal. taman azi am mai bifat implinirea unei vechi dorinte. e drept ca asta s-a intamplat ca urmare a actiunilor mele si mai putin ca urmare (evidenta) a unei intamplari inexplicabile si fericite. :D
dar mai am un vis important la care lucrez (focalizez :) ) si n-am nici o indoiala ca se va implini. in loc sa carcotesti :), focalizeaza pe thai-girls si sa vezi ce surpriza vei avea. :D
-
nu-s carcotash! doar curios ;D
bafta! :)
-
foloseste-ti curiozitatea incercand metoda. e mai cu folos. :D
mersi. o sa am. cam tot ce mi-am dorit cu adevarat, mi s-a implinit, multumesc lui Dumnezeu.
-
cam tot ce mi-am dorit cu adevarat, mi s-a implinit, multumesc lui Dumnezeu.
sa fii multumita si fericita micaela!
-
cam tot ce mi-am dorit cu adevarat, mi s-a implinit, multumesc lui Dumnezeu.
amin!
-
cam tot ce mi-am dorit cu adevarat, mi s-a implinit, multumesc lui Dumnezeu.
sa fii multumita si fericita micaela!
multumesc asemenea, almi_gabi :)
-
cea mai grava boala e depresia si iesim foarte greu iar de la depresie se ajunge la http://www.realitatea.net/sinuciderea-asistata-pe-retelele-de-socializare_774493.html sursa realitatea.net
daca administratorul considera acest mesaj neadecvat rog sa il stearga,totus acest site vrea sa opreasca acest lucru si sprijina viata
-
depresia este o ruda a fricii, care inseamna grija la o scara foarte mare
inlatura grijile!
nadajduieste ...!
si mai vorbim!
-
dar nu e asa usor sa inlaturi grijile,totus daca stii vre-o metoda sa mi-o spui si mie
-
daca viata ar fi atat de simpla pe cat ne-o dorim ...
poate ca nici nu i-am putea vedea frumusetea
incearca sa gandesti ca o grija aparuta poate fi o provocare ...
o depasesti sau te afunzi ...?
ce urmeaza si intr-un caz si intr-altul?
imagineaza-ti ambele variante
si nu uita!
niciodata nu esti singur!
doar daca vrei ...
-
si nu uita!
niciodata nu esti singur!
doar daca vrei ...
cata dreptate !
-
dar nu e asa usor sa inlaturi grijile,totus daca stii vre-o metoda sa mi-o spui si mie
discutand la un moment dat despre probleme mele, un cunoscut imi spunea sa nu le mai privesc ca probleme ~ sa schimb perspectiva ~ sa fac din ele provocari !
e o chestie mai pozitiva sa spui subconstientului tau ca are in fata o provocare decat o problema.
-
singuratatea este soarta tuturor oamenilor inzestrati cu o capacitate deosebita. ei o vor deplange uneori, insa o vor alege totdeauna ca pe cel mai mic dintre doua rele. - a. schopenhauer
-
intotdeauna dintre doua rele o vei alege pe cea mai mica, asa e !
-
"Putem numara stele de pe cer din nebunie ori din plictiseala. Uneori din ambele motive.
Insa de cele mai multe ori uitam sa ne numaram si pe noi… singura stea… singura planeta, singurul soare care conteaza !…
Privim Universul cu o ciudata neincredere, de parca nu am putea concepe ca mai exista si alte lumi, si alte realitati, si alte locuri in care alte forme de oameni iubesc, urasc, ucid, traiesc…
Astfel ca, realitatea ne izbeste necontenit cu partea ei ascunsa in umbra: Ceea ce nu vedem ne vede. Ceea ce nu simtim ne simte. Ceea ce nu ne lipseste ne apartine. Treptat, insa, lucruri pe care nu le vedem devin vizibile iar lucrurilor pe care suntem obisnuiti sa le avem incepem sa le simtim lipsa.
Natura noastra ne spune ca omul este un sistem dinamic in care o infinitate de lucruri pe care le avem face schimb de materie si spirit cu o infintate de lucruri pe care nu le avem. Atat timp cat va exista un echilibru in acest sistem va exista si armonie. Insa omul este o fiinta haotica ce va tinde sa-si asume rolul cunoasterii si va claca in fata noilor infinituri de necunoastere pe care le va intrezari.
Omul nu a fost creat pentru a fi fericit ci pentru a oscila intre nebunia descoperirii si plictisela de armonie. Fericirea este doar momeala ce-l va tine in cursa, pana la sfarsit…
Octavian Paller
Cat de frumoase si totodata crude sunt toate astea ...
-
si cat de adevarat ...!
aici as imparti fericirea ...
cine este mai fericit?
cel care cunoaste adevarul ... sau cel sarac ...
-
cine este mai fericit?
cel care cunoaste adevarul ... sau cel sarac ...
cel sarac cu duhul.
-
cel sarac cu duhul.
cand vei deveni un bogat in "duh' vei imparti si celorlalti
-
duhul apartine sufletului
am vazut multi "bogati" ...
despre care poti spune lejer ca se hranesc doar cu muraturi
-
"Fericiti cei saraci cu duhul, ca a lor este imparatia cerurilor" (Matei 5, 3). Prin aceste cuvinte, Mantuitorul ne invata ca prima virtute pe care trebuie sa ne-o insusim pentru a intra in imparatia cerurilor, adica pentru a dobandi fericirea, este "saracia cu duhul".
-
"spiritualitatea" ... nu sta in religie ...
-
cred ca e prea simplist sa privim lucrurile asa; e mai mult si mai profund decat atat si face parte dintr-o adevarata filosofie de viata.
-
cred ca e prea simplist sa privim lucrurile asa; e mai mult si mai profund decat atat si face parte dintr-o adevarata filosofie de viata.
cum ar trebui sa privim lucrurile ? :)
cum explici "e mai mult si mai profund decat atat si face parte dintr-o adevarata filosofie de viata" ? :)
-
cum ar trebui sa privim lucrurile ? :)
cu coada ochiului :)
-
cand privesti viata pe furis ... nu intra in calcul filosofia ei ...
poti face filosofia felului cum ... privesti ;)
-
poti face filosofia felului cum ... privesti ;)
nashaaaa :-* zi una de-a ta, hai te roooggg
de-aia care trebuie tradusa intai c-a trecut lunea :D
-
nu raspund la provocari! :P
dar ce ...? vrei sa te pregatesc pentru interviu? :D
-
da da da da da ;D
-
ai tras chiulul, ai vociferat ca este dimineata, ca este luni , ca nu digeri geniile, ca ... ca ...
ai noroc ca suntem in Saptamana Mare, si te iert!
-
Sarut Mana ! :-*
-
maine, te scoli matale don,soara la ora 5 trecute fix ...
te asezi in fata oglinzii si faci ... ce n-ai facut niciodata!
-
nici n-am curaj sa intreb ce sa fac :D :D :D :D
dar poate am facut, asa ..."singur in lupta pt viata" ;) 8)
-
degeaba incerc sa te coc ...
esti picata la examen! :D
-
primul examen picat !!! :D :D
cu coptul mai discutam :D :D
-
maine, te scoli matale don,soara la ora 5 trecute fix ...
te asezi in fata oglinzii si faci ... ce n-ai facut niciodata!
in fata oglinzii din liftul ala sexi? ::)
-
ntz ntz ntz
de Cate ori sa-ti spun ca acolo NU ::)
-
nu ti-ar placea acolo? :-\
-
singura in lupta pt viata, nu voi merge acolo, inca ;D
-
singura in lupta pt viata, nu voi merge acolo, inca ;D
singura in lupta pentru viata cu un singur in lupta pentru viata. si veti lupta impreuna pentru vietile voastre ;D
-
atat ! ca sa nu zic Amin, Doamne Iarta-Ma :)
-
maine, te scoli matale don,soara la ora 5 trecute fix ...
te asezi in fata oglinzii si faci ... ce n-ai facut niciodata!
marcii ...
la ora asta ... trebuia sa ai cel putin doua ore de exerciciu al limbajului non-verbal ...
sper ca nu te-ai apucat sa exciti oglinda din lift ...
-
te asezi in fata oglinzii si faci ... ce n-ai facut niciodata!
adica, sa ma stramb la mine???
-
da! dar frumos ...
-
si da rezultate !!?? :D
-
uimitoare!
-
aha, acum stiu de ce esti tu asa ..... uimitoare ;D
-
credeam ca nimic nu ma mai uimeste, dar cand o spui tu ...
lupt sa depasesc acest umil ... stadiu ...
-
am reusit sa te uimesc ..... si nici n-am apucat sa ma stramb prea mult in oglinda - de abia mustacisem un pic mai şui' :D
-
si vezi ... aliniaza-ti bine dintii, cu limba
-
si uite asa, cu dintii aliniati, cu oglinzi strambe :D revenim la Singur in lupta pt viata ;)
-
si dai si lupta si dai si lupta :D
-
tu cu cine te lupti?
-
cu morile de vant !!!
faza tare - de obicei castig ;D
-
vezi sa nu te intilnesti cu don quijote
-
vezi sa nu te intilnesti cu don quijote
ar fi ceva !! :D
-
care aveti copii, stiti bine ca singuri nu ve-ti mai fi niciodata...sau cel putin cat sunt copiii copii...cand or zbura de langa noi poate vom stii din nou ce inseamna singuratatea.
-
care aveti copii, stiti bine ca singuri nu ve-ti mai fi niciodata...sau cel putin cat sunt copiii copii...cand or zbura de langa noi poate vom stii din nou ce inseamna singuratatea.
depinde cum stiu sa zboare ...
dupa zborul lor, singuratatea mea s-a transformat in adolescenta
-
Singuratatea este atat de necesara pentru imaginatie pe cat este de folositoare societatea pentru caracter.
James Russel Lowell
-
si societatea e folositoare pentru caracter?
ca singuratatea nu prea ma ajuta la imaginatie
-
Prea des noi ne bucurăm de confortul unei opinii fără disconfortul cugetării.
John F. Kennedy
-
si societatea e folositoare pentru caracter?
ca singuratatea nu prea ma ajuta la imaginatie
uita-te bine la tine ...
uita-te la altii ...
si-ai sa vezi ...
comportamente de somnambuli?
de mecanici?
-
am refuzat sa merg cu metroul ...
-
maaaare greseala :))
-
poate, ai dreptate!
am refuzat imaginea ... unui rand de barbati care stateau cu capul in jos sau priveau in ochi femei obosite dupa un schimb de noapte;
vanzatorii ambulanti;
oameni tristi;
oameni obositi;
oameni care purtau conversatii ... fara virtute;
oameni ... care constituie parte a societatii
si atunci...?
este doar o hotarare! si este a mea!
mi-as fi dorit ca din efortul meu ... sa-i fac vii!
-
sa inteleg steli, ca nu ai fost niciodata cu metroul?
asta da atitudine
uita-te bine la tine ...
uita-te la altii ...
si-ai sa vezi ...
comportamente de somnambuli?
de mecanici?
ma uit la mine, la altii mai rar ...
mie mi se pare ca oameni se comporta asa cum considera ei ca le cere societatea chiar daca caracterul lor nu este asa
doar pentru ca societatea impune un anumit stereotip de multe ori ma lovesc de respingere pentru ca sunt "singura in lupta pentru viata"
- m-am obisnuit sa aud replica ~" lasa draga ca tu nu ai familie sa stii ce greu este" ???
-
societatea iti poate impune norme, reguli, principii ...
pentru ca altfel nu poate exista - iar cum o face ... -
dar niciodata ... sa fii tu!
-
cateodata e bine sa ti se faca rau privind oamenii in metrou... in felul asta iti aduci aminte permanent cata nefericire si zbatere in zadar ne inconjoara.
si te intalnesti mai putin in metrou cu coloanele oficiale ..
-
sa ti se faca rau in metrou? aiurea, e cumplit
-
sa ti se faca rau in metrou? aiurea, e cumplit
cand vad cat de mult si de urat se chinuie cativa sarmani , sa poata aduce copilului ceva pe masa , cate compromisuri fac , poate nu din vina lor, DA, mi se face rau...si multumesc cerului ca am avut norocul sa fiu cine sunt .
-
recunosc, sunt mai egoista, ma gandesc in primul rand la mine si la familia mea
-
sa ti se faca rau in metrou? aiurea, e cumplit
nu am facut parte dintre cei caraora li s-a facut rau in mtrou ...
ii face rau sufletului meu faptul ca macar 1,2 din 1\3 din cei aflati in metru nu mergeau la job asa cum o faceam eu ...
imi pare rau ca atunci cand ne privim in fata - in mtreou - nu putem fi aceeasi ...
imi face ... placere ca putem discuta despre lupta privirilor din metrou ...
mi-ar face placere sa ne plimbam cu metroul - desi, merg cu metroul - si sa ne putem privi grijile Zilei ...
-
Pentru mine, metroul, cu care merg aproape zilnic, e un exercitiu de imaginatie tot timpul! Imi place sa dau, de exemplu, note pentru frumusete, sau pentru haine mai chic sau ciudate de-a binelea! Sau sa urmaresc cu ce "se ocupa" cei din jurul meu: ce citesc, ce telefon "de fitze" manevreaza, sau altele asemenea! Imi place sa incerc sa imi imaginez cate ceva despre viata lor asa, la prima privire! Cel mai mult ma bucura copiii guralivi si isteti: ei vorbesc intotdeauna tare si de obicei ma amuza cu cate o "perla" cu care il pun pe adultul insotitor in dificultate!
Cat despre discutia legata de topic, cred ca tine de firea fiecaruia sa fie (sau nu) intr-o vesnica "lupta cu viata"! Eu am ajuns la concluzia ca, cu cat te zbati si te agiti mai mult, cu atat iti complici mai mult existenta! Valurile vietii sunt mai line sau mai involburate, iar eu prefer sa nu anticipez pesimist evenimente! Am inteles ca de multe ori "un sut in fund e un pas inainte", asa ca nu ma panichez inutil gandindu-ma la ce s-ar putea intampla, decat eventual facandu-mi un "plan B" pentru oricare eventuala situatie! Totul tine de atitudinea fiecaruia vis-a-vis de tot ceea ce ne rezerva viata! In privinta asta, eu sunt o optimista incurabila si in orice fapt de viata, oricat de nefericit sau neplacut ar fi, sunt convinsa ca am o lectie de viata! Evit un singur gen de persoane: pe cele vaicarete si pesimiste!
-
.... In privinta asta, eu sunt o optimista incurabila si in orice fapt de viata, oricat de nefericit sau neplacut ar fi, sunt convinsa ca am o lectie de viata!
optimismul ajuta in lupta pentru viata, carmen, indiferent ca esti singur sau in doi sau mai multi
se spune ca este mai usor atunci cand sunt doi ~ pentru ca exista o doza mai mare de optimism si incredere in fortele tale stiind ca ai un reazem alaturi
-
si daca optimismului ii mai adaugam si puterea de acceptare a absolut tot ceea ni se intampla ... el este fericirea, pe care o tot invocam; o avem; ne este la indemana; dar ... nu o credem
-
steli, incerc sa am curajul sa accept tot ceea ce mi se intampla,
sa nu lupt cu inevitabilul ,
sa nu ma intreb "de ce tocmai mie" pentru ca stiu ca asta nu ajuta
iau totul asa cum vine
sa ma adptez imprejurarilor
-
steli, incerc sa am curajul sa accept tot ceea ce mi se intampla,
sa nu lupt cu inevitabilul ,
in urma cu niste ani am gasit spusele de mai jos . mi-a placut cum sunau , dar nici pe departe nu m-am gandit cat de multa nevoie voi avea de ele . in cel mai greu moment greu al vietii mele mi le-am amintit si de atunci le repet zilnic , pentru ca nimic nu este intamplator .
nu stiu daca tu , gabitza , aveai cunostinta de ea dar daca nu, imi place ca esti atat de desteapta incat sa descoperi singura invatamintele oferite de aceasta rugaciune :
"Da-mi, Doamne, seninatate ca sa accept lucrurile pe care nu le pot schimba, curaj ca sa schimb lucrurile pe care le pot schimba si intelepciune ca sa fac diferenta intre ele" (Reinhold Niebuhr)
-
"Da-mi, Doamne, seninatate ca sa accept lucrurile pe care nu le pot schimba, curaj ca sa schimb lucrurile pe care le pot schimba si intelepciune ca sa fac diferenta intre ele" (Reinhold Niebuhr)
jani, stiu aceasta rugaciune- am gasit-o si eu destul de curand - alaturi de alte cateva - care mi se par ca au stranse in ele toata intelepciunea veacurilor -si pe langa asta am mai aflat ca acel Dumnezeu (asa cum il vede fiecare dintre noi ) lucreaza tot prin intermediul oamenilor - le multumesc pentru ca au fost acolo - alaturi de mine - si au alungat sentimentul de a fi singur in lupta cu viata
-
Cand ne este greu ne gandim intens la viata noastra si la cum sa gasim rezolvari. E momentul in care este atât de important să nu ducem povara vieţii numai pe umerii nostri.
Am auzit ieri o opinie atat de diferita incat mi-am dat seama cat de intortocheata este uneori natura umana. Omul asta spunea ca el chiar daca are nevoie de ajutor sta intai si analizeaza situatia - devine chiar rau si iritat pe el insasi ca este in situatia de a cere ajutorul. Mi-a placut sinceritatea lui .
-
si daca e rau il ajuta cineva ? ::)
-
... rau si iritat pe el insasi ...
pe el insasi, nu pe ceilalti
-
tot un imbufnat , artagos , botos va ramane... oamenii fug de cei care sunt tristi... nu ?
-
tot un imbufnat , artagos , botos va ramane... oamenii fug de cei care sunt tristi... nu ?
off , nu mai fi atat de negativist...cand eu am fost botoasa , imbufnata si artagoasa voi nu ati fugit deloc de mine , ba m-ai pus sa privesc pe fereastra ca sa vad cum imi faceti cu mana ( nu mai spun ce am vazut pe geam :D ) .
a , altfel stau lucrurile cand esti tot timpul imbufnat , artagos , botos si trist in pofida stradaniei celor din jurul tau de a te smulge din starea asta .
nu suntem supraoameni si nu intotdeauna ne putem rezolva problemele singuri . daca orgoliul nu te lasa sa ceri ajutor , atunci poti sa-l dai la dracu` pentru ca este un prost sfatuitor .
-
nu suntem supraoameni si nu intotdeauna ne putem rezolva problemele singuri . daca orgoliul nu te lasa sa ceri ajutor , atunci poti sa-l dai la dracu` pentru ca este un prost sfatuitor .
aici voiam sa ajung si eu janeta... de acord cu tine, si mai mult de atat , pot spune ca un orgolios ce sunt , ca am avut numai de suferit si niciodata orgoliul nu mi-a adus o satisfactie cat de mica ... :(
-
http://octavianpaler.ro/comentarii-si-citate/singuratatea/
-
Unicitatea vine din sinceritatea pe care o avem fata de ceilalti, dar in speta, fata de noi insine. Iar in sinceritate se afla si nevoie de singuratate.
Octavian Paler, Comentarii si citate
-
In afara lucrurilor pe care le iubim, nu mai reprezentam nimic (http://octavianpaler.ro/comentarii-si-citate/polemici-cordiale-elogiul-izgonirii-din-paradis/)
-
se spune ca omul este o fiinta sociala dar in acelasi timp este si singura fiinta care stie ca este singur
probabil oamenii care sunt singuri si carora le este greu sa razbata prin incercarile vietii cunosc adevaratele valori ale prieteniei
-
eu am prieteni si singles, si cupluri. constat uneori ca sunt singuri si cei care nu sunt singles...
-
...mai ales ultimii mentionati!
-
Singur in lupta pentru viata
eu nu ma lupt cu viata. m-a cucerit demult
-
tot rasfoind ziarele am dat peste articolul despre Irwin Corey
un milionar cerseste pentru a nu fi singur (http://www.adevarul.ro/international/web-NewYork-cersetor-milionar_0_572342874.html)
in cazul lui nu se poate pune problema de as asigura mijloacele de existenta zilnica - si totusi- singuratatea il determina sa se "joace" de-a cersetorul
ceea ce face poate fi considerata si o reclama - pentru ca inca mai joaca in spectacole de stand-up comedy -si probabil ca lumea il recunoaste pe strada si apoi merge la spectacolele lui
sau poate fi plictiseala?
-
ma gandeam acum rasfoind subiectul asta...sunt mai multe femei singure decat barbati....de obicei ele sunt mai dispuse la a face compromisuri si totusi barbatii care raman singuri nu sunt atat de multi, deci s-ar parea ca ei sunt mai putin "mofturosi"! :)
-
compromisuri in legatura cu ce? cu ceea ce ne dorim?
imi vine in minte un exemplu: daca cineva imi ofera o haina splendida dar care imi e prea mica/mare, nu mi se potriveste deloc si este evident acest lucru, ar trebui sa fac "compromisul" de a ma imbraca cu ea, doar pt ca asa zice lumea?
-
ma gandeam acum rasfoind subiectul asta...sunt mai multe femei singure decat barbati....
N-as crede ca sunt mai multe femei singure decit barbati. Mai degraba, sunt mai multi barbatii singuri care nu admit public asta :)
Situatia e generata mai mult de niste stereotipuri de interpretare. Barbatii singuri prefera diferite aventuri cu femei (adica relatii pasagere) in felul asta spunind ca nu sunt singuri (cind, de fapt, sunt) si acest comportament este vazut ca un punct forte, inclusiv de femei. In schimb, femeile ezita sa aiba astfel de relatii pasagere pentru ca vor fi privite de societate, si chiar de unii barbati cu care ar putea avea o eventuala relatie, drept usuratice.
barbatii care raman singuri nu sunt atat de multi, deci s-ar parea ca ei sunt mai putin "mofturosi"! :)
Pentru ca, in general, barbatii vor O FEMEIE si... cam atit. Restul sunt detalii neimportante :D
-
N-as crede ca sunt mai multe femei singure decit barbati. Mai degraba, sunt mai multi barbatii singuri care nu admit public asta :)
Situatia e generata mai mult de niste stereotipuri de interpretare. Barbatii singuri prefera diferite aventuri cu femei...
singure sau insotite. ce nemernici! >:(
-
oricum ar fi, sunt din ce in ce mai multe persoane singure, neimplicate intr-o relatie stabila, publica... ;)
-
Mai balanta, eu am observat mai demult pe-aici cat de bine stii tu sa cantaresti lucrurile... ;) 8)
Esti jurist? Ca vad ca faci bine distinctia intre public/privat (sau public/secret ;) )
::)
-
:)...nu, nu sunt jurist....sunt balanta! :D
-
si pana la urma cine se descurca mai bine in viata, din ipostaza de "single" ( indiferent ca e public/privat sau secret :)) femeile sau barbatii?
e mai usor sa fii un barbat singur sau o femeie singura?
unii zic ca e mai usor sa fii femeie singura - ca te dai cu binisorul pe langa ceilalti - te vaiti un pic gen "stiti eu sunt singura si daca m-ati putea ajuta" - si un pic de zambet, un aer nevinovat si gata se rezolva problema - cica barbatii ar fi mai receptivi la a ajuta o femeie singura - doar sa rateze ei o ocazie de a demonstra cat sunt de "barbati" 8)
-
cand esti singur mai toti se arunca sa iti dea sfaturi
vezi ca trebuie sa faci cutare lucru sau cutare ca sa nu mai fii singur
de ex, mie mi s-a spus ca par prea sigura pe mine si prea inteligenta si ca barbatii prefera femeile mai prostute, deci concluzia e ca trebuie sa imi ascund inteligenta si sa ma prefac prostuta pentru a fi intr-o relatie
referitor la cine se descurca mai bine singur in viata, cred ca tine de persoana respectiva nu de sexul ei, eu nu am intilnit piedici pana acum si sincer in toate problemele pe care le-am intimpinat pana acum, daca am fost bolnava, daca m-am confruntat cu situatii grele a trebuit sa le trec singura pentru ca niciodata nu am avut un barbat langa mine careia sa ii pese, sa ma intrebe , nici macar ca prieten si asta doare foarte mult , sincer mi-as fi dorit sa contez pt cineva , care sa vada cit de greu imi e, dar pentru ca sunt o persoana care tine in ea si la exterior pare ca se descurca .. probabil am dat alta impresie
-
am auzit si eu de multe ori expresia asta....imi pare rau Ama, sar la noi barbatii ( sunt si exceptii) doresc sa detina controlul intr-o relatie...din toate punctele de vedere...femeile mai prostute sunt preferate pentru manipulare...ceea ce e o tampenie...femeile citesc si se dezvolta cel mai mult...ele merg la psihoterapie, ele fac diverse cursuri, ele cauta pe net, ele sunt la curent cu multe, ele citesc o gramada de carti, ele fac psihologie, filozofie, literatura...de fapt se doreste o femeie prostuta la cea ce ocupa pozitia de sotie....ca vanatoarea se face pe alt ti de femei pt valorizarea barbatului ( ma repet, vorbesc de o majoritate a barbatilor....care nu vor batai de cap)
-
intr-o relatie eu nu cred ca poate exista un echilibru perfect. conduce cind unul cind altul. asa mi se pare firesc.
-
referitor la cine se descurca mai bine singur in viata, cred ca tine de persoana respectiva nu de sexul ei, eu nu am intilnit piedici pana acum si sincer in toate problemele pe care le-am intimpinat pana acum, daca am fost bolnava, daca m-am confruntat cu situatii grele a trebuit sa le trec singura pentru ca niciodata nu am avut un barbat langa mine careia sa ii pese, sa ma intrebe , nici macar ca prieten si asta doare foarte mult , sincer mi-as fi dorit sa contez pt cineva , care sa vada cit de greu imi e, dar pentru ca sunt o persoana care tine in ea si la exterior pare ca se descurca .. probabil am dat alta impresie
sa stii ca nu doar pare - chiar un single trebuie sa se descurge singur - sa mearga mai departe - oricum nu rezolva nimic daca se vaita, daca arata - ci doar aude acel repros - "vezi , draga , ti-am spus sa-ti cauti pe cineva ! mai lasa si tu de la tine "
si chiar mi-am pus problema- cred ca cei single sunt mai inteligenti :)
-
........
si chiar mi-am pus problema- cred ca cei single sunt mai inteligenti :)
Evident ca asa este! Altfel nu ne-am descurca singuri. Si am ajuns la aceasta concluzie mai demult. Mai ales vazand in jurul meu colege, prietene, care afirma in gura mare "de ce sa ma ocup eu de ... sa se ocupe el, doar e barbat!" Dar daca intr-un moment oarecare, respectivul nu este disponibil? (este plecat, are alta treaba, etc.) Ce faci? Astepti sau iti rezolvi singura treaba respectiva? Eu as inclina spre cea de-a doua posibilitate. Dar parerile sunt impartite. Eu una am ajuns la ideea ca trebuie sa ma descurc singura in orice imprejurare. Doar daca problema ma depaseste incerc sa apelez la un profesionist/profesionista in domeniul respectiv.
-
oare daca ar fi mai inteligentii cei single...ar mai fi single ;)
poate suntem mai independenti,mai curajosi,mai luptatori,mai ambitiosi,etc
chiar asa...ce calitate sau defect,vi s-a accentuat in timpul statutului de singles,luptand pentru viata!?
-
Bine ai venit ama!
deci concluzia e ca trebuie sa imi ascund inteligenta si sa ma prefac prostuta pentru a fi intr-o relatie
Pai acu depinde ce fel de barbat vrei: unul caruia ii plac prostutele pentru ca alea sunt singurele cu care se descurca sau unul care stie sa aprecieze o femeie inteligenta care stie ce vrea :)
-
chiar asa...ce calitate sau defect,vi s-a accentuat in timpul statutului de singles,luptand pentru viata!?
Singura mea calitate e ca sunt plin de defecte. Iar singurul meu defect e ca sunt plin de calitati. Si ambele sunt accentuate :D ;D
-
cred ca nu e asa simplu
sunt nuante si nuante ....
am avut ocazia sa constat multe chestii pe pielea mea sau privite in anturajul meu, la rudele mele....
am o verisoara care are un sot foarte bossy , este muncitor, a good provider , tine la familie dar nu suporta sa fie contrazis , am asistat la o scena intre ei , cind ea nu a facut o parcare laterala cum trebuia si am crezut ca o da cu capul de parbriz ... ea tace si in multe momente o vad cum e schimbata la fata si pur si simplu e ca o fiinta pierduta, se citeste frica pe chipul ei .... si m-am intrebat ce o face sa stea langa el si de atitia ani? si nu am gasit raspunsul la intrebare sau l-am gasit dar nu il pot accepta
defectul meu e ca nu ma pot indragosti de un barbat pe care nu il pot admira pentru ce face, pentru verticalitatea lui, pentru cum se poarta cu altii , pentru ca sa fii om nu e suficient sa te porti frumos cu iubita ta dar si cu alte persoane
cite situatii nu am avut cind eram claxonata la volan ca sa ma dau la o parte doar pt ca el sa ii arate ei ce bun sofer e ...si tocmai genul asta de situatii ma fac sa iasa la iveala taurasul din mine :)
de fapt ii desconsider pe cei pe care ii simt ca nu sunt barbati ... pentru ca sunt multi care merita sa le dai peste nas ///
dar in lupta singura pentru viata trebuie sa le multumesc si acelora care m-au ajutat si m-au incurajat (dar trist ca nici macar unul din ei nu erau iubitul meu pe care as fi putut conta)
am o prietena,daca poti numi asa o persoana cu care te vezi o data la luni sau si an chiar , care mi-a spus clar ca ma invidiaza , si am fost socata :), ca eu plec tot timpul in vacante ca nu am grijile ei de femeie maritata, si eu mi spuneam Doamne ma invidiaza pe mine , inseamna ca nu e impacata cu alegerile ei nu ? casatoria , statul cu socrii , copil etc si o vad ca ma evita si eu imi spun daca ar tii toate amicile astea ale mele maritate ce e in sufletul meu .... nici macar nu se sinchisesc sa ma intrebe gindindu-se doar ca eu ma distrez teribil de bine ca vad tari in fiecare an ....ca de fiecare data cind ne intilnim in oras stau cu ochii pe ceas pt ca vine EL acasa si nu maninca daca nu ii incalzeste ea :) DA,am auzit-osi pe asta
si eu ca o nepriceputa , ma intreb asta sa insemne casatoria ?
-
ama- faza cu parcarea am "intalnit-o" si eu in sensul ca mi s-a intamplat ca el sa-i reprosese ei ca ea e proasta si nu stie nimic si nu se pricepe sa faca cine stie ce "minunatie"- m-am intrebat si eu de ce accepta asa ceva - chiar am intrebat persoanele respective - si mi-au spus ca eu nu inteleg situatia - ca ele sunt mai tolerante - eu sunt cea "defecta" ca nu accept asa ceva
si atunci!?? - pai mai bine single - dar probabil neuronul meu defect gandeste astfel - mai bine ma lupt singura cu viata asa cum pot - bine, rau o scot eu cumva la capat
apoi sa stii ca cea care ti-a spus ca te invidiaza ca tu calatoresti iti este prietena - altcineva te-ar fi barfit - pentru ca toti oamenii isi doresc sa calatoreasca si faptul ca ii leaga familia, obligatiile fata de casa nu ii face fericiti ca au o familie - ci asta e partea grea din experienta lor de cuplu - asa cum noi invidiem pentru faptul ca ei au o familie
si am mai invatat ceva - sa nu mai pun in cumpana lucrurile pro /contra in fi single - ca nu rezolv nimic cu asta - mai mult imi fac rau si imi aduc aminte ca de multe ori imi plimb singuratatea prin oras - chiar si asta e un moment in care trebuie sa luptam singuri cu viata - atunci cand ne dam seama cat doare singuratatea
-
si am mai invatat ceva - sa nu mai pun in cumpana lucrurile pro /contra in fi single
e tare bine ca ai invatat asta , gabitz . chiar nu exista o reteta universal valabila pentru toti oamenii in a fi aplicata cu succes intrun caz ori in celalalt . chiar nu se pot da sfaturi in a alege statutul de single ori cel de convietuire in cuplu . ambele se pliaza pe factura emotionala a individului , pe structura lui sufleteasca si aceste criterii eu cred ca sunt asemenea amprentelor , adica unice pentru fiecare dintre noi .
asa ca a face lobby pentru oricare dintre cele doua situatii ar fi , cred eu , o mare greseala .
singurul lucru pe care il putem face este sa incercam sa extragem partea frumoasa din fiecare stare in parte , sa acceptam ceea ce nu poate fi schimbat si sa incercam a trai asa cum sinele nostru si-ar dori .
parerea mea :D
-
...suntem complicati ca oameni, asta e clar...sunt multe tipologii si multe tare de comportament generate de copilarie...cine a citit pe tema asta stie ca un adult este consecinta traumelor copilariei indiferent de evolutia lui ulterioara...exista dependenti si codependenti....victima si calau ....au nevoie in aceeasi masura unul de altul...oamenii care se simt inferiori au o anume tactica de manipylare in a-i spala creierul celuilalt " nu esti bun, nu te pricepi, nu se cade, nu e treaba ta", astfel incat sa-i scada celuilalt gradul de incredere in proria persoana...daca vii dintr-o familie cu anume tare de comportament ai toate sansele dupa un timp sa "reeecrezi" mediul in care ai trait si ai fost obisnuit, uneori chiar inconstient...daca o fata/femeie a trait intr-un mediu cu un tata autoritar va cauta barbati mai puternici ca ea de care va fi dependenta...deci nu e vorba de toleranta...ci mai degraba toleranta la ceva ce ai mai trait candva si ai fost obisnuita...
-
- si mi-au spus ca eu nu inteleg situatia - ca ele sunt mai tolerante - eu sunt cea "defecta" ca nu accept asa ceva
si atunci!?? - pai mai bine single - dar probabil neuronul meu defect gandeste astfel - mai bine ma lupt singura cu viata asa cum pot - bine, rau o scot eu cumva la capat
si am mai invatat ceva - sa nu mai pun in cumpana lucrurile pro /contra in fi single - ca nu rezolv nimic cu asta - mai mult imi fac rau si imi aduc aminte ca de multe ori imi plimb singuratatea prin oras - chiar si asta e un moment in care trebuie sa luptam singuri cu viata - atunci cand ne dam seama cat doare singuratatea
GABY , imi place cum gindesti si ma bucur ca pot da curs gindurilor mele pe care le tin in mine , nule pot marturisi nimanui , mai putin surorii mele care ma suporta :)
ai perfecta dreptate ca spui ca esti considerat de ceilalti defect , de ex , verisoara asta a mea cu casatoria " perfecta" imi spune mie ca sa mai las orgoliul si sa fac compromisuri ( nu iti spun ca m-am certat si eu cu superbul ei sot , pt ca eu n-am suportat sa tac mai ales ca nu avea dreptate si nu avea nici un drept sa imi spuna ce mi-a spus ) si ma gindeam eu din respect pt ea nu i-am dat sfaturi si nu am comentat nimic iar ea s-a simtit indreptatita sa imi spuna mie ce sa fac ca sa nu mai fiu singura
m-am saturat de sfaturile pe car nu le cer, pt ca eu u am dat sfaturi niciodata decit daca mi-au fost cerute si am invatat cu timpul sa fiu evaziva mai ales cu subiectele delicate
da, probabil persoana de care zici e prietna mea dar eu nu asa simt ,
si mai ai dreptate cu momentul cind doare cel mai mult singuratea , tocmai de aceea e bine sa ai in jurul tau persoane cu acelasi statut , altfel simti ca innebunesti .....
-
ama, sunt destule persoane care gandesc ca tine, almi_gabi ...e drept nu suntem o majoritate dar sunt...nu ai de ce sa iti fie teama de gandurile tale...nimeni nu are casnicia perfecta...unii sunt doar multumiti...altii mimeaza...altii se mint pe ei insasi...si bineinteles clasicele exceptii...
-
chiar asa...ce calitate sau defect,vi s-a accentuat in timpul statutului de singles,luptand pentru viata!?
independenta
dar nu am reusit sa-mi dau seama daca eun defect sau o calitate
-
o calitate,zic eu Julia...am fost si sunt independenta,indiferent de statutul care l-am avut...fiind si o caracteristica a zodiei in care ma aflu...si nici nu as putea fi altfel...
spun ca e o calitate,din propria experienta...pe vremea cand aveam alt statut decat cel de single,sotul meu aprecia si i-mi respecta aceasta independenta ce ma caracterizeaza...la fel cum si eu respect independenta celor din jur,inclusiv a ficei mele.
deci consider-o calitate si foloseste-o dupa bunul plac al sufletului tau!
p.s.nu dau sfaturi,e doar o parere :)
-
viu si io cu un vot....independenta pana in maduva oaselor...ca de, tot zodie de aer sunt!
-
de fapt in functie de context orice poate fi privit si ca defect si ca o calitate
-
am o verisoara care are un sot foarte bossy , este muncitor, a good provider , tine la familie dar nu suporta sa fie contrazis , am asistat la o scena intre ei , cind ea nu a facut o parcare laterala cum trebuia si am crezut ca o da cu capul de parbriz ...
Nici mie nu-mi place sa fiu contrazis daca sunt convins ca am dreptate (desigur, pina la proba contrarie ;D) si cind stiu sigur ca am dreptate. Dar totdeauna mi-am aparat punctul de vedere prin argumentare, uneori mai inflacarata, dar niciodata prin forta fizica. De altfel, barbatii care isi masoara forta fizica cu o femeie isi exprima clar frustrarea si neincrederea in masculinitatea lor, agresiunea fizica fiind singura modalitate prin care sunt capabili sa arate ca sunt barbati. Excludem, desigur, cazurile patologice de indivizi care simt placere in a-si agresa fizic partenera sau care vor sa-si mentina un statut de trintori si atunci domina prin frica.
Am cunoscut o situatie in care o femeie a indurat (si a ales sa indure in continuare) batai zilnice din partea partenerului. Era vorba de gelozie crunta pe care el o motiva ca fiind iubire profunda. De fiecare data isi cerea iertare spunind ca o bate fiindca o iubeste prea mult si nu vrea sa o piarda. Partea tragica e ca femeia ajunsese sa creada ca asa este si vedea bataile zilnice ca pe un soi de alint. Mai mult, atunci cind scapa vreo zi-doua necaftita incepea sa-si puna intrebari: nu cumva n-o mai iubeste?
Lucrurile pot ajunge la extrem, asadar. Insa orice ar fi si oricum ar parea, ceea ce ni se intimpla sunt alegerile noastre. Cel putin in ce priveste relatia de cuplu nu pot numi nici macar o situatie in care ceva independent de tine si incontrolabil sa te oblige a accepta, in mod constient, o stare de fapt care iti provoaca suferinta.
-
"Nici mie nu-mi place sa fiu contrazis daca sunt convins ca am dreptate "
Ba mie-mi place. Sunt curioasa sa vad din ce unghi vede celalalt problema. E adevarat, "Curiosity killed the cat" ;D
"nu pot numi nici macar o situatie in care ceva independent de tine si incontrolabil sa te oblige a accepta, in mod constient, o stare de fapt care iti provoaca suferinta"
Pai aici eu as putea sa-ti fac o lista intreaga! Facem-ce facem si ne-nvartim in jurul cozii. Pana la urma, tot la constrangerile sociale ajungem. :(
-
Mai mult, atunci cind scapa vreo zi-doua necaftita incepea sa-si puna intrebari: nu cumva n-o mai iubeste?
se temea c-o bate pe alta? incurcate sunt caile geloziei.
-
Singur in lupta pentru viata
se poate si singur.
nimeni nu zice ca e usor sau foarte placut, dar daca nu ai alta optiune mai buna ...
-
Oare ce ne tine departe unii de altii? De ce atatea despartiri, daca singuratatea este atat de urata? Cautam toata viata, speram ca vom gasi, imbatranim si ne resemnam. Cum ajung unele cupluri la venerabile varste tinandu-se de mana, potrivindu-si pasii unul cu altul, privindu-se cu afectiune? Mi se stange sufletul cand ma gandesc trecand pe langa ei ca, intr-o zi ,vor trebui sa se desparta. Unul va pleca in alta lume. Cel ramas cat va putea supravietui singur? Nu suntem programati sa fim jumatati de oameni. Dar cum sa gasim restul? http://www.youtube.com/watch?v=JZKGVVhdwUg
-
Mi se stange sufletul cand ma gandesc trecand pe langa ei ca, intr-o zi ,vor trebui sa se desparta. Unul va pleca in alta lume. Cel ramas cat va putea supravietui singur? Nu suntem programati sa fim jumatati de oameni. Dar cum sa gasim restul?
asa o pereche cum descri tu aici,sunt bunicii mei care la 84 de ani,nu sunt disperati ca firul vietii e pe sfarsite ci sunt tristi ca se vor desparti,se gandesc fiecare,ce se va face celalalt fara el :(
"cum gasim restul"?oare ne dorim cu adevarat, sa mai gasim ceva Pocama!?
-
pocama, despartirile vin din ego-ul nostru...chiar am observat ca iubim numai daca primim...cand nu mai primim ce dorim consideram ca nu mai suntem iubiti si nu mai iubim si mergem iar in cautarea ofertei...dupa o anume varste , nu chiar la toata lumea, dispare ego-ul...nu mai ramane decat daruirea asta daca amandoi au acelasi nivel de intelegere....eu stiu multe cupluri care dupa 60 de ani au regasit cumva drumul catre ei dar trecand peste ceea ce azi noi nu putem accepta...
-
asa o pereche cum descri tu aici,sunt bunicii mei care la 84 de ani,nu sunt disperati ca firul vietii e pe sfarsite ci sunt tristi ca se vor desparti,se gandesc fiecare,ce se va face celalalt fara el :(
nu plange ca s-a terminat! zambeste pentru ca s-a petrecut!
chiar am observat ca iubim numai daca primim...
pai daca nu primim, mergem la alta care ne ofera.
-
Silviu, lasand gluma nu-i chiar asa...sunt putine sanse ca cineva sa iti ofere chiar ce vrei...si atunci ce faci, cauti din relatie in relatie sau muncesti sa te schimbi tu pe tine?...de unde atata sincronizare?
-
eu nu ma mai pot schimba. si-atunci da, caut din floare-n floare :)
-
Ca sa primesti, uneori trebuie sa dai tu primul.
Si-n functie de ceea ce dai tu in general, cam tot aia primesti. Pe legea rezonantei, a atractiei, a oglinzii/oglindirii, etc.
Poti cauta din floare in floare mult si bine, fara schimbare si constientizare nu pica decat acelasi "tipar".
-
eu nu ma mai pot schimba.
Cica nu exista nu pot, ci doar NU VREAU. Ceea ce e cu totul altceva.
-
aha, "cica".
-
aha, "cica".
e mai bine asa?
schimba cu ceva certitudinea sau incertitudinea :P?
-
Ca sa primesti, uneori trebuie sa dai tu primul.
Si-n functie de ceea ce dai tu in general, cam tot aia primesti. Pe legea rezonantei, a atractiei, a oglinzii/oglindirii, etc.
Poti cauta din floare in floare mult si bine, fara schimbare si constientizare nu pica decat acelasi "tipar".
PERFECT ADEVARAT!
Oricare dintre tipare, aduce ceea ce nici nu am imaginat, atunci cand am constientizat!
-
da, Sara, facem echilibristica pe fringhia vietii... Si e mai greu cind esti singur. Dar si mai greu cind cineva ti se opune
-
da, Sara, facem echilibristica pe fringhia vietii... Si e mai greu cind esti singur. Dar si mai greu cind cineva ti se opune
Daca privesc in profunzime, eu descopar ca e mai usor singur. Cand esti singur, nu e nimeni cu care sa te sfatuiesti, care sa te tina sau sustina, care sa iti zambeasca de acolo de jos (de sub frangie) sau dupa o franghie paralela (ceea ce-ti poate lipsi daca n-ai invatat si experimentat autonomia insasi, dar te poate motiva sa o faci de unul singur pentru ca odata invatata, sa o poti oferi intr-o relatie - nu stii sa ti-o oferi tie insuti, nu esti capabil sa oferi altcuiva ceea ce nu-ti poti oferi tie insuti). Esti tu cu tine insuti si motivatia o gasesti doar in tine. N-o gasesti, azi, te ridici si o iei de la capat. Fara sa fii fortat de cineva din exteriorul tau.
Probabil nu degeaba initiatii spun ca perioada de burlacie/singuratate, perioada numita "nu-i e dat sa fie cu cineva" este perioada de PREGATIRE pentru ceea ce urmeaza. Se spune ca numai persoanele care au reusit sa traiasca singure in armonie cu ele insele ajung sa se desavarseasca prin casatorie. Pentru ca prin casatorie indivizii ajung sa se cunoasca mai bine pe ei insisi (oglindindu-se reciproc) si apoi ajung sa se cunoasca unul pe altul. Cand esti singur, nu e cineva care sa-ti arate defectele, care sa te motiveze sa fii altfel. Daca reusesti sa o faci tu singur, iti asiguri deja o treapta urcata mai aproape de ceea ce se presupune "o relatie mai reusita decat precedentele".
Cand cineva ti se opune prin opozitia lui facandu-ti rau, da, poate fi mai grea povara existentei singuratatii in doi, decat cea de a fi singur cuc.
Oricare varianta ar fi valabila pentru cititor, echilibristica privita ca joc devine interesanta atata timp cat nu privesti in jos prea mult!
-
Foarte mare dreptate ai!
Daca tu te placi pe tine cu adevararat(nu mintindu-te sau pacalindu-te la coafor ), atunci si partenerul te va placea , pentru ca ai transmiti starea ta de multumire
-
De fapt...daca tu te placi si te accepti asa cum esti (ca de...pana la perfectiune cale lunga si nebatuta) atunci CHIAR DACA partenerul nu te place (uneori sau mai mereu) asta nu e problema ta, ci a lui. Si daca tu te simti bine atat in pielea ta si te accepti, cat si pe el in pielea lui (nu a ta :D) si POTI sa il placi si pe el si sa il accepti cu limitele si defectele lui, putin conteaza ca el te accepta azi si maine nu. La urma urmei cine-i constant in gandire si-n simtire mereu?
Importanta e imaginea TA pentru TINE.
Daca ea este realista si o accepti, nu vei mai cauta acceptarea unuia sau a altuia, pentru simplul motiv ca STII CINE ESTI, si nu mai ai nevoie de acceptarea nimanui sau de confirmarea cuiva. Ma accepti, e minunat, nu ma accepti e la fel de minunat. Nu mi se darama intreg universul ca azi nu-ti plac din varii motive! Universul meu e-n constructie INDEPENENT de universul altuia. Cine vrea sa construiasca cu mine, e liber sa o faca, cine nu, e liber sa se uite, sa plece, sa faca ce pofteste!
-
EXACT!
Si atunci ar trebui sa nu mai suferi, dar in practica.......
-
In practica suferi, pentru ca nu esti ceea ce vrei sa pari a fi.
Suferi pentru ca inca nu esti pe picioarele tale. Inca cauti proptele.
Suferi pentru ca inca nu te cunosti.
Suferi pentru ca nu accepti parti intunecate din tine ca fiind "bune" acolo unde sunt, cum sunt, pentru momentul la care au fost descoperite si iesite la iveala.
Suferi pentru ca...esti departe de tine.
Si de dumnezeul din tine, nu de ala din scripturi.
Si tot asa...
Si chiar daca am folosit persoana a doua singular, functioneaza "de minune" si la persoana intai. Singular, plural...
-
Daaaaaaaa, si maine o zi cum zicea Scarlet.
Si maine o sa-i invingem pe toti! ;)
-
Daaaaaaaa, si maine o zi cum zicea Scarlet.
Am iubit Pe aripile vantului :)!
Si maine o sa-i invingem pe toti! ;)
Si poimaine vom fi si noi invinsi (nu de alta, dar sa nu uitam experienta, in cazul in care am avut-o cu prea mult timp in urma :D)!
-
Revenind la topic... nimeni nu exista singur. Asa ca trebuie sa ne asumam consecintele de a fi pe-aici impreuna cu o intreaga sleahta asemenea noua - cand mai buni, cand mai rai... ;D