Arhiva > Arhiva
Emotia
admin:
Daca te-ai intrebat vreodata ce determina, ce guverneaza, ce ordoneaza lumea, in mod sigur nu te-ai gandit la emotie.
Da, emotia este aceea care reuseste sa impinga lucrurile, sa diferentieze oamenii, sa elimine sau sa instaleze stari, sa creeze necesitatea. Poate v-ati gandit si voi la una dintre intrebarile care m-au starnit pe mine: „Ce face ca oameni, cu genetica apropiata, cu educatie identica, cu acelasi mediu de dezvoltare, sa fie totusi atat de diferiti?”
Raspunsul sta chiar in titlul articolului: emotia.
Instinctual si determinat oamenii reactioneaza emotional. Cand iubesc, cand judeca, atunci cand aleg. Emotia ii face sa incline, sa decida partea, sa aleaga vectorul.
Persoanele pragmatice si eficiente reusesc sa-si atinga obiectivele, spre diferenta de altii care se pierd in analize si detalii. Succes au doar aceia pentru care trecutul conteaza doar ca exemplu, iar prezentul doar pentru a crea viitorul. Pentru ca nu conteaza ce s-a intamplat acum 10 ani, important este ce se va intampla maine, cu proiectie cat mai indepartat posibil.
Cei mai multi insa suntem din pacate tributari trecutului, fiind determinati si influentati de fapte, de evenimente care s-au petrecut. Indiferent cat de importante au fost acestea, daca vrei sa faci ceva pozitiv cu viitorul tau, atunci trebuie sa te rupi de trecut, sa privesti doar inainte. Orice stare emotionala care este legata de intamplari sau experiente trecute, nu va face decat sa-ti blocheze anticipativitatea. Mintea ta o sa ramana captiva ca intr-un borcan, reluand la nesfarsit teme care nu folosesc viitorului cu nimic.O sa-ti folosesti energiile in maruntisuri cotidiene care nu-ti permit sa te dezvolti si sa progresezi cu ceva. O sa te risipesti in lucruri marunte, fara perspectiva. De aceea lasa-ti emotiile sa lucreze in plan pozitiv, sa te impinga inainte, nu sa te tina pe loc.
Cum poti face acest lucru? Simplu, ca orice actiune in care-ti doresti un obiectiv trebuie sa fi motivat de ceva. Si care ar trebui sa fie motivatia pentru un astfel de obiectiv? Pai care alta decat sa-ti doresti sa reusesti ca individ, sa fii un invingator, sa fii iubit, sa fii respectat, sa fii admirat. Pentru a obine acestea, emotiile nu trebuie sa fie neaparat controlate prin exercitiu - sunt impotriva celor care recomanda stapanirea artificiala a acestora – eu sunt de parere ca subconstientul nostru are puterea sa le faca sa actioneze in favoarea noastra, cu conditia existentei unui pozitivism personal al individului.
Libera, emotia va fi capabila sa declanseze actiunea, sa o determine in directia in care dorim. De multe ori emotia este cauzalizata si creata de dorinte inca neimpartasite, nedefinite, dar existente latent in creier. Subconstientul v-a prelua si intipari orice ii sugeram ca ne-am dori, actionand apoi in acea directie. Starea de emulatie a actiunii va fi insotita neconditionat si de emotie, care v-a ajuta la amplificarea necesitatii de a reusi. Aceasta este motivatia pentru care eu consider ca emotia trebuie lasata liber, bineinteles in conditiile in care este determinata si rezultata de o minte sanatoasa, fara angoase si neafectata grav de nihilism si de negativism.
Emotia face comunicarea mai savuroasa, elimina plictiseala, creaza stari vii. Cum altfel am putea trai daca n-ar exista emotii, cum am putea sa actionam uman si sensibil daca am incatusa aceasta stare? Ar mai fi posibila iubirea, dorinta, bucuria? Nici una dintre acestea n-ar exista daca nu am fi determinati de emotii...
Acestea sunt argumentele mele pentru a defini emotia ca cel mai important lucru cu care am fost inzestrati.
Gelu77:
Emotia sau starea emotiva a unui individ se construieste inca din primele zile ale existentei sale . Parintii joaca un rol cheie in stabilirea bazelor inteligentei emotionale a copilului lor , ei reprezentand de fapt adevaratele modele . Modul in care parintii reactioneaza de fata cu odrasla lor pune o pata importanta asupra acestei inteligente emotionale . Dupa cum spuneai Admin ideal ar fi sa traim in prezent si sa gandim in viitor , lasand trecut la o parte . Dar acest lucru nu este de multe ori posibil , un bun exemplu fiind numarul mare de infractiuni facute in marea majoritate de oameni care provin din familii destramate sau care au suferit anumite traume in copilarie cauzate chiar de catre membrii familiei . Amprenta emotiilor din varsta frageda se pune asupra intregii existente al unui individ , rare fiind cazurile cand acestia trec , chiar si doar la suprafata , de acestea . Daca parintele este alaturi de copil la fiecare moment important al vietii sale , cat de neinsemnat ar parea , il incurajaza , il ajuta sa se concentreze asupra actiunilor sale , sa rationeze inainte de a actiona .
Emotia poate fi controlata la aceste varste prin stabilirea unui acord intre intelect si afectivitate , intre sens si intensitate , sprijin care creeaza efecte pozitive in activitatile sale desfasurate . Mai incolo aceste amprente vor iesi tot mai mult la iveala , fie ele pozitive sau negative . De acord , mai exista multi alti factori de-a lungul vietii care actioneaza asupra inteligentei emotionale , dar bazele puse nu vor disparea niciodata .
admin:
In momentul intr-o familie apare despartirea, unicul obiectiv pe care trebuie sa-l aiba fostii soti si aici responsabilitatea lor trebuie sa nu fie afectata de orgolii sau frustari, este s-o faca cat mai putin traumatizanta pt copil. Psihicul unui copil este foarte labil si sensibil astfel incat este iresponsabil sa-l expui brutal la o stare la care nu este inca pe deplin adaptat. Exista familii care se destrama civilizat unde copilul ramane in centrul atentiei si dupa despartire, sunt insa altele in care fostele sentimente de iubire si acceptabilitate neconditionata se transforma in ura si intoleranta. Acolo apar problemele pentru copii si pentru ca in marea majoritate ei raman in grija mamelor, care sunt mult mai expuse si uneori mai fragile, pot aparea o groaza de riscuri comportamentale. La noi institutiile care ar trebui sa indrume un parinte ramas singur sunt ca si inexistente, sau unde fiinteaza sunt formale si fara efect. Nu doar copilul se adapteaza greu la noul stil de viata ci si parintele ramas singur cu responsabilitatea cresterii copilului. Am vazut multe cazuri in viata in care parintele depasit de sarcina ramasa, a cazut in depresii si a afectat si mai mult copilul. Am vazut parinti care dupa divort n-au mai fost interesati nici macar o clipa de copil, am cazul unuia care cand a crescut si a inteles cat de iresponsabil s-a purtat tatal lui cu el, pleca la 100 km unde locuia acesta, il batea pana se racorea si se intorcea in Sibiu. Atata ura acumulase copilul in anii in care tatal nu facuse absolut nimic pentru el! In general, este adevarat ce spui Gelu, infractionalitatea apare cu preponderenta in familii destramate unde copilul devine doar o minge pasata de la unul la altul si unde atentia pe care trebuie sa o primeasca un copil este inlocuita de o indiferenta cinica.
almi_gabi:
--- Citat din: admin din Sâmbătă, 06 Martie 2010, 09:43 --- Daca te-ai intrebat vreodata ce determina, ce guverneaza, ce ordoneaza lumea, in mod sigur nu te-ai gandit la emotie. .....
Da, emotia este aceea care reuseste sa impinga lucrurile, sa diferentieze oamenii, sa elimine sau sa instaleze stari, sa creeze necesitatea. Poate v-ati gandit si Emotia face comunicarea mai savuroasa, elimina plictiseala, creaza stari vii. Cum altfel am putea trai daca n-ar exista emotii, cum am putea sa actionam uman si sensibil daca am incatusa aceasta stare? Ar mai fi posibila iubirea, dorinta, bucuria? Nici una dintre acestea n-ar exista daca nu am fi determinati de emotii...
Acestea sunt argumentele mele pentru a defini emotia ca cel mai important lucru cu care am fost inzestrati.
--- Terminare citat ---
Întradevar emoţiile ne diferenţiază ca persoane. Eu sunt din păcate mult prea emotivă, imediat mă pierd, imediat mă retrag dacă ceva mă deranjează sau dacă oamenii se ceartă. Reusesc greu să mă stăpânesc când ceva mă enervează.
EMOŢIILE !!! :)
marcutza:
“Intr-o zi, un intelept din India puse urmatoarea intrebare discipolilor sai:
-De ce tipa oamenii cand sunt suparati?
-Tipam deoarece ne pierdem calmul, zise unul dintre ei.
-Dar de ce sa tipi, atunci cand cealalta persoana e chiar langa tine? intreba din nou inteleptul.
-Pai,tipam ca sa fim siguri ca celalalt ne aude, incerca un alt discipol.
Maestrul intreba din nou:
-Totusi, nu s-ar putea sa vorbim mai incet, cu voce joasa?
Nici unul dintre raspunsurile primite nu-l multumi pe intelept. Atunci el ii lamuri:
-Stiti de ce tipam unul la altul cand suntem suparati?
Adevarul e ca, atunci cand doua persoane se cearta, inimile lor se distanteaza foarte mult. Pentru a acoperi aceasta distanta, ei trebuie sa strige, ca sa se poata auzi unul pe celalalt.
Cu cat sunt mai suparati, cu atat mai tare trebuie sa strige, din cauza distantei si mai mari.
Pe de alta parte, ce se petrece atunci cand doua fiinte sunt indragostite? Ele nu tipa deloc.
Vorbesc incetisor, suav. De ce?
Fiindca inimile lor sunt foarte apropiate. Distanta dintre ele este foarte mica. Uneori, inimile lor sunt atat de aproape, ca nici nu mai vorbesc, doar soptesc, murmura.
Iar atunci cand iubirea e si mai intensa, nu mai e nevoie nici macar sa sopteasca, ajunge doar sa se priveasca si inimile lor se inteleg. Asta se petrece atunci cand doua fiinte care se iubesc, au inimile apropiate.
In final,inteleptul concluziona, zicand:
-Cand discutati, nu lasati ca inimile voastre sa se separe una de cealalta, nu rostiti cuvinte care sa va indeparteze si mai mult, caci va veni o zi in care distanta va fi atat de mare, incat inimile voastre nu vor mai gasi drumul de intoarcere.”
Mahatma Ghandi
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă