Arhiva > Arhiva

Frica

<< < (26/41) > >>

almi_gabi:
ei, astai acum - vorbesti precum colegii mei de birou
bine, mai vitejilor   ???

varsator38:

--- Citat din: krissunu din Duminică, 11 Aprilie 2010, 12:20 ---Frica este dusmanul omului numarul unu.
Pentru a scapa de ea ,omul trebuie sa o  analizeze in profunzime. Cu cat o analizeaza mai profund si mai bine cu atata poate scapa mai usor si mai repede de ea.
   

--- Terminare citat ---

asa sa fie oare?cu cat analizez mai mult,realizez ca de ce mi-e frica nu scap{vorba proverbului}!

steliana:
mi-e frica ca ar putea sa-mi fie frica ...(?) :o

Saturnianul:
Eu aveam frica teribila de examenele orale. Ideea de a vorbi in fata unui profesor ma facea sa uit tot ce invatasem. M-am vindecat in anul I de facultate cand primul examen oral a fost cu profesorul George Pruteanu, dumnezeu sa-l ierte. Care era un tip foarte volubil si te distrai maxim la cursuri cu el. Insa la examene era zbir. Din experientele colegilor stiam ca puteai sa cunosti materia la perfectie dar era de-ajuns sa ai o ezitare si te intrerupea incepind el sa vorbeasca in locul tau dupa care concluziona: "N-ai invatat! Ne mai vedem la toamna"  ;D

Si eu n-aveam de gind sa-l mai vizitez in toamna :)) Atunci, mi-am zis ca sub nici o forma nu trebuie sa-i dau ocazia sa ma intrerupa. Bineinteles ca la un moment dat am avut o mica ezitare pe care el a speculat-o si m-a intrerupt cu vorbaraia lui. Doar ca mi-am revenit rapid si am inceput sa vorbesc mai departe privindu-l in ochi. Si acum tin minte ca, vreme de citeva zeci de secunde, am vorbit peste el. Pina la urma a tacut si m-a lasat sa-mi spun lectia. Uite asa m-am vindecat de teama asta. Deci este posibil, totul depinde de noi :)

Mari_a:
Am multe frici. Una din ele este cea de hoti.
Acum vreo zece ani imi cumparasem o masina noua. Prima a mea, altele au cazut la partaj in cota ‘mnealui. In cota mea a cazut copilul. Dar nu-mi pare rau. (Dupa cum vedeti, viata mea privata e publica!). Nu era un moft, era o necesitate; facusem ceva eforturi pentru ea si o admiram de la fereastra de paispe mii de ori pe zi. Si noaptea. M-am invartit cu ea prin oras, m-am dus pana la Predeal, facusem vreo 1500 km cand… a disparut. Nu pot descrie sentimentul – umblam capie, cred ca nici nu mai mergeam drept pe strada. O mie de acte, declaratii, amprente, amprentat tot neamul. A fost gasita in cateva zile, in niste trestii, jumate in noroi, descompletata, zgariata… Hotul - prins peste un timp, proces, despagubiri.
Am trait cu frica, aveam tot timpul senzatia ca sunt urmarita. Cam pe cand socotisem ca va fi liberat, am vandut-o cuiva de departe si mi-am luat alta marca, alta culoare, alt numar… Si acum ma uit pe fereastra de douasopt de mii de ori. Cand n-am nevoie de ea, cand plec pe undeva per pedes, n-o las acasa, o duc intr-o curte.
Am scris asta ca sa sarbatoresc cu voi azi a n-a zi din anul asta in care mi se fura stergatoarele. De prin iarna, cand mi s-au furat unele mai pricopsite, tot asa am tinut-o, desi nu mai pun decat din alea foarte ieftine. Degeaba. Foamea e mare! Sa si le bage… Probabil ca, fiind tot noi, ii atrag. Treaba e ca o data nu am observat ca nu le mai am decat cand am trecut pe langa o fantana arteziana…

(Saturn inelat, sa nu-mi spui ca ai facut filolojie d-aia cu litere...)

Navigare

[0] Indexul de Mesaje

[#] Pagina următoare

[*] Pagina precedentă