Aici se discuta > Subiecte generale
Chat - aici putem discuta orice (aproape orice...) fara sa fim off topic
admin:
Am luat legatura cu ea in prima dimineata dupa tragedia de la Bruxelles. Este in spital, dar ok ca stare. Asteapta sa se reintoarca in tara....
almi_gabi:
Ii doresc multa sanatate Cristinei si recuperare grabnica. :)
**
Ma gandesc ca poate ar fi binevenita revizuirea sistemului de acces in locurile cu trafic intens cum sunt aeroporturile, statiile de tren, stadioanele etc pentru ca se pare ca cei care declanseaza astfel de atacuri reusesc sa treaca de sistemele de securizare si sa ajunga cu material explozibil in astfel de locuri. ???
Necula Mihaela:
O a doua victima este Cristina C?lin?aru, are 47 de ani si este director economic la Autoritatea Navala din Romania. Este din Constanta, iar dezastrul din aeroportul Zaventem a avut loc sub ochii ei. Era in aeroport in momentul atetatelor, facea o escala in drum spre Lisabona, unde avea programata o reuniune a Agentiei Europene pentru Siguranta Maritima. A fost ranita la picior, dupa cum au declarat colegii ei.
Cristina Calintaru: "Sunt ok, ma doare piciorul, nu pot sa ma misc, dar sunt ok. Ma consider o norocoasa, a fost o explozie ca o petarda foarte puternica, a venit de jos. Era foarte aglomerat, foarte multa lume, era foarte multa politie, dar degeaba."
Acasa, la Constanta, mama Cristinei urmareste cu inima stransa stirile, stiind prin ce pericol a trecut fiica ei.
Reporter: Unde era cand a avut loc explozia?
Elena Calintaru, mama Cristinei: In sala de check-in, avea bagajul langa ea, a abandonat tot, a plecat doar cu geanta cu ea. Era un haos, fugea lumea care incotro, eu plangeam si ea chipurile se abtinea sa ma incurajeze. A fost ranita la piciorul stang, fractura deschisa la tibie. Ghips nu poate sa ii puna inca pentru ca are operatia proaspata, doar pansata.
noiembrie:
Se spune ca doar cel ce s-a ajutat pe sine va putea sa-i ajute si pe altii.
Cred cu tarie ca ignoranta, indiferenta fata de ceilalti,egoismul nu ne caracterizeaza.
Momentul cand am privit spre o astfel de comunitate , banuiesc, nu a fost unul in care eram cuprinsi
asa de o stare de euforie.Multi am simtit ca nu ne mai recunoastem, ca am gresit drumul, ca suntem aproape de cadere
si vrem o pereche de aripi.
Si daca da,am primit speranta ca se poate, ca n-am pierdut totul, ca exista forta sa mergem inainte cu demnitate, sa
apartinem unui grup,sa ne regasim, oare nu e bine sa aratam asta, sa comunicam,sa multumim ca sa fim multumiti?!
horia fulger:
Sigur ca orice novice sunt foarte curios. Inca nu inteleg mare lucru , dar ideea "cunoastrii" dupa un anumit numar de postari mi se pare extrem de buna.Sincer, nu mi-ar fi trecut prin cap un astfel de "filtru". Sunt incantat ca v-am descoperit. Multumesc!
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă