Eu nu-s de acord deloc cu chestia care spune ca totul e permis in dragoste si in razboi. Tocmai de-aia acum saizeci si ceva de ani, au aruncat niste tembeloizi nu una, ci doua bombe, doua frate! (armele atomice, din punctul meu de vedere, sunt o abominatie). La fel si-n dragoste, cand ea lasa un copil in urma si el doi, deh! saracii, n-au nici o vina! se iubesc! Hai nu zau! Pana la urma suntem fiinte superioare parca, ne putem tine in frau instinctele. Mai ales cand nu ai nici cel mai mic motiv sa pleci de langa cineva care si-a pus sufletul si viata in mainile tale.