ce nesuferit!
ai uitat versul cu piciorul de lemn, dar stim ca nu esti pretentios...
poa' sa aiba si-un picior de lemn. si-n timp ce supravegheaza giganticul ceaun cu sarmale atarnat in pirostrii, sa-i ia foc piciorul, iar eu sa sar imediat cu sticla cu apa sa-l salvez si sa devin eroul ei. am trai fericiti si ghiftuitzi pan' la adanci batranetzi. sigur, din cand in cand, anumiti prieteni rai din lumea rea s-ar putea sa ma opreasca si sa-mi spuna: ba, da' urata karma ai avut
da' i-as expedia imediat la articolul celebrului savant genial, al carui nume imi scapa momentan (poate ma ajuta domnisoara micaela
), sa vaza si ei cata fericire aduce inteligenta materiei si materialelor din femeia care calca gresit.
si daca printre putinii dinti doamna mea ar avea si cativa din fier, m-as considera un barbat implinit
pai ce sa-ti doresti mai mult decat sa stai langa faptura alcatuita din cele mai importante elemente: lemn, fier si rugina
