Arhiva > Arhiva
Stiati ca.....
silviu:
da!
frankfurt:
5 efecte secundare neplăcute ale gumei de mestecat
A mesteca gumă pare un obicei destul de inofensiv, dar studiile mai recente arată că el poate avea consecinţe nocive asupra sănătăţii, în mod direct sau indirect.
Iată 5 dintre aceste posibile efecte dăunătoare ale consumului de gumă de mestecat:
Mănânci mai puţine fructe şi legume şi mai multă "junk food"
Circulă ideea că a mesteca gumă înainte de masă reprezintă un mijloc de a reduce foamea, astfel ajungând să mâncăm mai puţin. Dar un studiu recent publicat în jurnalul Eating Behaviors arată că, în realitate, guma mestecată înainte de masă nu are efect asupra numărului de calorii consumate; ba mai mult, guma cu aromă de mentă reduce consumul ulterior de fructe şi măreşte probabilitatea de a consuma alimente precum cartofi prăjiţi şi dulciuri. Cercetătorii cred că aroma de mentă din gumă face ca gustul fructelor şi al legumelor să pară amar.
Pentru controlul poftei de mâncare, specialiştii recomandă să bem, înainte de masă, mai curând o ceaşcă de ceai verde, care reduce apetitul şi poate chiar ajuta în mod direct la pierderea în greutate.
Poate provoca probleme ale mandibulei
Disfuncţia temporo-mandibulară se manifestă prin simptome precum dureri ale mandibulei, ale muşchilor masticatori şi ale articulaţiei temporo-mandibulare (articulaţia prin care mandibula maxilarul inferior - se leagă de craniu). În cazul celor care mestecă întruna gumă, apare suprasolicitarea acestei articulaţii şi a muşchilor masticatori, explică dr. Don Atkins, medic stomatolog din California.
Multe dintre aceste persoane se aleg cu contracturi dureroase ale muşchilor mandibulei, capului şi gâtului, ceea ce poate duce, cu timpul, la apariţia durerilor de cap, de urechi ori de dinţi.
În locul gumei, spun specialişti, mâncaţi mai bine un măr, care satisface nevoia de a mesteca şi, totodată, reduce riscul bolilor cardiovasculare.
Probleme gastrointestinale
Sindromul intestinului iritabil este o tulburare gastrointestinală caracterizată prin dureri abdominale, crampe şi tulburări de tranzit intestinal.
După opinia dr. Patrick Takahashi, şeful secţiei de gastroenterologie de la St. Vincent Medical Center, Los Angeles, mestecarea gumei contribuie la agravarea problemelor celor ce suferă de acest sindrom. În timp ce mestecă, ei înghit şi cantităţi mari de aer, ceea ce duce la balonare şi dureri în abdomen.
Iar diferiţi îndulcitori artificiali, adesea utilizaţi la fabricarea gumei, precum sorbitolul şi manitolul, pot provoca diaree chiar şi la persoane sănătoase.
Guma de mestecat afectează dinţii
În încercarea de a evita efectul laxativ al îndulcitorilor artificiali, unii recurg la guma înducită chiar cu zahăr, dar aceasta este foarte dăunătoare pentru dinţi: ea pur şi simplul scaldă dinţii în zahăr, cauzând apariţia cariilor, explică dr. Atkins.
Înghiţi mercur fără să ştii
Problema apare în cazul celor care au plombe dentare din amalgam, un aliaj metalic ce conţine argint şi mercur. Unele cercetări arată că guma de mestecat poate extrage mercur din aliaj, ducând la înghiţirea constantă de mici cantităţi din aceste metal.
Intoxicarea cu mercur poate duce la boli neurologice, maladii cronice şi tulburări mintale; din fericire, spune dr. Takahashi, cantităţile de mercur extrase de gumă din aliaj sunt foarte mici şi este improbabil să se acumuleze în corp până la niveluri toxice. Dar este un efect de care e bine să fim conştienţi
frankfurt:
Cinci strategii prin care restaurantele fast-food stimulează creşterea consumului
Restaurantele de tip fast-food folosesc o serie de metode prin care consumatorii sunt tentaţi să mănânce mai mult, chiar dacă nu le este foame, se arată într-un studiu al Universităţii din Illinois, SUA, citat de dailymail.co.uk.
De la publicitatea agresivă, care stimulează vizual şi olfactiv senzaţia de foame, până la porţiile supradimensionate, există numeroase metode prin care industria fast-food încurajează clienţii să consume mai mult - un fenomen care a devenit una dintre principalele cauze ale obezităţii la nivel global.
Într-un nou studiu, Brian Wansink, de la Universitatea din Illinois, a investigat tendinţa oamenilor de a mânca mai mult decât au nevoie, observând că un rol esenţial îl joacă modul de prezentare a mâncării.
Printre cele mai importante strategii utilizate de restaurantele de tip fast-food se numără următoarele:
- Stimularea vizuală a clientului
Situate pe bulevardele din marile oraşe, în centre comerciale şi benzinării, restaurantele de tip fast-food atrag clienţii în timp ce aceştia se află la cumpărături sau călătoresc într-un anumit loc, chiar şi atunci când nu le este foame.
Stimularea vizuală vine odată cu afişele din vitrină şi ofertele situate în spatele tejghelei, în care produsele fast-food apar, supradimensionate, în imagini ce induc senzaţia de foame.
Pe lângă stimularea vizuală, lanţurile fast-food mizează pe dorinţa oamenilor de a fi împreună cu ceilalţi, oferind un spaţiu în care clienţii să stea la masă, alături de alte persoane - ceea ce înseamnă că aceştia vor sta mai mult timp şi vor petrece mai mult timp împreună.
- stimularea auditivă şi olfactivă
Restaurantele fast-food folosesc din plin stimularea olfactivă, servind clienţii la casă, unde aceştia stau la coadă şi văd ce a cumpărat persoana din faţa lor. Clientul următor are astfel tendinţa să comande mai mult atunci când îi vine rândul.
Un rol important îl joacă şi muzica, mai ales muzica pop lentă, care îi încurajează pe clienţi să petreacă mai mult timp în restaurantul respectiv.
- Comoditatea
Restaurantele de tip fast-food au început să creeze tot felul de facilităţi şi oferte pentru atragerea clienţilor - de la opţiunea drive-in pentru şoferi până la meniurile cu un fel principal, o băutură şi cu desert inclus.
Iar acest lucru nu se întâmplă pentru a economisi timpul clientului ocupat, ci pentru a-l determina să consume mai mult, având în vedere că, potrivit studiilor, una dintre cele mai puternice influenţe asupra consumului o reprezintă accesul cât mai simplu la produse.
- Schimbarea percepţiei asupra mărimii porţiilor
Aşa-zisele oferte de meniuri constituie altă strategie de a-i încuraja pe oameni să mănânce mai mult. Acestea creează falsa impresie că oamenii economisesc bani, când, de fapt, ei cumpără mai multă mâncare decât au nevoie. Dacă un client cumpără un burger cu cartofii prăjiţi incluşi în meniu, acest lucru înseamnă că va mânca ambele produse, chiar dacă s-ar fi săturat doar cu burgerul, de exemplu.
Un rol important îl joacă, de asemenea, modul de servire a porţiilor. Dacă oamenii primesc bucăţile de pui într-o cutie mare, vor considera că este vorba despre o singură porţie şi, cel mai probabil, vor mânca tot. Dar dacă aceeaşi cantitate de pui este împărţită în trei porţii, servite în trei cutii mai mici, oamenii au o probabilitate mai redusă de a mânca tot.
- Când excesul devine regulă
Lanţurile fast-food oferă produsele într-o varietate de mărimi, dar clientul este încurajat să aleagă porţia cea mai mare, prezentată drept oferta cea mai avantajoasă. Acesta are tendinţa să mănânce tot, după cum s-a explicat mai sus, fără să îşi facă griji în legătură cu cantitatea.
În cazul acesta, strategia industriei fast-food este aceea de a transforma în regulă consumarea porţiilor mari, în loc de porţiile medii sau mici
dianna:
interesant. dar ziceam ca frumos ar fi sa pui si link.
almi_gabi:
--- Citat din: frankfurt din Duminică, 19 Ianuarie 2014, 09:59 ---...
Agenţia Americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA) a decis să ia măsuri în ceea ce priveşte paracetamolul, lansând un avertisment oficial că dozele mai mari de 325 de miligrame pot dăuna ficatului.
....
--- Terminare citat ---
--- Citat din: silviu din Duminică, 19 Ianuarie 2014, 10:29 ---
--- Terminare citat ---
hai ca m-ati facut sa ma uit pe tabletele de paracetamol - un paracetamil sinus - din care mai iau eu - are 500 mg paracetamol iar un theraflu are 650 mg , pfiuu, grav !!! :faint:
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă