Arhiva > Arhiva
Stiati ca.....
wonderland:
da, nu mai merge linkul ala. Dar ma bucur sa te "vad", Lia :flori:
Uite, https://ro-ro.facebook.com/pages/Muzeul-ou%C4%83lor-%C3%AEncondeiate-Lucia-Condrea-Moldovi%C5%A3a-Bucovina/166440456788568
http://www.primariamoldovita.ro/muzeu_condrea.html
Am gasit si un filmulet pe you tube dar il pun la topicul cu Bucovina.
frankfurt:
Încă un mit despre cafea a fost spulberat
Ideea că bând cafea ne deshidratăm este un mit, spun oamenii de ştiinţă de la Universitatea Birmingham, care cer actualizarea recomandărilor medicale oferite publicului, pentru a reflecta noile descoperiri.
Câteva ceşti de cafea pe zi pot să hidrateze în aceeaşi măsură ca şi apa, spun cercetătorii.
Ideea că ingestia de cafea duce la deshidratarea organismului datează de acum mai mult de 80 de ani (dn 1928) şi provine din cercetări realizate cu ajutorul unor mostre de cafeină, care arătau că această substanţă măreşte diureza (eliminarea de urină prin rinichi) şi că poate duce la o stare de uşoară deshidratare cronică a corpului.
Dar nu e vorba numai despre cafeină, au explicat acum cercetătorii, ci despre interacţiunea dintre cafeină şi multe alte componente ale cafelei, astfel încât studiul din 1928 nu este neapărat relevant pentru viaţa modernă.
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Birmingham au decis să verifice aceste informaţii şi au rugat 50 de bărbaţi sănătoşi să bea fiecare câte 4 căni cu cafea sau 4 căni cu apă, timp de 3 zile, cei care băuseră apă trecând apoi la cafea şi invers.
Toţi participanţii au consumat aceleaşi alimente pe durata studiului şi nu au avut voie să facă exerciţii fizice intense şi să consume alcool.
Analiza sângelui şi a urinei a arătat că bărbaţii au prezentat aceeaşi stare de hidratare atât atunci când au băut cafea, cât şi atunci când au băut apă şi că au eliminat cantităţi egale de urină. Rezultatele au fost publicate în jurnalul PLOS ONE.
Aşadar, cafeaua nu provoacă deshidratare, cel puţin atunci când este băută în cantităţi moderate.
Dr. Frankie Phillips, din cadrul British Dietetic Association, este de părere că o cantitate mică de cafea foarte concentrată, precum espresso, ar putea să determine o uşoară deshidratare, dar că, în cazul cafelei obişnuite, efectul diuretic al cafeinei este compensat de conţinutul de apă din băutură, deci nu apar dezechilibre ale stării de hidratare a organismului.
frankfurt:
De ce au oamenii nevoie de somn?
Somnul pare o activitate riscantă pentru om şi alte animale: le pune în primejdie, făcându-le mai vulnerabile în faţa prădătorilor, şi le împiedică să umble după hrană sau parteneri de împerechere o mare parte a timpului. Din punct de vedere evolutiv, pare o activitate inutilă şi chiar periculoasă. Totuşi, animalele dorm, deci somnul trebuie să aibă un rost. Recent, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că somnul este preţul pe care îl plătim pentru învăţare şi memorie.
Doi oameni de ştiinţă de la University of Wisconsin School of Medicine and Public Health au lansat o nouă ipoteză privind somnul, numită ipoteza homeostaziei sinaptice, sau SHY (synaptic homeostasis hypothesis), care contrazice ideea larg acceptată că somnul întăreşte conexiunile cerebrale.
Dr. Dr. Giulio Tononi şi dr. Dr. Chiara Cirelli cred că, dimpotrivă, somnul slăbeşte conexiunile dintre neuroni, permiţând copului să economisească energie, să evite stresul celular şi să menţină capacitatea neuronilor de a răspunde selectiv la stimuli.
Somnul este preţul pe care îl plătim pentru învăţare şi memorie, spune dr. Tononi. În stare de veghe, învăţarea întăreşte conexiunile sinaptice din creier, mărind nevoia de energie şi saturând creierului cu informaţii noi. Somnul permite creierului să se reseteze, ajutând la integrarea informaţiilor nou-învăţate cu amintirile deja consolidate, astfel încât creierul să poată începe ziua următoare cu forţe noi. Cercetătorii şi-au publicat ipoteza în jurnalul Neuron.
Concepţia lor se sprijină pe observaţiile realizate în cursul a numeroase studii ale somnului şi stării de veghe la mai multe specii de animale, de la musculiţele de oţet şi până la om. Ipoteza SHY a fost elaborată pe baza datelor moleculare, electrofiziologice şi comportamentale, precum şi cu ajutorul unor simulări computerizate.
Conceptul de homeostazie sinaptică se referă la capacitatea creierului de a menţine un echilibru în ceea ce priveşte forţa conexiunilor dintre celulele sale neuronale.
Somnul sporeşte capacitatea de învăţare prin amplificarea unor trăsături importante ale memoriei, inclusiv achiziţia de noi date, consolidarea, extragerea esenţialului, integrarea şi uitarea inteligentă (a aspectelor neesenţiale), care permite creierului să evite acumularea de detalii lipsite de importanţă.
Dar, contrar opiniei curente, care consideră că aceste trăsături sunt amplificate în somn prin intensificarea conexiunilor sinaptice, Cirelli şi Tononi cred că, dimpotrivă, consolidarea şi integrarea informaţiilor, ca şi refacerea capacităţii de învăţare, se datorează proprietăţii somnului de a reduce intensitatatea sinaptică şi de a mări proporţia informaţiilor esenţiale faţă de cele neesenţiale.
Ipoteza, deşi sprijinită pe un număr de dovezi ştiinţifice solide, scoate în evidenţă şi aspecte încă neelucidate. Una dintre întrebări este dacă creierul poate realiza homestazie sinaptică şi în starea de veghe, prin activarea selectivă a unor circuite cerebrale, în vreme ce altele s-ar odihni, inactivate temporar, şi s-ar putea astfel reseta.
frankfurt:
De ce lansează SUA un avertisment cu privire la paracetamol şi cum reacţionează autorităţile din România?
Agenţia Americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA) a decis să ia măsuri în ceea ce priveşte paracetamolul, lansând un avertisment oficial că dozele mai mari de 325 de miligrame pot dăuna ficatului.
FDA solicită doctorilor să nu mai prescrie medicamente de tip combinaţie care conţin mai mult de 325 de miligrame de paracetamol per doză. Anumite medicamente contra durerii, precum Percocet, Vicodin sau codeina, conţin de multe ori paracetamol, iar pacienţii cărora le-au fost prescrise aceste medicamente de multe ori nu realizează acest lucru. Din acest motiv, pacientul poate duce la situaşţii periculoase, consumând în mod separat paracetamol şi ajungând la un nivel periculos al acestui medicament în organism.
Aproximativ jumătate din cazurile de supradoză de paracetamol din SUA ce duc la insuficienţă a ficatului sunt provocate accidental. Totuşi, avertismentul FDA nu se referă la medicamentele prescrise fără reţetă, urmând ca regulile pentru acestea să fie actualizate ulterior. Până atunci, FDA plănuieşte să retragă autorizaţiile de comercializare tuturor medicamentelor care nu respectă limita de 325 de miligrame.
Agenţia Americană pentru Alimente şi Medicamente a cerut pentru prima dată această limită în 2011, cerând producătorilor să se conformeze luna aceasta, însă nu toate companiile au fost de acord, astfel că încă se găsesc pe piaţă medicamente care conţin doze mai mari de 325 de miligrame.
Paracetamolul este mai periculos decât ar putea părea la prima vedere, ucigând anual 150 de persoane în SUA şi provocând uneori boli de piele rare.
Cum răspund autorităţile din România?
Paracetamolul prezintă risc de afectare hepatică la asocierea cu alcoolul sau consumat în exces, Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) atrăgând atenţia asupra importanţei de a se respecta dozele recomandate, pentru a se evita, pe cât posibil, apariţia reacţiilor adverse.
Precizările vin la întrebările jurnaliştilor privind posibilele reacţii adverse ale paracetamolului, că urmare a unui articol apărut în presă americană.
ANM precizează că toate informaţiile sunt deja cunoscute şi incluse în prospectul tuturor medicamentelor pe bază de paracetamol, în Uniunea Europeană.
"Sunt informaţii despre dozele uzuale recomandate (1-2 comprimate la intervale de 4 ore, administrate la nevoie), despre doză maximă recomandată (pentru adulţi, 4g, pentru copii 6-12 ani, 60 mg/kg/zi repartizat în prize egale), despre reacţiile adverse posibile (erupţii, mâncărime, scăderea numărului de trombocite, agranulocitoză cu faringită şi febră- neaşteptat, afectare hepatica, colică renală", arată ANM.
Totodată, se mai atrage atenţia că, la doze mari şi tratament prelungit, paracetamolul poate produce afectarea funcţiei renale până la insuficienţă renală cronică.
Eate de asemenea amintit riscul de afectarea hepatica la asocierea paracetamolului cu alcoolul sau riscul în cazul asocierii cu alte medicamente.
"Riscul toxicităţii paracetamolului poate fi crescut la pacienţii aflaţi în tratament cu alte medicamente potenţial hepatotoxice sau medicamente inductoare enzimatice. Anlicolinergicele şi colestiramina întârzie absorbţia paracetamolului. Metoclopramida şi domperidona cresc absorbţia paracetamolului. Tratamentul de lungă durată cu doze mari de paracetamol creşte riscul hemoragie al anticoagulantelorcumarinice", se arată într-un prospect.
Administraţia americană pentru Alimente şi Medicamente a recomandat ca medicii să nu mai prescrie medicamente cu mai mult de 325 de miligrame de paracetamol per tabletă, invocând riscul de boli hepatice, scrie marţi Reuters.
Paracetamolul este utilizat în mod curent, fără a necesita prescripţie, pentru calmarea durerilor şi reducerea febrei
dianna:
Se poate si cu link-uri?
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă