Aici se discuta > Subiecte despre si pentru singles
Singuratatea in doi
micaela:
pai, "o fi" sau "este"? zi din ce-ai invatat la scoala. :)
cred ca razboaiele se nasc din tensiuni indelung acumulate si umflate monstruos. si din inacceparea evidentei ca "nu (mai) merge", deci nevoia de a gasi un vinovat: intotdeauna celalalt.
ar fi minunat daca oamenii ar putea intelege si accepta ca uneori niciunul nu e vinovat si ca doar nu pot construi un "impreuna" frumos. s-ar desparti prieteni si cu sentimente reciproce de afectiune.
julia:
dragostea e perfecta, noi nu
janeta:
--- Citat ---la restul ce se intimpla si cind e declicul care ii face sa nu mai recunoasca persoana de linga?
--- Terminare citat ---
cred ca atunci cand ajung sa se cunoasca in profunzime , jul .
la inceput totul e roz , fiecare incearca sa apara in fata celuilalt conform dorintei partenerului dar , cand incepe oboseala prefacatoriei , atunci apar si aspectele reale ale personalitatii fiecaruia . si nu intotdeauna sunt intro dulce armonie ;D
julia:
m-am intristat...
puiule, pai atunci oamenii sunt de fapt rai si insensibili si doar se prefac pina nu mai pot iar la final le cade masca?!?
micaela:
nu Jul. isi dau seama, doar, ca nu se potrivesc. pot fi ok si unul si altul, dar prea diferiti. eu nu cred niciodata in cei care afirma ca unul e (nebunul de) alb si celalalt negru. poate unul e culoare rece si celalalt calda. :) poate unul e culoare de ulei si nu fuzioneza cu acuarela. :) poate ar fi cazul sa plec odata la cumparaturi, in loc sa aberez aici :))
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă