Aici se discuta > Subiecte despre si pentru singles
Singuratatea in doi
iulia17:
se vede ca e ceva dedesubt, dar e prea seara ca sa intreb ce. tu stii mai bine.
micaela:
asta cu NOI e destul de … nici nu stiu cum sa ma exprim mai elegant
pt mine care sunt prea mare sa mai cred in basme - suflet pereche, mr. perfect, implinirea in doi, noi,… etc - sunt cam expirate. cred in oameni care se intilnesc si se iubesc, o sa cred pina la moarte, dar nu fiindca sunt perfecti, ci pt ca sunt intelepti si stiu cum sa-si accepte unul altuia limitarile
Steliana, daca asta ti s-a parut ca e o replica in dezacord la postarea ta despre "noi", cred ca nu asta s-a dorit...
Jul zicea, cu obida, ca nu mai crede.... dar crede, spera, totusi. stiu eu. ;) ca doar speranta decedeaza ultima :D
steliana:
stiu si vreau sa ma ajuti!
intrebare: de ce un copil ( aproape de trei ani) crescut in cele mai bune conditii, fara lipsuri, colectivitate, rosteste cuvinte in engleza de la doi ani, dansatoare, stie toate personajele din absolut toate desenele animate existente la aceasta ora, melodii preferate , etc. ...
atunci cand - pe romaneste - i se pune pata, nu vrea sa se imbrace si nimeni nu o poate impaca cu nimic?
sa nu-mi spui ca e treaba de "arc" ... ca o dau p,aia cu copii de cristal
steliana:
ucigase frumoase, ce sunteti!
iulia17:
ar trebui sa imi dai mai multe detalii, dar preferabil cind ne vedem ca sa putem discuta.
pina atunci tot ce pot sa spun este ca reactiile copilului sunt INTOTDEAUNA raspuns la reactiile parintilor. asa ca nu la el trebuie sa caute cauza ci la ceilalti
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă