Excursii si evenimente > Feed-back-uri, impresii, fotografii din excursiile si vacantele noastre
Workshop-ului Dezvoltare personala Brasov, 29-30 ian. 2011
catalin sinaia coach:
Coaching-ul este o abordare moderna in modul de gandire, planificare si actiune.Mai exact vorbind, in ce priveste ceea ce este posibil sa se dobandeasca sau sa se realizeze.
Clientul, in programul de coaching, este asistat de Coach sa isi clarifice, sa isi stabileasca mai bine obiectivele, unde vrea sa ajunga si mai ales cum sa si le indeplineasca. Mult mai simplu, mai repede si mai eficient decat le-ar fi facut singur.
“Coaching-ul este arta facilitarii performantei, invatarii si dezvoltarii.” Myles Downey – Effective Coaching
In acest Program de Dezvoltare Personala vom incepe cu o mai buna cunoastere de sine. Care va insemna o intelegere mai clara a ceea ce facem si a ceea ce vrem sa facem. Ca finalitate, ceea ce vrem sa fim-devenim, va da un sens mai profund telurilor noastre si va insemna o realiniere a obiectivelor.
Primul modul este orientat spre explorarea Valorilor personale. Este un mod autentic de a gandi, de a alege si a de ne face viata mai implinita.
In decembrie am urmarit prezenta valorilor personale in planurile curente ale vietii noastre. Au fost momente de reflectie, (re)cunoastere. Detaliile planurilor de actiune, strategie vor urma in continuarea modulului doi.
Cel de-al doilea modul este orientat spre ceea ce ne este Necesar (vital ca identitate), si ceea ce ne intereseaza cu adevarat.
Exercitiile de coaching pe care le propun in cadrul acestor ateliere vor reprezenta si alinieri ale planurilor vietii noastre cu ce este important, semnificativ si necesar.
In acest spatiu personalizat al dezvoltarii, vom explora multidirectional solutiile, oportunitatile si optiunile realitatilor fiecaruia.
Vom transforma impreuna provocarile curente in … altceva decat poate sintem obisnuiti.
catalin sinaia coach:
@Admin: multumim gigi pentru cadrul generos de exprimare si intalnire creat!
@Marcutza: multumesc pentru prezentarea calda ... si aprecieri :)
@Steliana: multumesc pentru deschidere ... si apreciere :) bineinteles.
Despre alegeri si drumuri, inspirat subiectul.
As propune doua directii de abordare, cunoastere.
Analitic si emotional.
Cum spune si Marcutza, valorile ne ofera o certitudine a ceea ce este important pentru noi. Cine sintem de fapt. Ce deschide perspectiva a ceea ce dorim cu adevarat.
De aici se vor desprinde o parte din obiective ... cele esentiale ?!
steliana:
frumos covor ... ai asternut, Catalin!
Asta-mi aminteste de o intamplare ... atunci cand a trebuit sa vorbesc pentru prima data in fata a ... peste o suta de persoane.
Retraiesc si acum momentele...
Am urcat pe scena. Am simtit cum buzele incep sa se usuce. Simteam cum glasul venea de undeva din plexul solar. Obrajii erau precum ... merele in parg.
In fata celor prezenti, mi-am facut cunoscuta starea. Mi-au acceptat-o.
Dupa primele minute, incep sa prind curaj.
Vorbeam despre ... relatia sef subaltern. Cuvintele ieseau fara sa le aleg.
Cand simt ca am devenit stapana ... incep sa privesc aproape pe fiecare in ochi.
Sala ma privea ... Sala ma asculta ... Nu mai stiu cat.
Stiu doar ca m-au trezit aplauzele ... Ma inclin in semn de respect, zambesc... si spun: de acum v-as vorbi pana dimineata! Mai vreau!
Si sala-mi raspunde: si noi... si noi...
Acum ... privesc la covorul asternut ...
Este afara. Afara ninge viscolit.
Ma apropii de covor, ca intr-un semn de recunoastere.
Simt ca va fi ca intr-o confruntare ...
Ma aflu la un capat al covorului. Privesc la picioarele mele si ... hotarasc sa-mi dau jos bocancii murdari de ... cotidian, de criza (controlata (?) sau nu ...)
Scot piciorul drept din bocanc si incerc sa fac primul pas.
Dar tai!
Sub covor intuiesc o gheata mai subtire decat grosimea lui ...
Sub gheata ... oare este apa sau pamant ...?
Decid sa fac pasul... sa pun intai calcaiul sau toata talpa piciorului?
Vad cat de alb este ciorapul din picior. In gand ma felicit pentru alegerea culorii ... care ma ajuta sa-mi urmaresc cu fiecare pas...
In acest timp ... am calcat!
Ridic piciorul stang pentru a merge mai departe. Fac si acest pas.
Simt ca la urmatorul pas, va fi ... infruntarea. Cu piciorul ridicat incerc o apropiere. Incerc sa am o comunicare cu gheata ... la o distanta insesizabila, inteleg...metacomicarea.
Gheata intelege si transmite dorinta mea, ca intr-un joc domino. De la stanga a plecat intrebarea, de la dreapta a venit raspunsul.
Eram acceptata!
Acum fac fiecare pas intr-un respect total.
Ajung la celalalt capat al covorului. Respir ususrata. Privesc peste umar, covorul.
Mi-amintesc la inceputul drumului era o dunga imaginara... care te facea sa alegi pe care parte a covorului preferi sa pasesti. Am ales partea...dreapta.
Dar unde este dunga? Realizez cum gheata a fost si aici implicata.
Zambesc, multumesc in sinea mea... si realizez ca mai am ceva de facut.
Pornesc drumul catre inapoi, de data aceasta mergand pe partea stanga a covorului, ajung de unde plecasem, ridic bocancii... si cu cate unul in fiecare mana, pasesc cu piorul drept pe partea dreapta iar cu piciorul stang pe partea stanga ... in drumul care era ca un alt inceput.
Iar ajung la capatul covorului... aici, nimeni. Mai stau o vreme. Tot nimeni.
Privesc la infruntarea fulgilor cu vantul puternic.
Parca aud un glas ... nu deslusesc nimic. Ma uit peste umar la covor... peste covor nici un fulg de zapada.
Iar aud glasul. Deslusesc ceva ...
sa ...
sa...
Inteleg cuvantul. Inteleg ca trebuie pastrat.
Poate fi rostit ... doar ATUNCI.
catalin sinaia coach:
:) demers asa curajos de exprimare
be dare, be care, be yourself, just be
intamplarile au importanta si semnificatia pe care le-o atribuim noi
importanta pe care o alegem
avem libertatea de a alege ce este important
--- Citat din: steliana din Duminică, 23 Ianuarie 2011, 12:52 ---frumos covor ... ai asternut, Catalin!
Asta-mi aminteste de o intamplare ... atunci cand a trebuit sa vorbesc pentru prima data in fata a ... peste o suta de persoane.
Retraiesc si acum momentele...
Am urcat pe scena. Am simtit cum buzele incep sa se usuce. Simteam cum glasul venea de undeva din plexul solar. Obrajii erau precum ... merele in parg.
In fata celor prezenti, mi-am facut cunoscuta starea. Mi-au acceptat-o.
Dupa primele minute, incep sa prind curaj.
Vorbeam despre ... relatia sef subaltern. Cuvintele ieseau fara sa le aleg.
Cand simt ca am devenit stapana ... incep sa privesc aproape pe fiecare in ochi.
Sala ma privea ... Sala ma asculta ... Nu mai stiu cat.
Stiu doar ca m-au trezit aplauzele ... Ma inclin in semn de respect, zambesc... si spun: de acum v-as vorbi pana dimineata! Mai vreau!
Si sala-mi raspunde: si noi... si noi...
Acum ... privesc la covorul asternut ...
Este afara. Afara ninge viscolit.
Ma apropii de covor, ca intr-un semn de recunoastere.
Simt ca va fi ca intr-o confruntare ...
Ma aflu la un capat al covorului. Privesc la picioarele mele si ... hotarasc sa-mi dau jos bocancii murdari de ... cotidian, de criza (controlata (?) sau nu ...)
Scot piciorul drept din bocanc si incerc sa fac primul pas.
Dar tai!
Sub covor intuiesc o gheata mai subtire decat grosimea lui ...
Sub gheata ... oare este apa sau pamant ...?
Decid sa fac pasul... sa pun intai calcaiul sau toata talpa piciorului?
Vad cat de alb este ciorapul din picior. In gand ma felicit pentru alegerea culorii ... care ma ajuta sa-mi urmaresc cu fiecare pas...
In acest timp ... am calcat!
Ridic piciorul stang pentru a merge mai departe. Fac si acest pas.
Simt ca la urmatorul pas, va fi ... infruntarea. Cu piciorul ridicat incerc o apropiere. Incerc sa am o comunicare cu gheata ... la o distanta insesizabila, inteleg...metacomicarea.
Gheata intelege si transmite dorinta mea, ca intr-un joc domino. De la stanga a plecat intrebarea, de la dreapta a venit raspunsul.
Eram acceptata!
Acum fac fiecare pas intr-un respect total.
Ajung la celalalt capat al covorului. Respir ususrata. Privesc peste umar, covorul.
Mi-amintesc la inceputul drumului era o dunga imaginara... care te facea sa alegi pe care parte a covorului preferi sa pasesti. Am ales partea...dreapta.
Dar unde este dunga? Realizez cum gheata a fost si aici implicata.
Zambesc, multumesc in sinea mea... si realizez ca mai am ceva de facut.
Pornesc drumul catre inapoi, de data aceasta mergand pe partea stanga a covorului, ajung de unde plecasem, ridic bocancii... si cu cate unul in fiecare mana, pasesc cu piorul drept pe partea dreapta iar cu piciorul stang pe partea stanga ... in drumul care era ca un alt inceput.
Iar ajung la capatul covorului... aici, nimeni. Mai stau o vreme. Tot nimeni.
Privesc la infruntarea fulgilor cu vantul puternic.
Parca aud un glas ... nu deslusesc nimic. Ma uit peste umar la covor... peste covor nici un fulg de zapada.
Iar aud glasul. Deslusesc ceva ...
sa ...
sa...
Inteleg cuvantul. Inteleg ca trebuie pastrat.
Poate fi rostit ... doar ATUNCI.
--- Terminare citat ---
steliana:
Multumesc pentru TOT.
A fost o alta oportunitate.
Am combinat viziunea din propriul trecut cu cea care a venit din interior.
Am adunat resursele care imi dau curajul sa fac pasii urmatori.
A disparut teama care te face sa spui de fiecare data toate rugaciunile ... inaintea curajului.
Sunt si raman aceeasi ... eu.
Ramane sa vad ... cum sunt privita.
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă