Autor Subiect: Nostalgie  (Citit de 55610 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Caroline

  • Vizitator
Re: Nostalgie
« Răspuns #180 : Marți, 24 Ianuarie 2012, 23:12 »
Cu dedicatie, pentru Mari_a... o nostalgie a mea, ca umil raspuns, adaptat la actualitate...  >:D

Iar şi Iară…

Din norii de demult ai raiului prelins
Pe crupe de bastard ce-ncet cândva le-am lins
A mai rămas o rană ne-nchisă încă, dar
Al cărei cheag, din sânge, s-a transformat în jar…

Ce arde încă, dânsul, în putred dans ascuns
Din nesecat izvoru-i, dorinţi din nou mi-a uns…
N-aş mai putea să fiu ca mai demult fecioară
Nici dacă lumea toată s-ar naşte iar şi iară…

Avem cravata noastră: de-a fi repetitivi,
Chiar repetenţi, aş spune, ca păguboase firi
De pierzători de drumuri, de sfânt şi d-ideal
Pentr-o trăire scurtă şi strâmtă de banal.

De-aceea… culmea, mai abitir salvare
Găsim într-o minciună, cu cât este mai mare…
Şi totuşi chiar ne place, în sunet de fanfară
Să mai uitam că suntem: doar noi, un Iar şi-o Iară…

Înşiruind cuvinte şi-ntortochindu-ni minţi,
Iluzionând că poate suntem iertaţi cuminţi,
Nu mai vedem în noi oglinda dinainte…
Clădim… profiluri false, din proprii oseminte.

De fapt, n-am fost nicicând decât un Iar şi-o Iară,
Oricât revendicăm cea jalnică tiară
De pionieri în vorbe sau exhibiţionişti.
Nickname nu ai a pierde… nu ai nici ce sa rişti.

Caroline

Mari_a

  • Vizitator
Re: Nostalgie
« Răspuns #181 : Miercuri, 25 Ianuarie 2012, 10:30 »
Frumoooos!
Am citit-o de mai multe ori, ca sa o inteleg bine.  ::)
Multumesc!

Tot din Arghezi, dintr-un psalm :

Sunt vinovat ca am ravnit
Mereu numai la bun oprit.
Eu am dorit de bunurile toate...
M-am strecurat cu noaptea in cetate
Si am pradat-o-n somn si-n vis,
Cu bratu-ntins, cu pumnu-nchis.
Ispitele usoare si blajine
N-au fost si nu sunt pentru mine.
In blidul meu, ca si in cugetare,
Deprins-am gustul otravit si tare.
Ma scald in gheata si ma culc pe stei,
Unde da bezna eu framant scantei,
Unde-i tacere scutur catusa,
Dobor cu lanturile usa.
Cand ma gasesc in pisc
Primejdia o caut si o isc,
Mi-aleg poteca stramta ca sa trec,
Ducand in carca muntele intreg.
Pacatul meu adevarat
E mult mai greu si neiertat.
Cercasem eu, cu arcul meu,
Sa te rastorn pe tine, Dumnezeu!
Talhar de ceruri, imi facui solia
Sa-ti jefuiesc cu vulturii taria.
Dar eu ravnind in taina la bunurile toate,

Ti-am auzit cuvantul, zicand ca nu se poate.

Caroline

  • Vizitator
Re: Nostalgie
« Răspuns #182 : Miercuri, 25 Ianuarie 2012, 22:24 »
Fain! Nu stiu de ce, dar eu nu-l stiam pe Arghezi asa... Ba stiu, cred ca sunt tributara celor pe care le-am facut in scoala. Mai nou, am inceput sa descopar ca si Alecsandri era de fapt mult mai mult dramaturg decat doar poetul din "Iarna pe ulita"...   :coolsmiley:

Alt gen de nostalgii... amestecate:

În seara asta am fost la teatru. Da, da: o dată pe an, Teatrul Naţional Bucureşti are spectacol… până şi aici, într-un mic târg de provincie . Adevărul e că m-am simţit foarte bine... aşa cum nu m-am mai simţit de mult…

În afară de piesa “Cinci acte de dragoste” – o comedie uşoara americană – o altă chestia care m-a distrat la culme a fost faptul că am recunoscut, pe acelaşi rând cu mine, un fost elev de-al meu (era în clasa a XII-a acum 10 ani). Genul mic, slab, mucalit... dar de o sensibilitate ieşită din comun, bine disimulată. Făcea pe-atunci grafică pentru revista liceului şi era în "cea mai bună clasă", adică cea de info…

Îmi amintesc că odată le-am dat o temă la ora de biologie… au făcut-o "la comun" - tocilarii teoria, alţii pe calculator şi el cu « designul ». Au multiplicat-o pe calculator, cu mici modificări pe ici pe colo de la unul la altul, şi au încercat să mi le "vândă" ca şi lucrări independente… M-am prins… Dar el, ca de obicei, era "negociatorul"... "Dar, doamna profesoară, nu vă daţi seama de valoarea adăugata a acestei lucrări colective... "

Altădată... ne refugiasem în laboratorul de fizică, cu 2 colegi mai tineri - asta ca să nu mergem în pauze în cancelarie şi să ne formăm ticuri verbale în „limbaj de lemn"…
Într-o zi, elevul meu şi cu încă unul dintr-a XII-a au venit în pauza mare, ne-au servit cu ciocolată şi şi-au aprins o ţigară cu noi... Nimeni n-a zis nimic (noi, « profii », eram doar cu 6-7 ani mai "maturi" decât ei). A doua zi cineva ne-a pârât şi domnul director ne-a dat "mustrare" în cancelarie că dispreţuim valorile şcolii (adică ale cancelariei), facem „bisericuţe”,  încurajăm viciile etc.

Nu ştiu de ce, aproape toată piesa, i-am urmărit reacţiile... erau aceleaşi. Mă distrau exact aşa cum mă distrau reacţiile lui la oră de acum 10 ani. De fapt, nu prezenţa lui conta. Oricum şi oriunde ar fi avut loc, acea piesă de teatru mi-a amintit de tinereţe, de libertate.
Şi nu a fost numai asta. Sunt convinsă că 90% din sala aceea arhiplină plină era ocupată de oameni care au făcut un sacrificiu pentru cei 13 lei biletul de persoană. Dar cu toate acestea, au fost în stare să-şi ia nevasta şi copiii de mână si să meargă la teatru, să râdă din toată inima, să aplaude, să ovaţioneze actorii în picioare şi să la ofere flori şi să "socializeze" între ei în drum spre casă…

OAMENI NORMALI. Chiar şi într-un târg amărât, în care Teatrul Naţional Bucureşti nu ajunge decât cel mult o dată pe an...


2008. Cred ca de-atunci n-am mai fost la teatru.    :idiot2:

Online admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 13225
Re: Nostalgie
« Răspuns #183 : Joi, 01 Noiembrie 2012, 19:27 »
Adulti fiind traim, indiferent de modul si pana unde am evoluat, cu nostalgia copilariei, A jocului, a obiectelor de care ne amintim. Si evident a prietenilor din copilarie. Nu o sa pot uita niciodata serile petrecuta pe strada copilariei. Cu povestile pe care le inventam fiecare, cu ras, chiote si bucurie...

Copil fiind am fost intotdeauna fascinat si tare mi-ar fi placut sa am sau macar sa stau intr-o casuta din pom. Recunosc ca si acum mi-as dori asa ceva...Am tot scotocit eu si am dat de un articol care avea inserate poze cu cateva dintre cele mai frumoase casute de pom, sau treehouses...

Daca apasati pe imagini o sa vedeti fotografiile la o rezolutie si la o dimensiune optima. Mai nou am inceput sa urc pe http://tnypic.net/ mult mai bun si mai rapid ca incarcare decat tynpic.com.
















Acesta din urma este un restaurant din Noua Zeelanda