Excursii si evenimente > Excursii si evenimente 2026
Unde mergem in vacanta Singles Camp?
dadus:
1 Izvorul tămăduitor de la IzbucÎn judeţul Bihor, la Mănăstirea Izbuc sălăşluieşte un izvor cu apă tămăduitoare. Firicelul de apă izvorăşte chiar în incinta lăcaşului. Curge intermitent, la intervale de 15-30 de minute, şi se transformă în leac vindecător în Vinerea Luminată. Oricât de gravă ar fi suferinţa cuiva, la Izbuc îşi găseşte alinarea.
Din pacate Izbucul nu mai iese.De obicei iesea doar o data pe an de Sfanta Maria pe 15 august.dar acum nu mai iese.deoarece unii speologi de la noi au vrut sa vada ce e in munte si au cam distrus pe acolo ceva.
Nicoleta Bucuresti:
Turism pe Semeringul bănăţean
În timp ce turiştii străini vin special pentru acest traseu, linia ferată nu este promovată deloc în România.
Linia ferată Oraviţa-Anina este unică în sud-estul Europei. Străinii vin din toată Europa să călătorească pe traseul din Banat, dar în România, linia ferată a fost dată uitării. Nimeni nu-i face vreo reclamă, deşi, cu puţin interes, întreaga zonă ar putea fi redată turismului. Poate fi vizitat cel mai vechi teatru din sud-estul Europei, care se află la Oraviţa, dar şi primul lac artificial din România, lacul Buhui din Anina, sau Peştera cu Oase, unde au fost descoperite rămăşiţele lui Ion de Anina, cel mai bătrân locuitor al Europei.
Arhitectul s-a aruncat de pe viaduct
Construcţia liniei ferate Oraviţa-Anina a fost, în urmă cu aproape două secole, o adevărată provocare pentru ingineri şi arhitecţi. Au existat mai multe proiecte, dar abia în 1855, când iniţiativa a fost preluată de către STEG, s-a conturat un traseu adevărat. Iniţial, în 1847, inginerul Anton Rappos a prevăzut o linie normală în tracţiune cu aburi până la Lişava. Până aici, cărbunele de la Anina ar fi fost adus tras de cai printr-o galerie subterană, lungă, numită Regele Ştefan". Proiectul Rappos a fost modificat radical după 1852, odată cu creşterea performanţei tracţiunii cu aburi şi autorităţile au renunţat la ideea galeriilor subterane. Între anii 1860 şi 1863, inginerii au finalizat construcţia noului traseu de cale ferată normală cu tracţiune cu aburi pe segmentul Oraviţa - Anina, iar punctul de maximă altitudine al liniei a fost atins în tunelul Gârlişte, care a fost cel mai lung tunel de pe traseu. Autorii acestei realizări remarcabile au fost inginerii Anton Rappos şi Karl Dülnig şi arhitecţii Karl Maniel şi Johann Ludwig Dollhoff-Dier. Însă atunci a avut loc un prim eşec: cele două galerii ale tunelului de la Gârlişte nu s-au întâlnit din cauza unei devieri verticale de aproape trei metri. Pentru că nu a suportat eşecul, arhitectul Johann Ludwig Dollhoff-Dier s-a aruncat într-o prăpastie de pe unul din viaductele liniei.
Sculptori din Italia pentru viaducte
La construirea liniei ferate Oraviţa-Anina au muncit populaţia colonizată din Oltenia, alături de bufenii şi tirolezii colonizaţi la Oraviţa după 1717. Au fost aduşi specialişti pietrari din Italia de Nord, cunoscuţi sub numele de friulani, meşteri vestiţi în arta sculpturii în piatră. Ei au lăsat în urmă, pe lângă calea ferată Oraviţa - Anina şi o serie de sculpturi în piatră şi marmură.
Inaugurare cu miniştri din Imperiul austro-ungar
Linia ferată Oraviţa - Anina are o lungime de 34 kilometri, iar construcţia a costat 5 milioane de guldeni. Au fost construite 10 viaducte cu o lungime de 843 metri, 14 tuneluri cu o lungime totală de 2.084 metri şi străpungeri de dealuri pe o lungime de 21.171 metri.
Inaugurarea a avut loc în data de 20 august 1854, cu o locomotivă C-2-t din tipul Engerth. Alături de mecanicul Wenzel Hantscke, în locomotivă s-au aflat inspectorul Dullnig, inginerul Bach şi arhitectul inginer Maniel. După locomotivă şi tender, a fost tractată o platformă descoperită unde au fost amenajate locurile pe care să stea miniştri ai Imperiului austro-ungar: ministrul Thinnfeld, secretarii Layer şi Hocheder, von Gränzenstein şi von Berg, directorul Direcţiei Montanistice Bănăţene, Friedrich Reitz. Pe platformă au mai fost groful von Bissingen de Iam, contele Hermann Gerubel, baronul Anton Baici de Vărădia, groful Julius Despinici de Comorâşte, groful Vladimir Stojanovits de Laţunaş, baronul Wodianer, viitorul ministru, originar din Oraviţa, Jozsef de Szlavy, arhitectul Johann Bibel, inginerii metalurgi Karl Maderspach şi G. Werne, farmacistul Karl Knoblauch, medicul Fr. Bach, fratele inginerului constructor de căi ferate. Datorita asemănării traseului cu calea ferată Semering" din Austria, construită între anii 1845-1854, traseul a fost supranumit Semeringul bănăţean". Această cale ferată are o înclinare de 20, faţă de 14, cum au fost atunci construite. De asemenea, raza curbelor este de 114 metri faţă de celelalte căi ferate care au o rază de 150 metri, ceea ce a necesitat locomotive şi vagoane speciale.
Linia ferată Oraviţa-Anina nu a fost niciodată electrificată şi funcţionează şi în momentul de faţă cu locomotive diesel. Calea ferata Oraviţa-Anina este unicat în România, dar şi în sud-estul Europei. Până nu demult, pe acest traseu au circulat vagoane cum numai în filme au mai putut fi văzute: vagoane de clasa a doua, necompartimentate, cu bănci din lemn, construite în anul 1930. Încălzirea în interiorul trenului se face cu aburi produşi de un cuptor aflat în mijlocul vagonului.
Ion de Anina
Turiştii europeni vin special să parcurgă acest traseu de o frumuseţe deosebită. Însă, turiştii români habar nu au despre ceea ce ar putea vizita în această zonă, neglijată de autorităţi. Teatrul Mihai Eminescu" din Oraviţa este cel mai vechi teatru din sud-estul Europei. Clădirea a fost construită în anul 1816, în stil baroc vienez. Pe scena lui a jucat şi poetul Mihai Eminescu. La Anina s-a construit primul lac artificial din România, lacul Buhui. O descoperire a unor speologi români a făcut ca la Anina să vină turiştii europeni: în Peştera cu oase a fost descoperită o mandibulă, veche de peste 40.000 de ani, considerată a fi cea mai veche rămăşiţă a omului modern din Europa, denumit Ion de Anina.
admin:
Citind ce scrie Nicoleta, ma gandeam cata dreptate are Yulmas, cand mi-a spus azi: ce sa caut eu in concedii in strainatate? Am atat de multe inca de vazut si fotografiat aici, incat nu stiu daca o sa-mi ajunga toata viata pentru a le cuprinde pe toate! Nu-mi permit sa pierd timpul in alta parte! Am fost o singura data iesit, in Austria.
Da, avem norocul ca Romania asta este o tara fantastica si printre multi blegi si hoti, de care a avut in permanenta si din belsug parte, au mai fost unii care au creat cate ceva. Si cate ceva-urile astea care ne-au ramas, sunt atat de deosebite, incat fac din tarisoara asta un loc minunat. N-o spune unul de ala cu tricolor la rever sau la brat, o spune unul care este chiar indrogostit in primul rand de orasul lui si apoi de tara in care s-a nascut. N-as fi vreodata in stare s-o vorbesc de rau sau sa fac vreo comparatie cu alta in defavoarea ei. Si nu neaparat din nationalism sau fixisme subiective, ci pentru ca eu chiar sunt convins ca asa merita.
Pai ce am auzit povestit de la Yuli azi, prin ce locuri deosebite a trecut, a vazut si a fotografiat, nu-mi venea sa cred ca asa ceva este si se intampla la doi pasi de mine si eu habar n-am! Mi-era efect rusine sa zic ca eu la 51 de ani n-am auzit de bucatelele acelea de rai imprastiate prin tara!
Am organizat anul trecut si repet anul acesta excursia cu cele 10 minunatii ale Austriei, in loc sa ma gandesc in primul rand la cele de la mine din tara! Am batut impreuna cu voi locuri sa le zic turistice, nu poate cele cu adevarat valoroase. Pentru ca este mai simplu si mai comod sa mergi pe niste drumuri batatorite, in loc sa apuci pe carari nemarcate. Pai promit, ca anul acesta sa ma documentez sa-mi notez ce scrieti voi, ce-mi mai spune unul-altul gen Yulmas si in 2014, promit sa leg intre ele locurile cele mai interesante, sub forma unor excursii de 4-5 zile. Inedite si in locuri mai putin cunoscute si umblate. Si nu pentru ca n-ar fi foarte frumoase. Ci pentru ca nu le-am descoperit, nu s-a scris despre ele, nimeni n-a fost interesat sa le promoveze etc. Mea culpa, ma revansez in 2014!
dadus:
Banuiesc ca excursia din Apuseni va fi undeva prin M-tii Metaliferi,asa-i?Voi veni in mod sigur.
Anul viitor neaparat trebuie sa faci o tabara de 4-5 zile in Padis,este perla Apusenilor,o sa incers sa fac pe ghidul,oricum traseele sunt foarte bine marcate.
admin:
Iti dau cuvantul meu, Dadus ca acum am inchis cu proprietarul pensiunii din Padis (unde altundeva - ai anticipat perfect!), adica acolo unde vom face excursia din Muntii Apuseni. Curata coincidenta!
Acum incep sa scriu, am traseele, mi le-a dat Yulmas, am si acordul proprietarilor de rezervare, am primit de la ei si confirmarea ca vom fi insotiti sau de Salvamont sau de fiul dansilor, oricum de cineva din zona. O sa stam 4 nopti acolo, 3 de trasee si una la sosire de vizitare a Pesterii Ursilor. Dar pe care cu siguranta, tu, la doi pasi de ea, ai vazut-o deja!
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă