Arhiva > Arhiva
Singur in lupta pentru viata
urasc singuratatea:
Multumesc mult Lucia pentru incurajare. Pot sa iti spun ca am curaj destul,nu sunt nici timida,nici retrasa,insa nu stiu ce se intampla cu cunostintele mele,parca toata lumea vrea sa stea doar in casa,ceea ce pe mine ma nemultumeste.Eu sunt o persoana activa,imi place sa ies la padure,in excursii,la teatru,dar toate astea parca nu au farmec singura,intelegi,nu i asa??
luciamanta:
--- Citat din: urasc singuratatea din Miercuri, 01 Septembrie 2010, 22:14 ---Multumesc mult Lucia pentru incurajare. Pot sa iti spun ca am curaj destul,nu sunt nici timida,nici retrasa,insa nu stiu ce se intampla cu cunostintele mele,parca toata lumea vrea sa stea doar in casa,ceea ce pe mine ma nemultumeste.Eu sunt o persoana activa,imi place sa ies la padure,in excursii,la teatru,dar toate astea parca nu au farmec singura,intelegi,nu i asa??
--- Terminare citat ---
Ai dreptate, Bety. Eu cred ca in curand situatia se va schimba. Vei gasi o persoana sau chiar mai multe cu care sa comunici, sa mergi la teatru, in excursii.
luciamanta:
Redau mai jos, un articol intitulat: "Singuratatea, mai nociva decat alcoolismul si decat fumatul" din Suplimentul saptamanal al Ziarului "Adevarul":
Izolarea socială este mai dăunătoare decât 15 ţigări fumate zilnic, decât alcoolismul sau decât liupsa miscării. Potrivit ultimelor cercetări în domeniu, susţinerea pe care o oferă familia, prietenii şi vecinii creşte cu 50 la sută şansele de a trăi mai mult. Specialiştii au analizat 148 de studii publicate anterior, care au urmărit peste 300.000 de persoane timp de şapte ani şi jumătate, în funcţie de relaţiile sociale şi de starea lor de sănătate. Atunci când cineva face parte dintr-un grup, îi este mai uşor să dea un sens vieţii sale, se îngrijeşte mai bine şi îşi asumă mai puţine riscuri, subliniază dr. Julianne Holt-Lunstad, coordonatoarea studiului. Analiza a ţinut cont doar de integrarea socială, nu şi de calitatea relaţiilor, astfel că cele pozitive pot fi şi mai benefice.
luciamanta:
Am o intrebare care ma preocupa de mai multa vreme: "Sunt oamenii singuri si fara copii mai putin importanti decat ceilalti semeni ai lor?" Cu 3 ani in urma, fiind invitata la nunta unei colege de birou, am avut parte de o serie de remarci din partea unor nuntasi. M-am dus cu drag la nunta respectiva, evident singura. Mi-am gasit un grup de persoane simpatice cu care am conversat si timpul trecea f. repede. Muzica fiind f. buna am dansat toata noaptea, in grup sau de una singura. M-am simtit f.bine, eu chiar dansez f.bine, artistic, as putea spune. Cei din jurul meu au fost surpinsi de faptul ca nu sunt complexata ca sunt singura, ca totusi, am dansat, am conversat cu multa lume, iar la un moment dat m-am si plimbat prin Parcul Herastrau. Era un local din incinta parcului de care v-am vorbit. Si marea majoritate a femelilor (ele faceau constatarile referitor la persoana mea) se tot uitau la mine lung, la mine, cea singura si dezinvolta. Va marturisesc ca pe mine ma trezesc la viata petrecerile, muzica de buna calitate... La acea nunta, erau prezente persoane fel de fel, tinere, varstnice, singure sau nu, dar multe dintre ele nici nu s-au miscat de pe scaun. Chiar credeti ca statutul de persoana singura trebuie sa produca complexe?
Saturnianul:
--- Citat din: luciamanta din Marți, 28 Septembrie 2010, 11:08 --- Chiar credeti ca statutul de persoana singura trebuie sa produca complexe?
--- Terminare citat ---
Sa producă complexe cui? Celui singur sau celorlalţi? Glumeam! :D
Lucia, părerea mea că singurătatea nu trebuie să ne producă complexe nici chiar dacă nu suntem fericiţi cu acest statut. Sau, mai ales dacă nu suntem fericiţi cu acest statut. E un aspect logic în asta. Dacă nu eşti fericit cu statutul de persoană singură, ci doar te-ai adaptat lui pentru a-ţi putea trăi viaţa, înseamnă că nu respingi posibilitatea de a renunţa la acest statut dacă ţi se iveşte ocazia. Or, dacă eşti complexat de statut îţi reduci dramatic şansele de a-l depăşi.
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă