Predeal, o poveste frumoasa
Trei zile cu prieteni, soare, flori dar si ceva flori de zapada si multă, multa voie buna
In prima zi am mers la Diham intr-o zi de vara autentica, ne-am bronzat cu totii
dar, mai ales m-am bucurat că am putut vedea munții cu toata maretia lor.
La cabana ne-a asteptat chiar Mama Oara, o bucurie sa o revad de fiecare data. Toti drumetii o iubesc pentru caldura si bunatatea pe care le emana, te simti ca acasa chiar daca este o cabana de munte si conditiile sunt ca la munte. Eram doar noi când am ajuns dar cabana era rezervata integral. Am luat câte o ciorba, ne-am tras sufletul si apoi am coborât pe un traseu mai scurt. Căldura din ultimele zile a topit toata zapada, din pacate si in zona Diham au inceput exploatari forestiere, cu mizeria de rigoare, dar privelistea a fost nemaipomenita tot drumul. Ghiocei, brânduse la tot pasul, sa tot drumetesti.
La hotel ne-a asteptat o cina delicioasa, foarte amabile doamnele de la Mont Blanc. Conditii bune de cazare, cu o priveliste exceptionala, aer curat, chiar lânga padure. Si ursul a vrut la party, am fost avertizati ca se plimba pe strazile din apropiere Acesta a fost motivul pentru care nu am vrut sa ramanem prea tarziu in padure sau sa ne plimbam seara dupa ce s-a lasat intunericul.
A doua zi prognoza nu era prea imbucuratoare, se anuntau nori, temperaturi mai scazute si ploi. Dar, de dimineata iesise soarele, vremea era placuta. Asa cum va spuneam, uneori lucrurile trebuie luate treptat, fara prea multe planuri, in functie de cum evolueaza vremea. Variante de rezerva aveam destule, zona o cunosc foarte bine. Sa incercam sa ne bucuram de fiecare clipa pe munte, fara sa stam mereu cu grija ca se strica vremea. Stiti vorba ca nu exista vreme urata, ci doar echipament nepotrivit...
Ne-am bucurat precum copiii de plimbarea cu telescaunul, de privelistea de sus de la Clăbucet. Pe drumul spre Gârbova am dat de alte branduse si ghiocei, astfel ca si cei care au ramas la cabana s-au bucurat de florile de munte.
O scurta pauza de energizare si cei mai multi am continuat drumul spre vârf, norii erau departe
Un urcus nu foarte simplu dar cu bocanci buni si ceva vointa totul este posibil. La monumentul dedicat ostasilor romani am cântat, am dansat chiar si o hora. Am vrut sa ne bucuram in tihna de aceste momente, nu era nicio graba, intre timp iesise si soarele. Cu parere de rau, dupa ceva timp am coborat spre Azuga. Floricele la tot pasul in padure, mi-am amintit de traseul pe care l-am facut acum câtiva ani cu Gigi tot aici. Cum a trecut timpul dar natura este neschimbata
Am coborât mai incet, panta fiind mai accentuata in prima parte. Pentru cei care nu au avut rabdare si au luat-o inainte, va reamintesc regulile de drumetie care se condidera ca sunt insusite: odata ce va indepartati de grup sunteti pe cont propriu, nu va asteptati sa primiti indicatii referitoare la traseu. Deci nu sunati, nu trimiteti mesaje, suntem un grup si ramanem impreuna, ne adaptam ritmul in functie de grup.
De la Azuga am revenit la Predeal cu trenul, o experienta inedita pentru câtiva care nu mai fusesera de ani buni cu trenul
Ploaia a inceput exact când am urcat noi in tren, ce puteam sa ne dorim mai mult
Aveam noi planuri mari pentru intoarcere, speram sa mai facem un traseu dar ne-am oprit la o ciorba
A plouat toata seara dar nu mai conta. Asteptam zapada si, intr-adevar, dimineata ningea ca in povesti.. A trebuit sa facem un compromis si am urcat cu masinile pâna la Trei Brazi si apoi am facut o plimbare pe jos la Cabana Poiana Secuilor, suficient cât sa folosim tot echipamentul
A fost o iesire frumoasa, energizanta dar totodata relaxanta, ca pe vremuri cum bine spunea cineva. Aceste excursii au menirea sa ne uneasca, sa ne bucuram impreuna de atmosfera de grup, de natura. Cei care au alte asteptari si preocupari vor afecta aceasta atmosfera faina de prietenie si acest lucru se simte, vrând-nevrând.
Au fost zile faine la Predeal, cu siguranta vom reveni si la anul, pentru cei care mi-au spus deja ca vor sa repete experienta. Intre timp, continuati sa iesiti, bucurati-va de natura, viata e frumoasa!