Autor Subiect: Astept SOARELE inapoi  (Citit de 1905 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 13224
Astept SOARELE inapoi
« : Miercuri, 25 Noiembrie 2020, 07:32 »
Primii fulgi de zapada, vestile ca suntem foarte aproape de un vaccin, previziunile ca in cateva luni o sa ne putem relua viata obisnuita, au fost in week-end trecut, ca stelutele cazute de pe un artficiu de brad... Am mai trait asta in vara, a fost insa atunci doar o scanteie...Suficienta insa si aceea pentru a ma bucura de cateva luni insorite si vesele, de o viata cat de cat apropiata de cea normala...

Acum insa astept sa vad ditamai soarele...Il doresc atat de mult inapoi, sa revin complet la ce a fost inainte...Mi-e dor de imbratisari, de forfota, de petreceri, de baruri pline, de calatorii...
Traiesc sentimentul ca suntem intr-un inceput de sfarsit al nebuniei, asa ca sunt deja in numararea zilelor care au mai ramas pana la normalitate, in nerabdarea de a reveni la bucuriile neingradite de nimic.

Lucrez de doua saptamani pentru re-organnizarea excursiilor mutate din 2020 in 2021, la altele noi, la planuri pe viitor. Toate cautarile, discutiile cu cei de afara, mi-au dat o stare minunata, de mult bine. La fiecare excursie la care am lucrat, m-am transpus in locurile in care urmeaza sa mergem si un semn bun – pentru prima oara de cand a inceput prostia asta -  nu doar rememorand ci efectiv traind anticipat. Deja ma vad acolo...

Omul trebuie sa traiasca cu speranta, sa aiba ceva la care sa se gandeasca, un BINE pe care si-l doreste si pe care-l asteapta. Asta a fost felul meu de a-mi trai viata: mi-am creat dorinte, le-am asezat in viitor pe un suport care sa le faca mereu vizibile si mi-am bucurat zilele de asteptare cu gandul implinirii. Asa sunt si acum...in asteptarea ca luminita sa se faca SOARE.



Offline bleu

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 6
Re: Astept SOARELE inapoi
« Răspuns #1 : Miercuri, 25 Noiembrie 2020, 20:17 »
Gigi,
Si eu astept soarele! Aici in Cluj in doua saptamani au fost trei zile cu soare. Frigul si ceata rece au facut sa cada frunzele arborilor cu o uluitoare rapiditate. Dau din cap uluita, constat ca anul acesta nu am trait simfonia minunata a frunzelor aurii care cad incetisor cu un sunet abia perceptibil. E ca si cum am trecut dintr-o data din vara in iarna si fruntea mi se incrunta. Unde e toamna padurilor mele? Pe urma rad. Pai fatuc-o anul acesta e altfel! Aha! Chestia nu ma prea incanta dar accept caci e al naibii de interesant chiar daca nu e confortabil. Codivul asta a adus obligativitatea orientarii mele spre lumea mea interioara! Aha! Bine! Hai sa-i dam bataie! Ca  pe oua....incetisor....nu e tara cunoscuta....e o tara de descoperit! Si apare o chestie extraordinara  : pe taramul acesta nu se cauta raspunsuri ci se pun intrebari! Si ce intrebari! Ce e atentia? La sine si la celalalt? Ce e sinceritatea? De ce fug in ocupatii, ce e dincolo de ele? De ce cred ca repetitia e buna?  Individualiatea? Fericirea? Singuratatea?   ...etc....Si apare  : Pai atentia e sa fi prezent fara sa judeci! Pai daca e sa fi sincera recunoaste ca nu sti  nimic, nu e grav, e normal!.... etc... Altfel spus eu vorbesc aici de terapia mea iar tu vorbesti de terapia ta! Ne dai deci ocazia draga Gigi sa vorbim fiecare de terapia lui...... In aceste vremuri unice! Pai nu e unic sa vezi cit conteaza viata ta? Cit conteaza viata vecinului tau? Cit conteaza actul de socializare? Cit conteaza visul ? Cit conteaza copiii? Cit conteaza batranii....   









GDF