Arhiva > Arhiva

Eminescu: Luceafarul poeziei romanesti sau nationalist?

<< < (24/27) > >>

EUGENIA110:
E o provocare?  :D Eu nu mai raspund.  ;D

silviu:
Actele morţii lui Eminescu, de negăsit

Ayouni:
in memoriam, cateva versuri scrise de cel mai mare dintre mari:

Se clatin visătorii copaci de chiparos
Cu ramurile negre uitându-se în jos,
Iar tei cu frunza lată, cu flori pân-în pământ
Spre marea-ntunecată se scutură de vânt


sau:

O! glasul amintirii rămâie pururi mut,
Să uit pe veci norocul ce-o clipă l-am avut,
Să uit cum dup-o clipă din braţele-mi te-ai smult...
Voi fi bătrân şi singur, vei fi murit de mult!

sau:

Iubind în taina am pastrat tacere,
Gindind ca astfel o să-ti placa tie,
Căci în priviri citeam o vecinicie
De-ucigatoare visuri de placere.

silviu:
sau putin suparat pe dalila si armata ei de curtezani

nu zic ba, ea ii iubeste pe toti trei deopotriva,
numai... pentru pat alege partea cea mai pozitiva,
poate ca s-atit e prea mult, caci acel mai bun amant,
nobil, sincer, e mantaua, chandelier sau elefant,
care serva de ascunde pe cel gros si mustacios,
care noaptea-i prea de treaba, iara ziua-i de prisos,
insa sara, cand primeste pe al treilea odor,
ea, tiind tigarea-n gura si picior peste picior,
isi da aere cochete, strengareste, de berbant,
si ea insusi face curte pintecosului amant.
"ah! de prost, esti prost, isi zice, si urit - dara cu sic,
si de-aceea-mi place sa te-aib companion de craialic."

... hotarit, nu sunt galant,
dar asa e tot crestinul, ce-a servit de elefant,
chandelier, manta de vreme rea la vro cucoana sfinta
care ziua se inchina, iara noapte-n fluier cinta.

sau intr-o alta stare de spirit, cu "meditatiunea elena"

ca lampa ce piere veghind pe morminturi,
idee din palide-a noptilor ginduri,
ca visul ce aripa-si uda-n amar,
trecusi de-al sperantelor feeric otar.
-------------------------------------
nu stiu daca secoli luind in reviste
gasire-as vrun nume pe negrele liste
ce de-ntru al mortii scheletic convoi
o parca sa-l miie in viata-napoi.
--------------------------------------
atuncea cind magic pamintu-as deschide,
sa bintui tarina scheletelor hide,
sa caut icoana-ti, o galbena sor',
s-o-ating cu-a mea buza uscata de dor,
purtind al meu suflet miros de viata
prin noaptea cea stearpa cu aer de gheata...
-----------------------------------------
trecut-ai cind noaptea e-o abra-cadabra
si-n ceruri de stele s-aprind candelabre,
ce sala albastra a lumei lumina
cu nourii palizi, cu luna regina.

silviu:
desigur, ati recunoscut in versurile meditatiunii elena cateva incercari ce-si vor gasi locul, intr-o alta forma, in poezia mortua est!

faclie de veghe pe umezi morminte,
un sunet de clopot in orele sfinte,
un vis ce isi moaie aripa-n amar,
astfel ai trecut de al lumii hotar.

trecut-ai cand ceru-i cimpie senina,
cu riuri de lapte si flori de lumina,
cind norii cei negri par sombre palate,
de luna regina pe rind vizitate.
-------------------------------------
o raza te-nalta, un cintec te duce,
cu bratele albe pe piept puse cruce,
cind torsul s-aude l-al vrajilor caier
argint e pe ape si aur in aer.
------------------------------------

Navigare

[0] Indexul de Mesaje

[#] Pagina următoare

[*] Pagina precedentă

Du-te la versiunea completă