Arhiva > Arhiva
Eminescu: Luceafarul poeziei romanesti sau nationalist?
almi_gabi:
Şi dacă...
Şi dacă ramuri bat în geam
Şi se cutremur plopii,
E ca în minte să te am
Şi-ncet să te apropii.
Şi dacă stele bat în lac
Adâncu-i luminându-l,
E ca durerea mea s-o-mpac
Înseninându-mi gândul.
Şi dacă norii deşi se duc
De iese-n luciu luna,
E ca aminte să-mi aduc
De tine-ntotdeauna.
Manfred:
Raskolnikov, sint mai mult decit de acord cu raul facut lui Eminescu prin "lozincizare" si prin toate stupizeniile aflate in manualele scolare (dar nu numai), pentru ca am simtit asta direct pe pielea mea la vremea cind eram o "loaza" la liceu. La vremea aceea Ceausescu era "geniul Carpatilor" plus multe altele la fel, Eminescu era "poetul nepereche", etc. in ambele cazuri retete sigure sa te expedieze rapid in directia opusa. Sigur paralela dintre cei doi se opreste aici, dar pe mine modul idiot in care am facut cunostiinta cu Eminescu in manualele scolare m-a costat citiva ani, si a trebuit sa aflu apoi pe cont propriu ceea ce ar fi trebuit sa ma invete profesorii.
Apoi, desi eram doar un copil, am fost dezgustat de opinia "exegetilor" care socoteau ca celebrul pleonasm "cobori in jos" nu doar ca e pe deplin pardonabil la Eminescu (simtul meu justitiar se intreba de ce numai la el?) ci chiar e o chestie geniala de o profunzime aparte (!?). Pe mine nu m-a deranjat niciodata celebrul pleonasm, si nici nu mi-a trecut vreodata prin cap ca acesta i-ar putea afecta in vreun fel opera, ba dimpotriva in ochii mei il facea mai uman.
Fara sa ne fie rusine, pentru o judecata obiectiva sa nu uitam un fapt istoric, a existat (si mai exista!) un decalaj cultural destul de serios intre noi si Occident. Cit de mare era si mai este nu e usor de cuantificat dar daca ne gindim de exemplu ca la vreo 200 de ani dupa ce Shakespeare isi scrisese opera, la noi poetii Vacaresti scriau niste versuri de o infantilitate induiosatoare, ne putem face o imagine.
N-am inteles nici de ce faptul ca in realitate se numea Mihail Eminovici trebuia oarecum ascuns, Mihai Eminescu fiind in realitate un nom de plume, sa fie de frica sa nu ni-l fure slavii pe dragul nostru poet national? Pai ce, isi scrisese cumva opera in ruseste?!
Trist e ca nici azi nu ne e altfel prezentat astfel ca putini romani isi vor cunoaste cu adevarat poetul national. Nici eu nu pot spune ca il cunosc, opera lui se intinde pe vreo 15.000 de pagini daca nu ma insel, dar ma bucur ca cel putin l-am descoperit si sint convins ca dialogul cu raskolnikov va fi incitant.
Si in sfirsit da, inmormintarea lui a fost ...la fel cu a lui Mozart dar spre deosebire de acesta macar nu a avut parte de o groapa comuna.
almi_gabi:
Criticilor mei
Multe flori sunt, dar puţine
Rod în lume o să poarte,
Toate bat la poarta vieţii,
Dar se scutur multe moarte.
E uşor a scrie versuri
Când nimic nu ai a spune,
Înşirând cuvinte goale
Ce din coadă au să sune.
Dar când inima-ţi frământă
Doruri vii şi patimi multe,
Ş-a lor glasuri a ta minte
Stă pe toate să le-asculte,
Ca şi flori în poarta vieţii
Bat la porţile gândirii,
Toate cer intrare-n lume,
Cer veştmintele vorbirii.
Pentru-a tale proprii patimi,
Pentru propria-ţi viaţă,
Unde ai judecătorii,
Ne'nduraţii ochi de gheaţă?
Ah! atuncea ţi se pare
Că pe cap îţi cade cerul:
Unde vei găsi cuvântul
Ce exprimă adevărul?
Critici voi, cu flori deşerte,
Care roade n-aţi adus -
E uşor a scrie versuri
Când nimic nu ai de spus.
Mihai Eminescu
raskolnikov:
--- Citat din: Manfred din Marți, 06 Aprilie 2010, 16:21 ---Raskolnikov, sint mai mult decit de acord cu raul facut lui Eminescu prin "lozincizare" si prin toate stupizeniile aflate in manualele scolare (dar nu numai), pentru ca am simtit asta direct pe pielea mea la vremea cind eram o "loaza" la liceu. La vremea aceea Ceausescu era "geniul Carpatilor" plus multe altele la fel, Eminescu era "poetul nepereche", etc. in ambele cazuri retete sigure sa te expedieze rapid in directia opusa. Sigur paralela dintre cei doi se opreste aici, dar pe mine modul idiot in care am facut cunostiinta cu Eminescu in manualele scolare m-a costat citiva ani, si a trebuit sa aflu apoi pe cont propriu ceea ce ar fi trebuit sa ma invete profesorii.
Apoi, desi eram doar un copil, am fost dezgustat de opinia "exegetilor" care socoteau ca celebrul pleonasm "cobori in jos" nu doar ca e pe deplin pardonabil la Eminescu (simtul meu justitiar se intreba de ce numai la el?) ci chiar e o chestie geniala de o profunzime aparte (!?). Pe mine nu m-a deranjat niciodata celebrul pleonasm, si nici nu mi-a trecut vreodata prin cap ca acesta i-ar putea afecta in vreun fel opera, ba dimpotriva in ochii mei il facea mai uman.
Fara sa ne fie rusine, pentru o judecata obiectiva sa nu uitam un fapt istoric, a existat (si mai exista!) un decalaj cultural destul de serios intre noi si Occident. Cit de mare era si mai este nu e usor de cuantificat dar daca ne gindim de exemplu ca la vreo 200 de ani dupa ce Shakespeare isi scrisese opera, la noi poetii Vacaresti scriau niste versuri de o infantilitate induiosatoare, ne putem face o imagine.
N-am inteles nici de ce faptul ca in realitate se numea Mihail Eminovici trebuia oarecum ascuns, Mihai Eminescu fiind in realitate un nom de plume, sa fie de frica sa nu ni-l fure slavii pe dragul nostru poet national? Pai ce, isi scrisese cumva opera in ruseste?!
Trist e ca nici azi nu ne e altfel prezentat astfel ca putini romani isi vor cunoaste cu adevarat poetul national. Nici eu nu pot spune ca il cunosc, opera lui se intinde pe vreo 15.000 de pagini daca nu ma insel, dar ma bucur ca cel putin l-am descoperit si sint convins ca dialogul cu raskolnikov va fi incitant.
Si in sfirsit da, inmormintarea lui a fost ...la fel cu a lui Mozart dar spre deosebire de acesta macar nu a avut parte de o groapa comuna.
--- Terminare citat ---
Ma bucur inimaginabil pentru reactia pe care ai avut-o in urma compunerii mele despre Eminescu, desi se vede ca am scris-o pe un ton partinitor. Prea o facusera toti in sens invers! Stiu ca deja a ajuns o fobie sa faci pe desteptul pe acest forum, unde te bagi alundeva decat pe sotronul foanfelor esti vazut drept infumurat, dar crede-ma ca pe Eminescu l-am "anchetat" din toate punctele de vedere, cu toate ca am fost studentul Facultatii de Litere din Bucuresti pe cand acesta inca era mitologizat. Era chiar o Catedra "Mihai Eminescu", al carui diriguitor G. Gana ne spunea ca la ei, la eminescologi, nu se mai considera de multa vreme ca "Luceafarul" ar fi capodopera literaturii nostre, poemul nenumernusu-se nici macar intre primele 5 creatii ale sale. Acum, cica toata eminescanimea, ar converge catre ideea ca "Gemenii" ar constitui capodopera poetului sau, in apropiere, "Miron si frumoasa fara..." Oricum, ideea e ca receptarea lu Eminescu s-a mutat dinspre antume catre postume.
Dar, dupa cum ai spus si tu, altfel, te poti lupta cu mitul lui Eminescu, dar nu cu mintile in care acesta a intrat, lucru pe care-l poti vede si tu in cea mai neghioaga manifestare a sa in postarile de mai sus. Oricum, bune si acestea, ca poate asa mai aflam si noi de "Glossa" ori "La steaua", o prima proba a dementei lui Eminescu, asta intre noi fie vorba. Apropo de ultima, de care se facea mare misto prin anii '30, voi incerca sa reproduc din mem0rie o parodie a lui Pastorel Teodoreanu. Da, Teodoreanu, fetelor, fratele lui Ionel, cel cu "Medelenii".
Vai, draga!...
raskolnikov:
La Cotnarasul cel vestit
I-o cale atat de lunga
Ca zile cinci i-au trebuit
Trabantului s-ajunga
Desi pornit de mult pe drum,
Dar pe sosele proaste
Buchetul lui abia acum
Zambi narinei noastre
Cotnarul nostru din Maxut
Incet la cap se suie
Era pe cand nu l-am baut
Azi l-am baut si nu e
Si astazi ca-n atatea seri
Cand pivnita-i adanca
Taria vinului de ieri
Ne urmareste inca
Nota: Nu ma intreba ce ce stiu parodia de mai sus pe de rost, ca, de altfel, mai toata opera importanta a lui Pastorel
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă