Arhiva > Arhiva
Hristos a Inviat !!!
anamama13:
Joia Mare
Joia Mare, numita si Joia Patimilor sau Joia Neagra este ultima joi din Postul Pastelui.
Aceasta zi este ziua in care se duc la biserica bucate si bautura pentru a fi sfintite, care apoi se impart pentru pomana sufletelor celor morti. In alte regiuni, la biserica se imparte coliva si colaci, caci Joia Mare este considerata ziua aparatoare a mortilor. Se spune ca mortii vin in fiecare an in aceasta zi la vechile lor locuinte, unde stau pana in sambata dinainte de Rusalii.
Tot in Joia Mare este bine a se fierbe si vopsi ouale si se spune ca daca se vor inrosii in aceasta zi, acestea se vor pastra tot anul fara a se strica.
Ca o superstitie, se spune ca nu este bine ca in aceasta zi sa dormi, asta pentru cei care au timp si obisnuiesc sa doarma in timpul zilei, caci se spune ca vor fi tot anul lenesi…
anamama13:
Vinerea Mare : Rastignirea
Vinerea Mare mai este numita si Vinerea Pastelui, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagra sau Vinerea Seaca. De unde aceste nume? De la ceea ce s-a intamplat intr-o astfel de zi:
Vinerea Pastilor, pentru ca este ultima vineri dinaintea Pastelui;
Vinerea Patimilor, in aceasta zi a patimit si a fost rastignit Iisus Hristos;
Vinerea Seaca, crestinii au obiceiul de a tine post negru: nu se manaca si nu se bea nimic toata ziua;
Vinerea Mare, pentru ca este ultima vineri din Saptamana Mare.
In Vinerea Mare a fost rastignit Isus si a murit pe cruce pentru salvarea neamului omenesc de pacate si suferinte. Din acest motiv, Vinerea Mare este si zi in care este bine sa tii post negru, fata apa
si mancare, pentru a fi feriti de boli si pentru a avea spor tot anul.
In Sfanta si Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor si Mantuitoarelor si infricosatoarelor Patimi ale Domnului si Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos: scuiparile, lovirile peste fata, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfira, trestia, buretele, otetul, piroanele, sulita, crucea, moartea.
In Vinerea Mare exista ca si traditii principale ducerea de flori la biserica pentru Hristos si trecerea pe sub masa de 3 ori, ceea ce simbolizeaza potignirile Mantuitorului atunci cand si-a purtat in spate propria cruce pentru rastignire.
Sfantul Epitaf, asezat pe o masa in mijlocul bisericii, in fata crucii, sta inconjurat de lumanari si cu Evanghelia deasupra. Credinciosii trec prin fata lui, ingenuncheaza de trei ori si saruta picioarele Mantuitorului. Apoi credinciosii trec pe sub aceasta masa pe care este asezat Sfantul Aer, reflectand in plan simbolic pogorarea in mormant.
Traditia spune ca in Vinerea Mare nu se face treaba în casa .
Se spune ca cine se spovedeste si se impartaseste in Vinerea Mare, va fi spovedit si impartasit pentru tot anul.
Se spune ca este bine a te scalda in apa rece de 3 ori in Vinerea Mare, asa cum Ioan Botezatorul L-a botezat pe Hristos in apele Iordanului si astfel vei fi sanatos tot anul.
Tot ca si traditie se mai spune ca daca va ploua in aceasta zi, anul va fi unul roditor si imbelsugat, iar daca nu va ploua va fi un an secetos, neroditor.
anamama13:
Masa de Paste
Ouale
• Masa incepe cu ciocnitul oualor. In prima zi de Pasti, ouale se ciocnesc numai la varf. Explicatia consta in sensul inaltarii dat prin inviere, care inseamna eliberare in sens vertical. De asemenea, capul familiei ciocneste primul, mai intai cu sotia si apoi cu copiii.
• Oul nu se intoarce, pentru ca iti intorci norocul. De-abia in urmatoarele zile ouale se ciocnesc pe toate partile, uneori chiar si pe lateral, ca oul sa se sparga. Este asa-numitul "ciocnit pe luate", specific Moldovei si sudului tarii, intalnit la toate petrecerile de tineret, in a doua si a treia zi de Pasti; cu acest prilej se declanseaza mici intreceri, pe care le castiga cel care detine oul cel mai tare.
• In toate regiunile tarii, prima zi de Pasti este ziua familiei, cand rudele se reunesc pentru asa-numita "reintegrare spirituala in spita de neam".
Friptura
• Nu se pregateste peste tot din carne de miel. In unele zone din Transilvania si mai ales la banateni, se obisnuieste purcelusul de lapte, iar in tara Zarandului, iedul inlocuieste mielul.
• Friptura trebuie sa ramana intreaga. Dupa ce mielul se frige, capul familiei are misiunea sa-l taie, gest prin care membrii familiei sunt simbolic integrati intr-un tot. Pentru a incapea in cuptor, animalul sacrificat de Pasti trebuie sa fie mic.
• Alte mancaruri in Oltenia si Muntenia, din maruntaiele si capatana mielului se fac ciorbe cu leustean. Se mai gateste drob si stufat, mancaruri cu usoara influenta orientala.
Petreceri si jocuri
• In Moldova se organizeaza "datul in scranciob" - un leagan mare, care pana in anii '30-'40 ai secolului trecut putea fi vazut si in Capitala, prin cartiere marginase. In comunitatile traditionale, fetele care au un "dragut" sunt invitate de acesta sa se dea in leagan, iar ele trebuie sa dea drept plata oua rosii. Datul in scranciob este, practic, o modalitate de afisare publica a viitoarelor cupluri, o prefigurare a nuntilor. Datul in leagan se practica in fiecare duminica, pana la Rusalii.
• La Brasov, in prima zi de Pasti, tinerii merg la casele fetelor de maritat si primesc in dar oua rosii, pe care, in a doua zi a Sarbatorii, le mananca in comun, la iarba verde. In a treia zi, brasovenii asista la "defilarea junilor", care isi prezinta tinutele ceremoniale. Merg calari, pe cai impodobiti cu harnasamente bogate.
Pasca
• Pasca se face din aluat de cozonac
• Este rotunda (substitut al Soarelui) si are insemnul crucii (simbol al penitentei lui Iisus. In fiecare din cele patru compartimente ale crucii se pune cate un ou. Pe margine, pasca are un brau (funia vietii), iar la mijloc se pune branza dulce - simbol al Bunului Pastor(Iisus).
• Prin forma, mod de alcatuire si de ornamentare, pasca reprezinta o sinteza vizuala a Pastelui, un raspuns complex la o serie de convingeri crestine si precrestine. In Ardeal, masa de Pasti este formata din oua, friptura si cozonac, fara pasca. Cozonacul cu mac (in Banat si sud-vestul Transilvaniei), cel cu nuca si cu branza (in centrul Ardealului) sunt fala mesei de Pasti.
anamama13:
Ayouni:
Acum ascult imnuri de Paste, cantate de Fairouz, o cantareata libaneza cu o voce extraordinara. Pentru lumea in care traim, cu disensiuni, nelinisti, violente, o astfel de muzica mi se pare balsam pe ranile tuturor. De toate confesiunile. Personal sunt la fel de bine atat intr-o biserica catolica, ortodoxa, cat si intr-o moschee, templu sau sinagoga. Da, de aceea nu mai sunt nimic, pentru ca am vrut sa fiu totul!
Nu trebuie inteles nimic din cuvintele cantate sau scrise in araba. Muzica si imaginile spun tot ce trebuie sa stim si ce avem nevoie. Durere nesfarsita, iubire nemarginita pentru oameni, lumina ca sa ne scoata din intuneric. Pe cei care dorim.
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă