Ce carti citim?

[bit]

interesanta solutie doar ca nu stiu cum de reusesti, ca daca le las pe maine , raman nefacute, nu vine nimeni sa le rezolve tot eu trebuie sa trec la multitasking ( asta deja devine un defect de caracter la mine !!!)     

Pai fii atenta:  io impart joburile to do in 2: vitale si optionale. Ca daca stau sa ma gandesc, maine soarele rasare oricum, cu sau fara  mine. Plus ca nu mi-am dorit niciodata sa fiu indispensabil, unic si de neinlocuit. Cam asa sta treaba. Pe cand o carte frumoasa (si carte se poate inlocui cu multe), care sa-mi bucure mintea si sufletul...nu-i pe toate drumurile, parca.

[Doina]

In totalitate de acord cu Bitek. Iar pentru carte, amin orice poate fi aminat... Merita ! Devine totul atit de funny cind reusesc sa fentez programul...Ma simt in ilegalitate. Imi place sa fur existentei citeva clipe pe care le simt very-very..Treburi care sa umple agenda zilei vor exista intotdeauna. Se termina doar in urna, la adapost, umbra si liniste...Sau poate nici acolo ?! Uite, n-am apucat sa-ntreb pe nimeni ! 

[bit]

Io nu ma simt deloc ilegalist, ca nu prea are cine sa ma traga de urechi (uite, un avantaj al single-ului!). Si daca respectiva carte ma prinde, imi altereaza destul de tare simturile. Adica nu mai percep curgerea timpului, foamea, ce e in jur...e o senzatie care mi-a placut intotdeauna 
Si on topic, acum citesc prima carte din Cronicile lui Thomas Covenant, Necredinciosul - "Blestemul nobilului Foul" de Stephen Donaldson. Si "Hartile prevestitoare" ale lui M. Stackpole. Fictiune, cat mai multa fictiune  (adica povesti pentru copii batrani, ca mine )

[Doina]

Nici pe mine nu ma trage...De urechi, zic!
In ilegalitate nu m-am aflat nicicind...Era un fel de-a spune ! Asa-mi imaginez eu ca se-ntimpla cind tragi chiulul constient de la corvezi si-ti rezervi timp pentru tine.
Lectura placuta ! Pentru moment faci obiectul invidiei mele, pozitive...Sunt nevoita sa citesc niste rapoarte. Interesante si ele in felul lor, dar caldura asta imi moleseste atentia.

[Caroline]

Si daca respectiva carte ma prinde, imi altereaza destul de tare simturile. Adica nu mai percep curgerea timpului, foamea, ce e in jur...e o senzatie care mi-a placut intotdeauna 

Eu zic ca e un viciu, ca orice alt obicei care te ajuta sa sari peste realitate si devine dependenta.  Mi-ai adus aminte cum, de pe vremea cand eram copil, nimeni nu avea voie sa ma intrerupa cand citeam. O data m-am certat rau cu ai mei, ca trebuia sa plecam la bunici la tara in vacanta (frate-meu abia astepta) si eu nu vroiam sa ma imbrac de plecare, ca mai aveam cateva pagini din "Coliba unchiului Tom". Ba chiar nu ma simteam deloc vinovata ca toata familia sta cu bagajele in usa din cauza mea... Eu le reprosam cum de pot fi atat de insensibili sa ma intrerupa tocmai acum, cand asteptam cu sufletul la gura sa vad cum se termina povestea... 

[bit]

Daca zici ca e viciu, io zic ca m-as bucura ca toate viciile pe care le am sa fie asa. (si nu-mi intoarce cu "evadarea din realitate", "patologic" si alte cele. Vreau alte argumente care sa-mi arate partile rele ale acestui "viciu").

[Caroline]

Ca orice viciu, inseamna placere. Diferenta dintre o placere necesara si una vicioasa este ca fara prima nu poti supravietui. 

[bit]

Neah, too blurry.

[Caroline]

Not at all.
Am zis: nu poti supravietui. Fara a doua, nu poti trai. 

[bit]

Carol, exista viata si dupa tigari. . Exista viata si fara sex. Exista viata si fara sa fii iubit si fara sa iubesti. Exista...mai zic?



L.E. Da`unde-s cartile aci?

[PGabriela]

Acum am terminat cartea "ABSURDITATI LA MINUT" - sunt niste anecdote.
Invataturile din fiecare ABSURDITATE merita acel minut cat dureaza sa citesti povestioarele, dar ............. limbajul autorului e uneori prea ironic, e de-a dreptul absurd, dar daca cititrea povestii dureaza un minut, intelegerea ei= dureaza ceva mai mult timp.
Nu e o carte usoara, dar merita citita!

[iana]

Ma bucur de fiecare data cand descopar un autor nou, a carui scriere ma incanta. L-am descoperit pe Carlos Ruiz Zafon, prin "Jocul ingerului". Cine a vizitat Barcelona poate recunoaste peisajul, sau macar si-l poate inchipui dupa numele locurilor in care te poarta actiunea. Are o intriga captivanta, o poveste de groaza si de dragoste in acelasi timp. Nu se citeste prea usor sau asa am perceput eu, deoarece abordeaza mai multe subiecte (viata, moartea, credintele religioase, singuratatea) si te indeamna sa te opresti putin si sa reflectezi.

[Matei]

a citit cineva romanul "orbitor" al lui mircea cartarescu? si daca da, ce parere are despre aceasta carte?

[Guesswho]

Namaste. Un roman de aventuri spirituale in India- Sega

Am citit unele carti de care nu ma puteam desprinde, abia asteptam o mica pauza ca sa mai citesc o pagina. Ei bine, si-n acest caz a fost la fel, am devorat-o pur si simplu. Am luat-o cu mine in concediu si-a fost o parte din tot ce am trait frumos in aceasta perioada.

Cartea este povestea unei duble calatorii, pe de o parte cea in India, pe de alta cea in sine insusi. Sega povesteste ca jobul in publicitate pe care l-a avut a fost locul perfect in care sa-si ascunda toate partile intunecate, iar cand a dorit sa-si raspunda la intrebari arzatoare a ales sa plece la Osho Meditation Resort in Pune.

A petrecut acolo 3 luni, timp in care a cunoscut personaje exotice si povestile lor de viata, mancaruri locale delicioase, ceaiul masala, farmecul femeii asiatice si forta regeneratoare a catharsisului. Volumul e foarte bine scris, intalnesti la tot pasul descrieri atent facute care-ti dau impresia ca traiesti aceasta experienta inedita alaturi de scriitor. In plus, textele sunt de-o sinceritate debordanta pentru ca Sega a vrut initiat sa scrie un jurnal, nu o carte de calatorie.

Cat am fost plecata la mare am vazut ca a avut loc si lansarea cartii la Iasi, mi-ar fi placut sa particip...

[Matei]

"Salturi creative" - 10 lectii de advertising eficient inspirate de Saatchi & Saatchi, de Michael Newman.  buna.