Noi cei vechi ne-am prezentat aici. Fa-o si tu!

[Teutta36]

Dar ce ai patit domnule atat de grav incat sa nu poti trece peste. Esti ditamai barbatul. 🤔

[Cgabriela]

Mihnea, nu există reteta universal valabila pentru ca nu toti reacționăm la fel. Pe mine m-a ajutat, cand am fost in starea in care esti tu, sa vorbesc cu prietenii, sa-i iert pe cei care mi-au făcut rau si sa ma iert pe mine. Am inteles ca raul nu a fost intenționat, ca astfel de lucruri se intampla si am invatat sa nu mai judec pe nimeni. Am început să mă ocup mai mult de mine, sa merg la sala, sa citesc mult, mi-am schimbat serviciul si nu in ultimul rand m-am înscris intr-o excursie organizată de singlescamp...nu toate odata, procesul dureaza de 4 ani....si eu am trecut prin stări de ura, frustrare, dorinta de razbunare, disperare, credeam ca n-o sa-mi revin vreodata dar mi-am revenit...Si nu regret nimic pentru ca nu pot schimba nimic. Toate experientele prin care am trecut m-au adus unde sunt acum, iar acum sunt bine....
O sa treaca si la tine, te asigur asa cum m-au asigurat si pe mine altii, si daca pot sa ajut cumva, o fac cu placere.
O zi frumoasa!

[Mihnea]

Multumesc Cgabriela!
Ma ajuta mult mesajul tau!
Cu siguranta ca o sa treaca, toate trec, nu-i asa?
Dar sa o luam incet: prietenii, care si aia s-au impartit, si-au epuizat arsenalul de incurajari.
Pana la urma e firesc, ei au o familie, au deci, treaba. Nu am mai vorbit cu nimeni de doua zile. E chestia si de vacanta....
Intr-adevar, iertarea este cheia, este divin acest dar.
Pentru inceput ar trebui sa fiu iertat eu de Dumnezeu, caci sa ma iert si eu, pe mine, inca nu pot.
Nu judeca ca sa nu fi judecat!
Problema este doar ca nu stiu cum trec ziua de azi.
Caci cea de maine, nu se stie daca vine, este darul lui Dumnezeu pentru fiecare dintre noi.
Dar, daca totusi vine, maine ma confrunt cu starea de azi. E un cerc vicios....
Credeti-ma va rog, dragi cititori pe forum, ca nu-mi face placere situatia in care ma gasesc.
Si nici sa fac publica asta, dar chiar mi-e rau !

Pentru Teutta36: am patit ca am ramas singur, si nu stiu de capul meu. Pentru ca a fost brusc si nu sunt pregatit. Stiu ca nimeni nu este, dar unii sunt mai putin "ditamai barbatii" decat altii. Deh...

Multumesc tuturor !!!

[Cgabriela]

Stiu ca suna a clișeu, dar cand simt ca nu mai pot ma gandesc ca sunt oameni care nu au unde locui si ce mânca, oameni care suferă de boli incurabile sau care chiar nu au pe nimeni....Si atunci ma simt norocoasă pentru ca eu am tot ce le lipseste lor....
Chiar dacă am făcut unele lucruri gresit, nu le mai pot schimba, asa ca singura solutie este sa ma împac cu mine însămi...Am
Trebuie să crezi că Dumnezeu te-a iertat si ca iertarea ta nu este condiționată de a lui.
Si cred ca exista ceva ce iti place sa faci, ceva care sa-ti abată gândurile de la tristețe....
Eu, de exemplu, ma duc la bazin, chiar dacă nu-mi place sa merg singura, merg la teatru sau la film si ies cu prieteni care au copii...copiii sunt o sursa inepuizabilă de veselie....

[adda]

Bine ai venit Mihnea, capul sus și chiar daca acum nu te simti bine,  o sa vina si zile mai bune. Pana nu simti tu ca trebuie sa te ridici sa mergi mai departe, vorbele de încurajare ale prietenilor nu au efectul dorit.

[alexuta]

Mihnea, din pacate sau din fericire, te inteleg, pentru ca am trecut si inca mai trec prin ceva asemanator. Si da, nu conteaza ca esti "ditamai barbatul" sau nu, fiecare simte diferit si face fata diferit situatiilor de genul. Si la mine e mai complicat, insa atunci cand chiar ma simt singura, incerc sa ma tin ocupata facand ceea ce imi place: citesc, fac poze, ma plimb si nu in ultima instanta m-am inscris si aici si incerc sa ma bucur de propria companie, sa ma gandesc la lucruri frumoase. Daca iti permiti, ai putea incerca si la psiholog sau daca nu iti permiti, poti incerca sa scrii intr-un jurnal ceea ce simti si sa citesti carti despre imbunatatirea de sine. Daca vrei iti pot recomanda ceva anume. Din pacate, oricat de greu ar fi, salvarea e intr-adevar in noi. Nu e usor cand nu ai uneltele cu care sa lucrezi cu tine, mai ales daca ajungi sa suferi din lipsa de somn sau sa ai alte probleme. Insa trebuie inceput de undeva si orice ar fi sa nu renunti la tine.

[wonderland]

Bun venit celor nou intrati.

Nu stiu exact cu ce se ocupa forumul, dar am mare nevoie de ajutor si va solicit un pic de timp pentru mine.

Mihnea, forumul se ocupa cu comunicare si organizare pentru cei care se inscriu in excursii. Exista si o sectiune de Subiecte generala, Articolele noastre, unde discutam sau dezbatem pe diferite teme. E un forum al persoanelor care nu au partener, fie pentru ca s-au despartit, divortat, fie pentru ca celalalt a trecut la cele vesnice. Deci, stim prin ce treci, intelegem, dar de ajutat tu esti singurul care te poti ajuta.
Suntem o gasca mare de oameni care incearca sa nu se lase doborati, sa nu se planga la nesfarsit, sa gaseasca moduri de a trece peste suferinta.

Sa nu uitam ca aici e topicul de prezentare, respectiv de intampinare a celor nou veniti.
in general, fiecare topic are un titlu care indica subiectul de discutie.

Asa ca o sa va rog sa mutam discutia  la alt topic: "Despartirea nu e sfarsitul lumii"(click pe link). http://forum.singlescamp.ro/index.php/topic,1611.60.html

Bun venit celor nou intrat. Care s-au dovedit a fi si foarte empatici, saritor si cu sfaturi bune de oferit. Ca si cei vechi.   
(numai eu, asa mai insensibila si cu ochiul atent la regulament.  )

[oviarad]

Imi cer scuze wonderland ca voi fi  insa vreau sa fiu sigur ca Mihnea va citi.
Mihnea situatia prezentata de tine pare destul de grava, rugamintea mea e  sa mergi la medicul de familie pentru o trimitere la un medic specialist deoarece esti intr-o stare( descrisa de tine) in care ai nevoie si de putina medicatie care sa te ajute sa treci de acest hop. Noi iti putem oferi propriile noastre metode de a face fata situatiilor similare prin care treci tu, insa, fiind unici fiecare face fata durerii in felul lui, toate sfaturile sunt bune, socializeaza , dar daca acum nu poti, exista medicamente care te pot ajuta sa treci mai usor acest moment apoi durerea se va atenua si luminita va licarii din nou, te rog incearca sa consulti un specialist.
Maine soarele va rasarii din nou si pentru tine ca si pentru noi ceilalti indiferent de felul in care alegem sa-l intampinam, deci hai sa o facem cu speranta Mihnea.
ovidiusmail@yahoo.com e mailul meu, trimite-mi te rog un mail pentru a putea comunica altfel, multumesc .

[Mihnea]

Buna dimineata!
Multumesc pentru toate mesajele primate.
Nu ma asteptam sa fiti asa de multi si de binevoitori fata de mine.
Va multumesc, mult, mult de tot.
O sa revin cu un mesaj mai tarziu, cu detalii pentru fiecare dintre corespondenti.
Va raman dator, dar va urez sa nu aveti nevoie!
Multumesc,

[Mihnea]

Buna seara tuturor !
Va multumesc inca odata pentru ca sunteti alaturi de mine, ca cheltuiti timp cu mine, si, mai mult, chiar simt ca doriti sa ma ajutati!!!
O sa ma adresez fiecaruia dintre cei care mi-au adresat o postare.
In primul rand, am inteles ca nu aici era loculu potrivit pentru postarea mea, deci multumesc de clementa!!!
Ii multumesc lui ovirad pentru mesaj, pentru sfaturi si sustinere. Intrucat mi s-a mai sugerat si de catre alti forumisti, si pentru ca nu am nimic de pierdut, ba din contra, chiar sper ca voi face un lucru bun, am decis sa consult un psiholog. De fapt, sa ma consulte el pe mine, desigur.
In saptamana aceasta, sau poate si cea urmatoare, ma voi documenta s voi incerca sa obtin niste recomandari. Apoi actionez. Va tin la current.
Pentru wonderland, cu multumirile si scuzele de rigoare, am inteles ce mi-ati transmis. M-am apucat de citit si am fost impresionat. Voi continua.
Ii multumesc si utilizatorului alexuta pentru incurajari, realmente de folos. As dori sa te mai intreb ceva, dat fiind faptul ca mi-a atras atentia mentiunea ta precuma ca "am trecut si inca mai trec prin ceva asemanator". Deci sa inteleg ca nu se va termina niciodata ? Poate vom putea detalia, candva. Multumesc ! Si sa stii ca si eu te inteleg, si ca-mi pare rau ca suferi ! Nu e drept, nu pentru asta am primit viata.... Sunt patetic, stiu. Scuze !
Pentru adda: iti multumesc, iar desi ai folosit putine cuvinte, ai surprins esenta: acum nu pot nimic, nici macar sa ma ridic. Inca odata multumiri!
Pentru Cgabriela,: ai binevoit sa-mi acorzi deja inca un mesaj, multumesc !!! Sunt multe de spus, dar da, unii suntem niste norocosi. Si nu e vorba numai de nevoi primare, sau de sanatate. Sau poate mai potrivita ar fi formularea: "mai binecuvantati". Cat despre voia Domnului, nu am nicio indoiala ca este omniprezenta, asa cum spune si duhovnicul meu: niciun fir de par nu se misca fara voia si aprobarea Lui ! Referitor la situatia mea, inca sunt tulbure, sunt prea subiectiv acum, insa imi fac "mea culpa" pentru tot: alegeri gresite, decizii eronate, lipsa de comunicare, etc. Nu stiu cum sa explica altfel, dar, cand ramai singur, nu mai esti intreg: cu cine ma duc acolo, dar acolo am fost impreuna, etc. Sau macar acum, asta e cu mine. Sper sa ma linistesc si vom vedea ce si cum vor evolua lucrurile.
Va urez o sear buna !

[wonderland]

Buna decizie. Important e sa o pui in aplicare cat mai curand.
Eu revin cu rugamintea de a continua discutia pe un alt topic.
Inteleg ca cele sugerate nu ti s-au parut potrivite. Uite un altul. De ce suntem single? Ajungi la el cu click pe link: http://forum.singlescamp.ro/index.php/topic,136.0.html

Gasesti muuuulte povesti de viata. Si daca doresti sa impartasesti mai multe, e un loc potrivit.

[echilibru]

Buna, Mihnea!
In acest grup poti face o parte din terapie. Cred ca se poate numi terapia prin prietenie. Avem nevoie de aceasta doza de impartasire a celor mai ascutite trairi pe care suntem obligati sa le depasim. Se spune ca omului i se da cat poate duce. Ne trebuie, in egala masura, timp si minte. Timpul e al fiecaruia, mintea ne ajuta sa decantam. Am gasit pe forum/topic-uri fasii de viata care au aceeasi "textura" cu a mea, dar prezentate asa de frumos si discret, ca mi-am regasit de multe ori cadenta necesara vietii. Sper ca si tu iti vei reconstrui sau regasi cadenta. Sper ca nu am facut o boacana de "off-topic". Scuze anticipate moderatorilor!

[wonderland]

nu-i nicio boacana, echilibru. Daca asa merge...firul, cum pot eu sa ma opun? Problema e arzatoare, subiectul a rezonat in multi dintre noi... doar ca la un moment dat se va pierde, de asta tot insist. Exista locuri (De ce sunt single, de ex), unde dialogul ramane, poate fi gasit, va fi mai folositor si celor care scriu acum, si celor care il vor gasi mai tarziu. De asta am tot intervenit, nu neaparat de dragul regulilor de on-oftopic

Forumul nu are moderatori. E cu auto...moderare, ca sa zic asa. Fiecare devine cumva moderator al propriilor postari . Si, evident cu un Admin care a organizat foarte detaliat forumul, a stabilit niste linii clare sii, desi e plecat mai mereu, nu stiu cum face ca e mereu prezent cand e nevoie.  (Gigi )

[ioanabil]

Bine ai venit printre noi Mihnea. Pot sa-ti spun doar atat ca daca nu ai ramas cu cineva inseamna ca persoana respectiva nu era jumatatea ta, deci trebuie sa te aduni si sa mergi mai departe si cea mai buna terapie pe langa cea recomandata de Ovidiu este socializarea, si spun asta pentru ca la primul meu contact cu copii de la Centrele de copii,  asta am simtit ca le lipseste. Fiecare din noi e singur dintr-un motiv sau altul, insa trebuie sa mearga mai departe. Este foarte greu sa fii singur, acesta este motivul pentru care eu ma aflu aici este greu sa te duci intr-o excursie si sa fii singura, am intalnit persoane ca si mine singure si am legat  cu cateva din ele prietenii de durata. 
Iti doresc si tie acelasi lucru si te asteptam in excursii alaturi de noi. Eu am ales Minivacanta in Ardeal pentru ca alturi de Diana ghida noastra vom vizita locuri frumoase, asta in cazul in care o petrecere nu este binevenita pentru tine in acest moment si vine si Ovidiu asa ca aveti ce discuta ca intre baieti, sper ca Ovidiu nu s-a suparat ca "am dat din casa".

[wonderland]

Ioana, nu stim ce s-a intamplat. Nu stim daca partenera lui l-a parasit doar pe el, sau a parasit aceasta lume... 
In cele din urma, indiferent de situatie, e nevoie de o perioada de doliu si jale...
Daca totusi va dori sa povesteasca, topicul "De ce suntem single" e numa bun.