Excursii si evenimente > Feed-back-uri, impresii, fotografii din excursiile si vacantele noastre
Farmecul Italiei de Sud. Amalfi, Capri, Ischia 27 sept - 6 oct 2021
admin:
Napoli este cel mai viu oras pe care-l cunosc. Cel mai inedit si surprinzator prin contraste. Fascinant de bogat arhitectural si istoric. Un paradis al gurmanzilor. Plin de culoare, vesel, zgomotos. Iar Francesca este o ghida minunata. M-am bucurat mult sa o reintalnesc, sa ascult din nou explicatiile si povestile ei. A fost o nespusa fericire sa reajung la poalele Vezuviului. Sa fac o baie de frenezie napoletana.
Nu oricui ii place Napoli. Trebuie sa ai o anumita sensibilitate si inclinatie spre frumosul nealterat de pregatiri si prezentari pentru a te bucura de acel oras. Trebuie sa lasi deoparte, la fel ca in Venetia, tot ce tine de suprapopulare turistica si demografica si sa privesti doar frumosul. Daca iti impiedici si incurci privirea printre sforile cu rufe ce atarna pe strazi, daca te grabesti sa judeci locul acela dupa gunoaiele adunate pe la colturi, daca nu intelegi sa privesti la ceea ce este sub coscoveala, atunci hotarat lucru, nu ai ce sa cauti la Napoli. Il vei privi prin niste repere ce nu-l pot pune in lumina, ce il defavorizeaza pe nedrept.
Farmecul acestui oras sta tocmai in felul in care ti se prezinta: necosmetizat si nepregatit pentru turism. Napoli este pt napoletani, nu pentru turisti. Ca mergem acolo si ne socam, asta nu e vina lor, ci a noastra ca nu stim la ce sa ne asteptam. Eu il cunosc bine, nu mai are prea multe unghere pe care sa nu le fi batut. Si pot spune ca imi place grozav. Sa-i bat strazile, sa vad pe interior uimitoarele biserici, sa urc si sa privesc de la panorame. Sa lenevesc pe terase la o pizza si la o bere.
Este un oras al contrastelor. Acolo unde este viu, este plin de farmecul neorealismului lui Federico Fellini din "La Strada". Descopar acolo, la fiecare colt, elemente ale artei cu care am crescut, cea a gigantilor cinematografiei anilor 40 - 50: Roberto Rossellini , Vittorio De Sica, Luchino Visconti, Giuseppe De Santis...Asociez Napoli cu incantatoarea Sofia Loren: enigmatic, meridional, romantic, plin de iubire.
Regretul meu de aceasta data este ca fiind grupul mare nu am reusit sa transmit acea stare, acea atmosfera in care trebuie vizitat Napoli. Am simtit ca nu am stiut sa arunc voalul de vraja peste voi, in asa fel incat sa va port prin adevaratul Napoli. Am incercat in prima seara, cu plimbarea aceea pe care am tot prelungit-o pentru a incerca sa gasiti "poarta de intrare, cea sentimentala" catre inima orasului. Pe cativa v-am vazut "alunecand si lasandu-va" purtati de vraja si povestea napoletana si m-am bucurat mult pt ca ati gasit sub invelisul aparent, acel oras unic si minunat care este Napoli.
Mi-ar place mult ca toti sa descopere macar odata fascinatia acestui oras. Sa nu admire doar Vomero si statiile de metrou ultramoderne. Repetati inca o data, poate singuri aceasta experienta, lasati-va pasii liberi in Cartierul Spaniol, pe Via Tribunali, pe Spaccanapoli. Intrati pe cardo, pe cardetti si veti descoperi un univers unic pe pamant. Imi pare tare, tare rau ca nu am putut sa fiu eu cel care sa vi-l prezinte asa cum este... :-[
Asa arata statiile de metrou, semn ca Napoli poate fi frumos daca vrea pentru toata lumea. Dar nu-si doreste asta. Vrea sa fie indragit doar de cei care-i ajung la suflet.
admin:
Fara indoiala ca Pompeii reprezinta pentru orice iubitor de istorie un extraordinar prilej de a intelege multe lucruri ce caracterizau civilizatia romana antica. Este uimitor si cum nu se poate mai norocos sa ai ocazia sa treci pe niste drumuri care s-au pastrat perfect de peste 2000 ani. Este fascinant sa poti intra cu imaginatie in acea lume neobisnuit de rafinata si de bine structurata. Privind la ce s-a intamplat in perioada neagra a evului mediu, iti vine greu sa crezi ca inainte a putut sa existe o civilizatie in multe privinte mai avansata, mai libera in gandire si mai curata. Uimitor pentru mine de fiecare data este sa descopar cat de bine si armonios stiau sa urbanizeze o localitate, cat de gandita era toata infrastuctura. M-am plimbat ascultand-o pe Francesca, cautand sa-mi imaginez, sa-mi pot plimba mintea in perioada in care acolo erau magazine de lux, restaurante, brutarii, bai publice cu SPA, locuri ale placerii. Multumesc inca o data ca am aceasta ocazie, de a vedea lucruri pe care mi le doream atata de mult in copilarie si adolescenta. Rasfoiam atunci paginile cartilor de istorie, crezand, sperand ca o data si o data am sa calc pe lespezile Pompeii-ului. Si uita ca inca o data, a nu stiu cata pentru ca am pierdut sirul, am ajuns din nou aici...
Daca vreti sa vizitati Pompeii va recomand in mod deosebit trei lucruri: sa alegeti o perioada mai racoroasa (asa cum o fac cu grupurile de fiecare data), sa mergeti insotind un ghid, pt ca altfel nu aveti ce intelege din peisajul acela imens plin de ruine, iar dupa ce va intoarceti acasa sa vedeti un film "Then and now". Asa veti intelege perfect ceea ce ati vazut acolo.
Priviti acest film:
Navigare
Du-te la versiunea completă