Despre astrologie. Originile istorice îndepărtate ale arcanei stelare.Autor: Radu Stefanescu
"[...] Există o poziţie a ştiinţei oficiale: astrologia a fost „descoperită” de sumerieni. Se poate obiecta că a fost descoperită şi de chinezi, azteci, maya, inca, polinezieni şi eschimoşi. Şi de încă vreo sută de populaţii, pe tot cuprinsul globului.
Probabil că afirmaţia din enciclopedii se referă strict la astrologia „europeană” ajunsă pe continent prin filiera caldeeană-babiloniană-egipteană-grecească. Oricum, istoria (scrisă) începe în Sumer şi de acolo avem cele mai vechi dovezi scrise despre existenţa astrologiei, de acum circa şase mii de ani.
Ei bine, savantul slovac Vojtech Zamarovsky, scria în a sa carte, astăzi celebră, „La început a fost Sumerul” că în concepţia sumerienilor de acum cinci-şase mii de ani cerul şi pământul erau legate în mod fatal şi ceea ce se petrecea pe pământ era numai o reflectare a ceea ce se întâmpla în cer, iar oamenii şi oraşele puteau să-şi afle soarta din stele, uneori chiar anticipând. Creştinismul a preluat ceva din această metafizică în: „Facă-se Voia Ta, precum în Cer aşa şi pre Pământ!”.
„Astfel a luat naştere astrologia, ştiinţa de a prezice evenimente viitoare din mişcarea stelelor”. Idem, pagina 158.
Este foarte bine arătat că: „cunoştiinţele astronomice constituiau un produs derivat al astrologiei”. Şi nu cum spun, acum, unii ignoranţi că: „astrologia este fiica rătăcită a astronomiei”.
Mii de ani nu a existat o deosebire între astrolog şi astronom. Cunoştiinţele „astronomice” erau strânse numai în scopul prezicerilor astrologice. Regele aştepta un sfat, o dată pentru un eveniment, nu să i se spună distanţa de la Pământ la Soare. Probabil că i-ar fi tăiat capul „astronomului”, dacă i se dădeau descrieri de corpuri cereşti şi nu informaţii sociale, preziceri!
Sir Max Mallowan, arheologul celebru pentru cercetările sale de la Ur şi Nimrud, soţul nu mai puţin celebrei Agatha Christie, spunea că sumerienii aveau cunoştiinţe ştinţifice şi tehnice „surprinzătoare”. De exemplu „astrologia care apărea, acum cinci-şase mii de ani, ca o ştiinţă edificată, completă, cu metodă ştiinţifică”.
Tot lordul englez arăta că din traducerile celor mai vechi tăbliţe cuneiforme, astăzi dispărute din sala nr. 2 a Muzeului de Arheologie din Bagdad, rezulta că astrologia se ocupa cu „studiul timpului”.
Sumerienii au dezvoltat o metodă ciudată şi de neînţeles pentru omul de astăzi, „ştiinţa listelor”.
Aşa apar liste ciudate cu noţiuni din multe domenii. Ce v-ar spune o listă care cuprinde: 30 soldaţi, 45 săbii, de zece ori câte o mie de cărămizi, şapte care de lemn, zece capre? Nimic, bineînţeles... Dar dacă este vorba de un „bon” de scos pe inventar de la tezaur cele de mai sus, ca să se construiască un avanpost militar de graniţă?!!
Dar liste de genul „anul Akrab, luna a patra, a şaptea „danna” – eclipsă de Soare, mari inundaţii”. Nu se leagă timpul de o conjunctură cosmică şi de un eveniment? Nu se constituie o „bază de date”? Şi sunt mii, sute de mii de tăbliţe cu astfel de „liste”...
Se cunoaşte că sumerienii au stabilit zodiacul, „cercul de animale”. Iniţial, toate zodiile purtau nume de animale. Grecii, prin concepţia lor elenistică au umanizat unele zodii, astfel cele două maimuţici, una cu capul în sus, cealaltă cu capul în jos au devenit Gemenii, Vulturul a devenit Fecioara (poate şi sub alte influenţe), iar Porumbelul Alb, o pasăre, o fiinţă din aer, a devenit Vărsătorul de apă. Vărsătorul este o zodie de aer, nu de apă, cum ar părea, după denumire! Sunt informaţii, poate astăzi uitate în Europa, dar păstrate în tradiţia iniţiatică orientală. Cu toate că am fost plăcut surprins. Pe ”Dimineața Astrologilor” cei care contează, marii astrologi ai lumii, împărtășesc cam aceleași informații, pe care le-am aflat și eu din Persia.
Dela început zodiile erau segmente de cerc de treizeci de grade, pe ecliptică şi reprezentau un anumit timp, circa o lună de zile şi nicidecum constelaţiile, care au primit nume după zodiile respective.
De fapt, dacă ne uităm cu atenţie nu cred că putem vedea un Capricorn, sau doi Gemeni pe boltă, oricâtă imaginaţie am avea. Denumirile constelaţiiolor au fost pur mnemotehnice. Să ne amintim că cercetările astrologice s-au făcut până la apariţia efemeridelor, doar prin observaţie directă, timpul era determinat prin observaţia directă a stelelor şi planetelor. Timpul sideral!
În plus la alte popoare stelele sunt altfel grupate, constelaţiile sunt altele, cu denumiri foarte diferite, după mitologia, credinţele, metafizica respectivă. Apare evidentă latura de ştiinţă socială a astrologiei, legată de uman. Partea „stelară” fiind doar o determinare a timpului. La fel, Nostradamus îşi codifică catrenele din Centurii, prin indicaţia unei conjuncturi astrologice. Timpul profeţiei este dat de implinirea configuraţiei, conjuncturii, aspectelor în cauză.
Îmi amintesc, cu sentimente amestecate, de tristeţe şi plăcere, de o noapte de observaţie în cupola Observatorului Amiral Urseanu, din București. Demult. Eram împreună cu bunul meu prieten, Harald Alexandrescu, cel născut în Portugalia, dar plecat de timpuriu să studieze stelele de aproape. El era un sceptic în ceea ce priveşte „astrologia de tarabă” dar asculta cu multă atenţie şi interes legendele mele din Orient şi ceea ce învăţasem la Madrasse Omar Khayyam. Ne-am băut cafeaua pe terasă, era o noapte frumoasă şi senină, înstelată, de vară. Apoi Harald a spus uitându-se pe cer: „Radule, tu chiar vezi zodiile pe cer?” „NU!” a fost răspunsul meu imediat şi hotărât. „Mă aşteptam...” a fost comentariul lui prietenesc.
Nici acum nu văd nicio zodie pe cer şi dacă avem timp de la Bunul Dumnezeu, o să vă povestesc de ce, ce și cum este cu astrologia, pasiunea mea de o viață. V-am mai spus asta şi o să repet de atâtea ori, până şi Forrest Gump o să înţeleagă despre ce este vorba. Zodiile nu sunt constelaţiile, clar?
Ca orice profesie, meserie, astrologia are o metodă și un corp de cărți, de manuale, un vocabular specific și uneltele respective. Eu am învățat astrologia, în mod organizat, la Madrasse Omar Khayyam, la Teheran. Patru ani de zile. Am avut vanitatea să-mi dau și doctoratul, dar am renunțat, era o întreprindere prea costisitoare pentru mine, care doream să prezint o teză originală.
Uneltele mele astrologice sunt multe. În primul rând cam șase sute de cărți despre astrologie și astronomie. Le-am citit pe toate, dar numai vreo 20-30 sunt importante, contează. Efemeride, neapărat. Eu folosesc ”The Concise Planetary Ephemeris for 2000 to 2050 AD at NOON”, apărută la The Hieratic Publishing Co. în anul 1982. Un compas bun, eu am un Richter, un raportor, o riglă, tabele de logaritmi, sau o riglă bună de calcul. Creioane colorate, multe. Hărți stelare ale emisferei boreale. Un glob terestru, sau un atlas bun. Eu am ”The Times Atlas of the World”, un cadou de la un prieten bogat, este foarte bun, pentru că, în anexă, are coordonatele geografice ale marii majorități a localităților pe pe Terra. Formulare astrologice, zodiacul gol, pe care se alcătuiește tema, se poziționează corpurile cerești, ascendentul, casele.
În prezent, papetăria și efemeridele sunt înlocuite de programe de computer, care fac imediat tema astrală, dacă se introduc, numele, prenumele consultanului, data exactă a nașterii, an, lună, zi, oră, minut și coordonatele geografice ale locului nașterii. Mai se fac corecțiile de oră de vară și programul afișează tema natală. Eu folosesc un program foarte mare, de 7 Gb, ”Expert Astrologer 7.2” pe care l-am primit de la ”Academia Sirius”. Urmează interpretarea, aici se departajează astrologii. Cine folosește metoda cardinalului Pierre d’Ailly, mai are nevoie de cronologii, enciclopedii, manuale de istorie…
Cei care sunt astrologi adevărați, cei care contează, cei care fac cercetare, se uită pe cer, aproape în fiecare noapte, dacă le permite vremea. Sunt în continuu dialog cu stelele. Un telescop? Refractor, sau reflector? Eu prefer refractoarele, sunt conservator. Cu atât mai bine, cu cât este mai clar și are apertura, obiectivul, mai mare. Lumina corpului ceresc ajunge și mai bine în ochi și de acolo la creier. Frecvențe. Senzații. Simțăminte. Informații enorme, ciudate. Într-adevăr, stelele vorbesc, dar trebuie să le înțelegi, să le știi limba! Vorbele Domnului, limba divină! [...]"
https://evz.ro/horoscop-astrologie-originile.html?v=347635&page=2