Arhiva > Arhiva
Religie vs ateism, "crede si nu cerceta" vs stiinta
Carla:
Cand te simti obosit si descurajat in urma eforturilor zadarnice, DUMNEZEU STIE cat de mult te-ai straduit.
Cand ai plans atat de mult incat ai simtit ca te doare inima, Dumnezeu ti-a numarat lacrimile.
Cand simti ca viata sta pe loc si ca timpul trece pe langa tine, Dumnezeu te asteapta.
Cand nimic nu mai are sens si esti confuz sau te simti frustrat, Dumnezeu are un raspuns pentru tine.
Daca dintr-o data chipul tau se lumineaza si mai gasesti o urma de speranta, Dumnezeu ti-a soptit.
Daca lucrurile merg bine si ai motive sa fii multumitor, Dumnezeu te-a binecuvantat.
Daca ti se intampla ceva frumos si esti mut de uimire, Dumnezeu ti-a zambit. Aminteste-ti ca oriunde ai fi si oricum te-ai simti, DUMNEZEU STIE.
Carla:
Doamne, am de făcut o mărturisire:
Am greşit mult până să mă îndrept, dar cu fiecare căzătură am devenit mai înţelept.
Am judecat pe alţii pe nedrept, dar mi-am deschis mai tare ochii să înţeleg.
Am plâns şi-am strigat a neputinţă, dar m-am ridicat din propria-mi voinţă.
Am rătăcit prin locuri nedorite, dar m-am întors acasă cu picioarele obosite.
Am crezut că tot ce zboară se mănâncă, când de fapt eu nu crescusem încă.
Am călcat prin bălţi şi prin noroi, dar m-am spălat cu lacrimi în şuvoi.
Am ajuns departe într-un loc de vanitate plin, dar m-am întors din drum, căci îmi era străin.
M-am luptat cu gândurile-mi multe, dar m-am predat, căci inima-mi nu dorea să lupte.
Am zburat din mândrie pe culmi înalte şi abrupte, dar m-am trezit o pasăre cu aripile rupte.
M-am pierdut în ale lumii lucruri trecătoare, până-n ziua în care a început să-mi cânte…o privighetoare.
Am căutat bogăţiile acestei lumi, dar unde căutam eu era doar aur transformat în scrum.
Am încetat să mă mai plâng şi-am învăţat să mă ridic râzând
Căci te-am găsit pe tine, Doamne, într-o fărâmă de pământ,
Într-un strop de rouă, în al păsărilor cânt
În căderea ploii şi-ntr-un suflet blând.
Îmi ridic braţele acum şi închin aceste versuri în semn de mulţumire,
Căci am scris prea mult cu litere de fum şi prea puţin cu versuri de iubire.
(Adela Moldovan – Lecţii din viaţă)
silviu:
Stephen Hawking provoacă din nou: Raiul este o poveste cu zâne pentru cei cu teamă de întuneric
"Am trăit cu gândul unei morţi timpurii timp de 49 de ani. Nu mi-e frică de moarte, însă nu mă grăbesc să mor. Am atât de multe de făcut înainte. Eu privesc creierul ca un computer care va înceta să mai funcţioneze atunci când componentele sale se vor strica. Nu există rai sau viaţă de apoi pentru computerele stricate, este doar o poveste cu zâne pentru oamenii care se tem de întuneric", a declarat Hawking.
marcutza:
mie-mi plac zanele si nu mi-e frica de intuneric :-\
si da...mai vreau(of) atatea sa fac....
almi_gabi:
--- Citat din: silviu din Luni, 16 Mai 2011, 18:10 ---Stephen Hawking provoacă din nou: Raiul este o poveste cu zâne pentru cei cu teamă de întuneric
--- Terminare citat ---
"Trebuie să căutam cea mai mare valoare a acţiunilor noastre", a spus Hawking.
cat de frumos suna! si cand te gandesti ca este spus prin vocea unui calculator la care este conectat.
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă