Arhiva > Arhiva
Religie vs ateism, "crede si nu cerceta" vs stiinta
luciamanta:
OBICEIURI DE SFANTUL ILIE
Sf. Ilie Tesviteanul sau Căruţaşul Raiului, cel care fulgeră şi trăsneşte este identificat ca Helios în mitologia greacă şi Gebeleizis în mitologia geto-dacă ca divinitate solarăleagă şi dezleagă ploile.
Legenda spune că în viaţa sa pământeană Ilie a săvârşit multe păcate, dintre care cea mai mare a fost la îndemnul dracilor, uciderea părinţilor. Pentru că a pătimit în diferite moduri pentru toate păcatele săvârşite, Dumnezeu l-a urcat în ceruri într-o căruţă cu roţi de foc trasă de cai albi înaripaţi. Sf. Ilie cutreieră norii în urmărirea dracilor şi trăsneşte cu briciul lui de foc pedepsind dracii pentru răul care i-au pricinuit.
Superstitii si obiceiuri de Sfantul Ilie:
În ajun de Sf. Ilie fetele se duceau pe câmp şi se tăvăleau în cânepă, apoi se întorceau acasă şi dacă visau cânepă verde era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi, dar dacă visau cânepa uscată se credea că se vor mărita cu oameni bătrâni.
În dimineaţa acestei zile se culegeau plante de leac, în special busuiocul, ce erau puse la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Tot acum se culegeau şi plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece. Femeile duceau busuiocul la sfinţit după care îl puneau pe foc iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice.
Merele, de asemenea, trebuie sfinţite, ca să se facă mere de aur pe lumea cealaltă. Se credea şi se mai crede şi astăzi că dacă tună de sf. Ilie, toate alunele vor seca iar fructele din livezi vor avea viermi. 20 iulie marchează miezul verii pastorale când au voie să coboare ciobanii în sate, unde se organizează târguri.
Pe Muntele Gaina traditia targului se pierde la cumpana dintre legenda si realitate si continua sa atraga an de an, in sambetele si duminicile cele mai apropiate de sarbatoarea “Sf.Ilie”. Legenda spune ca pe vremea cand toti oamenii erau buni si drepti, traia pe un munte intr-un palat, o zana buna si frumoasa ce avea o gaina fermecata care facea oua de aur. Zana noastra isi iubea mult supusii si daruia fiecarei perechi de tineri insuratei un ou de aur pentru a avea casa imbelsugata si copii multi. Dar intr-o zi trei moti de la poale muntelui, s-au hotarat sa fure gaina fermecata. Zis si facut, s-au imbracat in haine femeiesti, si-au luat cate un cos si o desaga cu merinde si au intrat in palatul zanei zicand ca au de vanzare bucate. Asa au reusit sa pacaleasca paznicii si au reusit sa fure gaina si un cos plin cu oua de aur. Au iesit din palat pe furis, dar gaina speriata a inceput sa cotcodaceasca alertand paznicii palatului. Acestia au dat alarma sufland din tulnice si o ceata mare de calareti au plecat in graba sa prinda hotii prin codrii de pe munte.Hotii tot fugind si ascunzandu-se au scapat la un moment dat cosul cu oua, iar acestea s-au rostogolit de pe creasta pana in valea Ariesului, a carui prundis este presarat cu firisoare de aur. Urmaritorii n-au reusit sa prinda hotii deoarece acestia din urma s-au ascuns cu gaina cu tot intr-o pestera adanca maruntaiele pamantului. Suparata tare zana a poruncit sa fie daramat palatul si a plecat in lumea larga. De atunci, tinerii indragostiti urca in fiecare an pe munte, insa zana cea buna nu le mai daruieste oua de aur. Traditia de a urca pe Muntele Gaina, in preajma sarbatorii de Sf.Ilie, nu s-a pierdut, desi in zilele noastre sensurile sa-u schimbat, a ramas doar o mare manifestare folclorica ce reuneste motii din toti Muntii Apuseni intr-o sarbatoare a sufletului romanesc.
Deschiderea spectacolului o fac vestitele tulnicarese din Avram Iancu, dupa care urmeaza programul artistic al participantilor. Pentru turisti, targul ofera numeroase produse artizanale specifice zonei: tulnice, vase de lemn pirogravate, ceramica, unelte de lemn, tesaturi populare si produse culinare specifice zonei
adria:
chiar se mai tin de toate aceste obiceiuri, oare? am auzit ceva de serbarea campeneasca de pe mt gaina, dar nu mai are aceeasi semnificatie
luciamanta:
Sfintul Pantelimon
Bucurie mare este astăzi pentru toţi credincioşii care îl iubesc pe marele Sfânt Pantelimon, tămăduitorul celor care se roagă lui cu credinţă. În câteva dintre bisericile dedicate Sfântului se află şi părticele din preţioasele sale moaşte: la mănăstirile Antim şi Plumbuita din Bucureşti, ca şi la Mănăstirea Pasărea, la bisericile "Precupeţii Vechi", "Sfânta Vineri" - Drumul Taberei, "Sfântul Pantelimon" de la Foişorul de Foc, la cea din localitatea Pantelimon de lângă Capitală şi la "Sfântul Dimitrie-Poştă".
Biserica Sfântului Pantelimon din localitatea cu acelaşi nume adăposteşte părticele din moaştele saleMai multe fotografiiCredincioşii din comuna Pantelimon, aflată lângă Bucureşti, sunt în sărbătoare, fiind atât ziua bisericii lor, cât şi localităţii. "În ajunul sărbătorii am săvârşit slujba Vecerniei şi am scos în procesiune racla cu braţul Sfântului Pantelimon, pe care am aşezat-o în foişorul special din curtea bisericii. La slujbă au venit enoriaşii noştri, dar şi un număr mare de pelerini care au evlavie la Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon. Astăzi vom săvârşi şi sfinţirea apei, după care vom oficia Sfânta Liturghie în sobor de preoţi şi de diaconi. La finalul slujbei, oferim tuturor celor prezenţi o masă, iar pentru cei care pornesc la drum am pregătit şi nişte pachete", ne-a declarat părintele Nicolae Stroe, preot slujitor la Parohia Pantelimon.
Biserica Parohiei Pantelimon a fost construită în anul 1880, pe ruinele unei bisericuţe mai vechi cu hramul "Sfântul Nicolae". Moaştele Sfântului Pantelimon au fost aduse aici de la Mănăstirea Pantelimon, din vecinătate, în momentul în care a fost desfiinţată. De aducerea sfintelor moaşte la această mănăstire se leagă şi numele comunei. Până în anul 1750, când domnitorul Ţării Româneşti Grigorie Ghica II a adus din Grecia braţul drept al Sfântului Pantelimon, satul se numea Obileşti, şi mai apoi Floreşti. Astăzi, la parohia din comuna Pantelimon se desfăşoară, sub coordonarea părintelui paroh Adrian Tănăsoiu, o amplă activitate social-filantropică. Aproape 50 de credincioşi iau masa săptămânal la cantina socială a parohiei.
Popas la Foişorul de Foc
Sărbătorirea Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon reprezintă o bucurie duhovnicească în plus pentru enoriaşii Bisericii "Sfântul Pantelimon" de la Foişorul de Foc. Aici, începând cu anul 2008, se află o părticică din moaştele acestui sfânt, care este patronul medicilor şi ocrotitorul celor bolnavi.
"Potrivit tradiţiei, racla cu cinstitele moaşte ale Sfântului Pantelimon a fost scoasă în procesiune din biserică şi aşezată spre închinare şi cinstire încă de ieri, înainte de Vecernie, şi unde va rămâne până la ultimul pelerin. S-a săvârşit slujba Privegherii, iar apoi copiii de la biserica noastră au interpretat două piese de teatru religios, împreună cu cei de la Biserica Olari din Bucureşti", ne-a declarat părintele paroh Marian Constantinescu. Astăzi, se oficiază Sfânta Liturghie în sobor.
Biserica de 300 de ani din Ciobănoaia, judeţul Buzău
De ziua Sfântului Mucenic Pantelimon, şi biserica-monument de la 1700, din Ciobănoaia (Buzău) aşteaptă numeroşi credincioşi să-i treacă pragul deoarece îşi prăznuieşte hramul. Pelerinii vor putea să se închine şi în noul schit construit şi sfinţit de câţiva ani lângă biserica de lemn amintită.
În legătură cu vechea biserică de lemn din Ciobănoaia circulă mai multe legende. Una dintre ele spune că este ctitoria unui cioban, dar se pare că nu are temei, deoarece presupusul ctitor - cioban sau ciobăniţă - a dat numai numele văii pe care este aşezată biserica, Valea Ciobănoaiei. Nici ipoteza ctitoririi bisericii de către doamna Chiajna, soţia voievodului Mircea Ciobanul, şi care era numită şi Ciobănoaia, nu-şi are acoperire documentară. În schimb, în pronaos sunt înmormântaţi căpitanul Băncescu şi soţia sa, jupâneasa Stana, despre care se crede că ar fi adevăraţii întemeietori ai acestui lăcaş ridicat pe la anul 1700. În timp, situaţia demografică în creştere a făcut ca biserica să fie neîncăpătoare şi i s-au adus importante modificări. Ea a pierdut însă nu numai armonia proporţiilor ansamblului arhitectonic, ci şi unele elemente decorative. Prin schimbările operate de-a lungul timpului - desfiinţarea pridvorului deschis, acoperirea bârnelor cu scânduri şi înlăturarea încadramentului uşii de la intrare, păstrat în clopotniţa construită ulterior - acest lăcaş a suferit pierderi însemnate din zestrea ei ornamentală. A fost văduvită de valoroase elemente cioplite şi crestate, profile ingenios dăltuite, chenare cu motive semicirculare, rozete, elemente florale. În anul 1913, biserica a fost reparată de inginerul Solomon, iar pictura a fost refăcută de către Petre Constantinescu, prin grija preotului de atunci, Mareş Angelescu.
În anii 2003-2006, în aceeaşi incintă cu Biserica Sfântului Pantelimon, a fost construit şi schitul de maici căruia i s-a dat hramul Sfântului Teodosie şi care a fost sfinţit la 28 octombrie 2006 de Înalt Preasfinţitul Epifanie, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Pelerinii se pot bucura acum şi de frumuseţea vechii biserici, dar şi de noul ansamblu monahal împodobit cu frumoasele slujbe ţinute de măicuţele de aici.
Prăznuire la Moineşti, Constanţa şi Teleorman
La Constanţa, sărbătoarea Sfântului Pantelimon a început de aseară. Sfintele sale moaşte, împreună cu ale Sfinţilor Mucenici Epictet şi Astion de la Catedrala arhiepiscopală din Constanţa, au fost purtate în procesiune pe străzile municipiului de la malul mării. În dimineaţa aceasta, la Catedrala arhiepiscopală se oficiază Taina Sfântului Maslu, urmată de slujba de sfinţire a apei. Slujba Sfintei Liturghii va fi oficiată de Înalt Preasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.
La Biserica "Sfântul Mucenic Pantelimon" din incinta Spitalului Municipal de Urgenţă Moineşti, judeţul Bacău, au fost aduse, încă din 24 iulie, moaştele Sfinţilor Mucenici Epictet şi Astion de la Halmyris. Bolnavii internaţi aici, precum şi numeroşi credincioşi participă la programul liturgic dedicat hramului. "A devenit deja o tradiţie ca de ziua Sfântului Pantelimon să fie aduse moaştele unor sfinţi mucenici. Acum doi ani a fost adusă o părticică din moaştele Sfântului Pantelimon, iar anul trecut, moaştele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Lucrul acesta a fost şi este posibil datorită zelului misionar al părintelui paroh Turcu Gheorghe, dar şi datorită domnului director al Spitalului Municipal Moineşti. Acest eveniment este întâmpinat cu foarte multă căldură sufletească, mai ales de cei care se află în spital. Când au fost aduse sfintele moaşte a fost un număr impresionant de credincioşi, dar în special de persoane care erau internate în spital şi care veneau cu multă dragoste şi încredere în puterea de vindecare, atingându-se de sfintele moaşte", a declarat părintele protopop de Moineşti Costel Mareş pentru Radio TRINITAS. Sfânta Liturghie va fi oficiată astăzi de Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi. De asemenea, şi mănăstirea din localitatea Siliştea-Gumeşti, din cadrul Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului, îşi sărbătoreşte ocrotitorul.(Gheorghe-Cristian Popa, Ioan Buşagă şi Eugenia Golub)
Hram şi la mănăstirea din Lacu Sărat
Mănăstirea "Sfântul Pantelimon" din staţiunea Lacu Sărat, Brăila, este şi ea în sărbătoare. Mănăstirea din Lacu Sărat este cea mai nouă din judeţul Brăila, începuturile sale fiind la 27 iulie 1996, când Înalt Preasfinţitul Casian, Arhiepiscop al Dunării de Jos, a sfinţit locul bisericii. La 27 iulie 1999 s-a sfinţit biserica mănăstirii şi s-a inaugurat şi corpul de chilii al mănăstirii. Astăzi este o oază de rugăciune şi de reculegere duhovnicească pentru credincioşi, dar şi liman sufletesc pentru bolnavii aflaţi la tratament în staţiune. În apropierea bisericii se află, în prezent, în curs de finalizare lucrările la noul corp de chilii, care va avea şi rol de centru social şi filantropic.
Biserica mănăstirii este realizată din lemn, în stil maramureşean, cu o turlă-clopotniţă, care se ridică până la înălţimea de 24 metri. La interior, biserica este decorată cu icoane pictate. În custodia mănăstirii se află nouă icoane datând din secolul al XIX-lea. Aşezământul monahal a fost binecuvântat, de-a lungul timpului, prin aducerea sfintelor moaşte ale Sfinţilor Dasie şi Emilian de la Durostor, Nectarie de Eghina, Sofronie al Ierusalimului, iar de-a lungul vremii pe aici au trecut Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, patriarhul Teoctist, dar şi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel precum şi alte personalităţi ale vieţii religioase şi civile din ţară şi de peste hotare. Astfel, într-o localitate binecuvântată de Dumnezeu cu daruri naturale vindecătoare, în vecinătatea centrului de tratament balneoclimateric, tămăduitor al suferinţelor trupeşti, se alătură centrul spiritual de vindecare a durerilor şi bolilor sufleteşti, Sfânta Mănăstire "Sf. Pantelimon", ca astfel bolnavii să devină şi pelerini spre mângâierea lor duhovnicească, spre întărirea în credinţă si spre mai multă nădejde în mila şi ajutorul Mântuitorului Iisus Hristos, "Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre". Pentru înălţarea sfintei mănăstiri de la Lacu Sărat, Arhiepiscopia Dunării de Jos, în frunte cu chiriarhul ei, secondat de slujitorii de la Centrul Eparhial şi de la Protoieria Brăila, s-a bucurat de sprijinul ctitorilor şi donatorilor brăileni, încurajaţi şi ajutaţi de Primăria municipiului, în frunte cu dl primar Anton Lungu. Numele şi faptele lor sunt încrustate în zidurile sfântului lăcaş şi scrise de Domnul, pentru veşnicie, în "cartea vieţii". La evenimentul duhovnicesc, spiritual, filantropic, cultural şi românesc au participat, împreună cu ierarhii şi preoţii slujitori, autorităţile civile şi militare, cadre medicale din oraşul şi judeţul Brăila, în mijlocul unei impresionante mulţimi de credincioşi şi pelerini. Anul acesta, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Casian, mănăstirea s-a preocupat, în special de bătrânii de la centrul de recuperare din imediata vecinătate, pregătind pachete cu hrană pentru fiecare dintre ei, iar după oficierea Sfintei Liturghii, prezidată de chiriarhul Dunării de Jos, s-a oficiat slujba agheazmei celei mici, precum şi Taina Sfântului Maslu, pentru bătrânii greu încercaţi de boli şi diferitele afecţiuni, veniţi la acest centru pentru tămăduire, asemeni imaginii biblice a Scăldătorii Siloamului. Mănăstirea este situată în staţiunea Lacu Sărat din imediata apropiere a municipiului Brăila, la 5 km SV, pe drumul naţional DN 21 Brăila - Slobozia. (Marian Pătraşcu)
Sursa:Internetul
adria:
draga lucia, trebuie sa recunosc ca ai multe cunostinte in acest domeniu, dar, de asemenea, trebuie sa recunosc si ca eu nu am rabdare sa citesc totul
e prea mult pt mine
noi doua am vorbit despre astfel de lucruri si cred ca ma-ntelegi
sper ca nu te superi ca sunt asa directa, dar, poate condensezi cumva informatiile, ce zici?
luciamanta:
Am inteles, Adria, ok
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă