Scrise de noi > Poeziile noastre
Atelier de poezie colectiva
wonderland:
Prea repede trec, prea curand se duc
Parca peste mine ar trece un tavalug.
Zilele in minte mi se-amesteca,
Spre lumina nu mai vad nicio poteca.
Poate nu-i tarziu, nu-i prea tarziu, sa invat
In causul palmei sa prind clipa,
S-o privesc si-n zborul ei sa ma inalt,
Adiere albastra peste a timpului aripa.
(PS - vedeti pdf-ul atasat. e doar o varianta intermediara, ca sa nu mai rasfoiti printre paginile forumului sa vedeti de unde si cum a inceput aceasta incercare.
Dana Hd:
wonderland: la a doua postare a mea, ultimul vers ar trebui sa fie*dar asta conteaza*
wonderland:
ok. am retinut. ;)
Dar sper sa continuati. :) Asa cum am zis pdf e doar o varianta intermediara, ca prea s-au amestecat inceputul si continuarea printre alte postari.
Inspiratie si curaj!
wonderland:
a inceput sezonul iesirilor in verde, fie pe dealuri, fie pe creste, pe apa sau pe uscat, in salbaticia naturii sau in aglomerati urbane mai mult sau mai putine exotice. Plus petrecerile pentru cei dornici de socializare in pasi de dans... cred ca de asta e asa liniste in atelier. Nu stiu ce sa fac cu ultima incercare...pare asa cam in hopuri si neterminata :)
Si nici vreo provocare pentru un nou inceput nu se intrevede in zare... :o
Buna dimineata!
echilibru:
Buna dimineata! Incerc eu un mix pe tema dansului. Senin in suflet tuturor!
Dans
Dansezi? Ma intreaba incet.
Dansez! Ii raspund cu un gest.
Dansam. Ma tine usor ca pe-un nor,
Gresesc o miscare, il calc pe picior.
Nu-i place de mine, sunt cam din topor
La dans.
Dar inima-mi canta o arie celesta,
In mine dansez ca o maestra,
Muzica-mi trece prin vene pulsand,
Cuvintele canta, te-nvaluie,uiti
Ca dansul de-acum e de doi.
Iti vine sa zbori, dar ai pietre-n pantofi,
Si...de aici incolo, se rupe valul poeziei.
Zambesti fara noima, e vis muzical,intr-un cerc imaginar al melodiei.Daca iesi din cerc, nu mai auzi aceleasi acorduri,nu mai ai de ce sa te misti pe picioare ca si cum ai visa.
Dansul e pentru toti oamenii. Chiar si necuvantatoarele danseaza dupa melodii pe care inca nu le-am descifrat, dar miscarile lor gratioase arata chiar duiosie; unele dansuri sunt salbatice, ale ritualului.
Pentru grupurile sociale, dansul a devenit un intermediar in verificarea unor compatibilitati.
E adevarat ca miscarile dansatorului/dansatoarei releva chiar si unele trasaturi de temperament, fiindca dansul te descatuseaza. Vrei sa te simti bine cu tine intre ceilalti.
Pentru o femeie, dansul e prima declaratie a barbatului ca e aleasa dintr-un grup de semene. Se simte apreciata. Daca ar fi fost regulile asa de la inceputuri, ca femeia sa propuna barbatului un dans, ar fi fost matriarhat. E important ca sa se simta compatibilitatea in dans inainte de a incepe. Dar, daca va gasiti un ritm comun, cu pasi mai putin complicati, inseamna ca ati ajuns deja la urmatoarea etapa, consensul. Foarte important. Nu va mai raportati la perechile din jur, va sunteti destul unul altuia. Va coordonati. E bine si ca cel care e mai talentat la dans sa caute mai mult pana gaseste pe cineva cu care poate comunica la acelasi nivel. Altfel, cel mai stangaci isi va face vise desarte. Din lebada gratioasa, cum se credea, ajunge sa se vada in oglinda: ratusca cea urata. De aceea, sa nu se supere nimeni daca va fi refuzat/a. Mai bine tai ata scurta, decat sa desiri.
Am extrapolat, am utilizat metafora dansului, dar, asa cum scria un membru pe forum la acest topic, dansul e un preludiu. Cel mai frumos, care ne ridica peste necuvantatoare. Unora nu le place dansul. Simt altfel muzica, au, poate, o muzica interioara. Dar, pentru cei mai multi, muzica si dansul au devenit unitati de masura universale ale celulelor sociale in molecula unui acord.
Dansam?
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă