Scrise de noi > Poeziile noastre

Atelier de poezie colectiva

<< < (22/47) > >>

wonderland:
vai de mine, n-am zis ca ma apuc/ am anuntat ca ma ocup, cand va fi sa fie /iertare, ca prea devreme am vorbit/in loc sa tac :giggle:. Atelierul se inchide prima dimineata de luni de la deschidere, dar se poate prelungi pana la ultimul strop de inspiratie. Pana la ultimul client, ca sa zic asa...
Doar daca vrem sa-l mai prindem pe Gigi inainte de plecarea in Maroc, putem avea in minte data de 11 apr  ::).

Gabi p ne-a servit deja un final bun, dar cred ca noi putem sa mai introducem orice dorim.
Eu, de exemplu, va cer permisiunea de a completa prima mea interventie:

Sunt si taceri de care ne lovim,
De care-n suflet ne imbolnavim.
Taceri ce suna a gol, asurzitoare,
Taceri de otrava purtatoare,
Taceri in care linistea nu-ti mai gasesti,
Aproape nu mai stii nici cine esti.
Taceri ce cad ca o pedeapsa
Pentru o banala controversa.
Taceri de care vrei sa fugi
Taceri in care te ascunzi...

Dar si taceri care te-mbratiseaza,
Te alina si te-nduioseaza,
Taceri cu care incep iertarea,
Taceri ce insotesc desfatarea,
Taceri din care chiar iubiri se nasc,
Cernute din intamplari ce te vrajesc.

(PS - Dar unde-i Ovi, de ce tace? Iar ne-a starnit si ne-a abandonat?  :giggle:)

wonderland:
Tacerea cu care incepe iertarea.
Tacerea ce insoteste desfatarea.   |o |o

adda:
Tacerea este un raspuns
Ce-ascunde mai mult decat o mie de cuvinte

Nina Petre:
Tacerea e cu mine, e in mine,
E asurzitoare, coplesitoare,
O lume intreaga in mii de variante...

Tacerea te aseaza, te aduna,
Te risipeste, are capcane, te poarta in bucle de neant...

Mi-e prietena buna, o stiu dintotdeauna,
Uneori ma scoate in lume.

oviarad:
Tacerea ridicata-n slavi
Suntem un popor de intelepti?
Pe strabuni de-i ascultai
"Daca  taceai, filozof ramaneai"
Cum sti cand e momentul,
Sa-ti adormi "echipamentul'
De vorbit?
Sau de gandit?
O fi gresit?
Tacerea poate fi un pas
In anularea gandului ramas
In uitarea sentimentului
Neenuntat,
Sau a cuvantului nenascut
Care innauntru a crescut
Exponential.

Ca sa intelegem tacerea
Sa nu uitam ca comunicarea
Nu tine doar de vorbire
Are mult mai multe in primire,
Uneori o privire sugestiva
Face tacerea subiectiva,
Ea devine de prisos
Imbratisata intr-un gest duios,
Acompaniata de un zambet
Sau insotita de un scancet
Tacerea far' de veste
Naste o poveste.

Navigare

[0] Indexul de Mesaje

[#] Pagina următoare

[*] Pagina precedentă