Autor Subiect: Traditii si obiceiuri in Muntenia. 24 februarie - ziua iubirii la romani  (Citit de 2995 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 12154
Povestea despre obiceiuri si traditii stravechi de Dragobete - superstitii si credinte populare. In fiecare an, pe 24 februarie se sarbatoreste Dragobetele, sarbatoarea iubirii la romani. Se spune ca ar fi zeul veseliei, tineretii si iubirii.

Ziua lui Dragobete.
Dragobete este un personaj de poveste ce vine de la vechii daci si transformat ulterior intr-un aparator al tinerilor si al iubirii. Legendele  populare, arata ca Dragobete (numit si “Cap de primavara”, “Navalnicul” sau “Logodnicul Pasarilor”) nu era nimeni altul decat fiul babei Dochia, despre care am mai povestit.

Desi despre baba Dochia vorbim in Moldova, pe  fiul ei,  un flacau extrem de chipes si iubaret, il intalnim in povestile traditionale muntenesti. Dragobete a ramas insa pana in ziua de astazi ca simbolul suprem al dragostei autohtone. Obiceiuri si traditii stravechi de sarbatoarea Dragobetelui arata ca:
Sarbatoarea Dragobetelui are o simbolistica bogata si interesanta. Dragobetele imbina de fapt,  in esenta sa atat inceputul, cat si sfarsitul.  Inceputul unui nou anotimp, primavara si al reinsufletirii naturii, sfarsitul iernii si prevesteste inceputul Postul Pastelui – lasata secului. Astazi, la fel ca in vremuri de demult, in aceasta zi de mare sarbatoare, tinerii se imbracau in straie frumoase, curate sau noi,  obisnuiau sa se stranga in paduri si sa culeaga in buchetele cele dintai flori ale primaverii – ghioceii si brandusele si chiar lemne de foc. Culesul florilor se impletea cu voie buna si cantece, tinerii jucand cu un fel de joc numit “zburatorit”. La ora pranzului, fetele porneau in fuga catre sat, iar baietii fugeau dupa ele, incercand sa le prinda si sa le sarute. De unde expresia traditionala “Dragobetele saruta fetele!”.

Daca baiatul ii era drag fetei, aceasta se lasa prinsa,  si sarutul pe care il dadea baiatul era  considerat echivalent al logodnei si al inceputului iubirii intre cei doi. Inspre seara, logodna urma sa fie anuntata comunitatii satului si membrilor familiei. Cei care participau la sarbatoare, respectand traditia, erau considerati a fi binecuvantati in acel an. Se considera ca acei tineri vor avea parte de belsug si vor fi ocoliti de necazuri, de boli sau febra. Exista superstitii din batrani pentru cei tineri care lipseau si nu sarbatoreau aceasta zi. Se spune ca erau pedepsiti sa nu poata iubi in acel an. Acest obicei  sta la baza celebrei “amenintari “ “Dragobetele saruta fetele!”

Daca vremea era cetoasa sau rece in aceasta zi sau daca era foarte frig, ploua sau ningea, atunci tinerii se strangeau intr-o casa “sa faca de Dragobete”.
Adica sa petreaca, sa lege prietenii, sa se tina de jocuri si  lucruri amuzante - ghidusii.
In Muntenia, unele fetele tinere obisnuiau sa rosteasca “ farmece” de descurajare, impotriva rivalelor in iubire, pe care le stiau, sau asa ca de... preventie. In acest timp, tinerii flacai se “faceau frati de cruce”, adica isi crestau usor bratul , la incheietura, in forma unei cruci si isi atingeau taieturile rostind juramantul de a ramane pe viata” frati de sange”. Cu ocazia  zilei de Dragobete, batranii  ingrijeau in mod special animalele din gospodarie, cugetand la procreere si innoire a vietii animalelor in gospodaria lor. Acordau o atentie speciala chiar si pasarilor. Batranii credeau ca in aceasta zi pasarile isi aleg perechea pe viata si ca acestea de acum vor incepe  construirea cuiburilor lor. La sfarsit de iarna si inceput de primavara, Dragobete oficia “nuntirea” pasarilor in cer. In aceasta zi nu se sacrificau animale, fiind interzis a face sa curga sange in aceasta zi. Se crede de asemenea ca nu ai voie sa intervii in ritualul   imperecherii pasarilor. In anumite zone ale tarii, in aceasta zi, este ocazia ca tinerii sa aiba logodna, unindu-si vietile,  promitandu-si reciproc credinta si iubire.

Pe vremuri, exista obiceiul ca fetele tinere si necasatorite sa stranga zapada ramasa netopita prin gospodarie, zapada cunoscuta drept “zapada zanelor”. Zapada aceasta topita era transformata in apa. Apa obtinuta prin topire era considerata ca avand proprietati magice in iubire si in descantecele de iubire, dar si in ritualurile de infrumusetare. Fetele credeau ca aceasta zapada s-a nascut din surasul zanelor si apa rezultata din ea va avea puteri magice. Fetele isi udau chipul cu aceasta apa pentru a deveni la fel de frumoase si atragatoare dar si  magice ca si zanele. Ziua de Dragobete era ziua cand  faceau totul ca sa se  intalneasca cu persoane de sex masculin. Altfel , credeau ca nu vor avea deloc parte de iubire de-a lungul intregului an. Totodata, in sate se credea ca fetele care ating un barbat dintr-un sat invecinat vor fi dragastoase tot timpul anului.
Ziua de Dragobete: este obligatoriu ca in aceasta zi barbatii sa se afle in relatii cordiale cu persoanele de sex feminin, sa gaseasca echilibru. Barbatii nu au voie sa intristeze femeile si nici sa se angajeze in discutii contradictorii sau certuri, caci altfel, ii va  astepta o primavara cu ghinion si un an nu prea prielnic, chiar prost. Atat barbatii cat si femeile dar si baietii, cat si fetele au datoria de a se bucura si a fi veseli in aceasta zi pentru a avea parte de iubire intreg anul.
Daca vor ca iubirea sa ramana vie de-a lungul intregului an, tinerii care formeaza un cuplu trebuie sa se sarute in aceasta zi; “Dragobetele saruta fetele!”.
Nu sunt premise activitati cum ar fi a lucra la  camp, tesutul, cusutul, treburile grele ale gospodariei. In schimb, curatenia este permisa, fiind considerata aducatoare de spor si prospetime. De aceea era bine sa se puna ghiocei la ferestre sau la tocul usii. Nimeni nu are voie sa planga in ziua de Dragobete. Se spune ca lacrimile care curg in aceasta zi sunt aducatoare de necazuri si suparari in lunile care vor urma.
In alte zone ale tarii,decat Muntenia, ajunul zilei Dragobetelor este asemanator ca cu  noaptea de Boboteaza, avand acelasi simbol. Fetele tinere, curioase sa isi afle ursitul, isi pun busuioc sfintit sub perna, avand credinta ca Dragobetele le va ajuta sa le arate cine este ursitul si ele, se roaga de cu seara, ca Dragobetele sa le  aduca iubireadevarata.



Articolul a fost scris si ii apartine Danielei Dimitrescu.