Autor Subiect: Sovata si vecinii ei: Praid si Corund.  (Citit de 10225 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 13224
Sovata si vecinii ei: Praid si Corund.
« : Marți, 12 Decembrie 2017, 10:41 »
Cunoscuta mai mult datorita umorului „usor accesibil” - la moda ceva timp in urma printre cei ce gusta genul trivial,  „Du-ma, mama, la Sovata, sa-l cunosc si eu pe tata!”, „Sovata, unde face Nicu armata” sau „Sovata, unde-i fericita fata”, statiunea este renumita in special pentru rezolvarea unor probleme de fertilitate si pentru Lacul Ursu, cel mai mare lac helioterm din lume.

Sovata este considerata atat in tara, cat si in strainatate, un fel de "paradis" al femeilor care viseaza sa aiba copii, dar nu pot din diverse motive medicale. O multime de femei ajung acolo, multe rezolvandu-si unele afectiuni care afectau fertilitatea. Unii interpretau insa altfel efectul curativ al namolului si bailor.

Localnicii povestesc ca „glumele din popor” aparute despre Sovata sunt legate de existenta unei cazarme ce functiona in jurul statiunii. Se spune ca flacaii care isi exercitau aici serviciul militar reprezentau una dintre atractiile principale... Cica s-ar fi tesut acolo o multime de povesti de amor, care s-ar fi lasat cu „fructe ale pasiunii”.



Renumele Sovatei se datoreaza lacurilor Ursu (cel mai mare si mai cunoscut), Alunis, Verde, Negru, Rosu, Mierlei si Serpilor. Acestea au ape clorurate si sodice, prezentind din acest motiv fenomenul de heliotermie (vara, temperatura apei variaza in functie de acumularea caldurii solare in apa sarata, apa calda fiind protejata de un strat de apa proaspata provenita din raulete, care nu se amesteca cu apa sarata, ci se mentine la suprafata, actionind ca un izolator termic). Acest lucru face ca vara temperatura Lacului Ursu (18,4 m adancime), cel mai mare lac heliotermal, sa varieze intre 10-20°C la suprafata, 30-40°C la adancimea de 1 m si 40-60°C la adancimea de 1,5 m.

Lacul Ursu din statiunea Sovata, este cel mai mare lac heliotermic din lume, unic in Europa. S-a format in perioada 1875 - 1880, in urma prabusirilor si alunecarilor de teren care au blocat paraurile Toplita si Auriu, are 46.000 mp, o adancime de 18 m, iar apa acestuia este recomandata pentru tratarea afectiunilor ginecologice, ale aparatului locomotor, afectiunilor cardiovasculare, digestive si endocrine, precum si pentru tratarea starilor posttraumatice. Dupa folosire, namolul pentru impachetari este aruncat inapoi in lac, pentru ca, astfel, in scurt timp, isi reface proprietatile. Medicii spun ca, din cercetari, reiese ca mai exista resurse de namol pentru inca 70 de ani.



Temperatura inregistreaza vara un salt pana la 32-34 grade Celsius la o adancime intre 1,5 si 2,5 m, iar de la 5-6 m, temperatura se pastreaza de 21-26 grade Celsius tot timpul anului. Primul document care aminteste de Sovata ca loc de cura este o scrisoare din anul 1597 a lui Mihail Kornis, prin care acesta pune in evidenta efectele terapeutice ale apei sarate.

Lacul Alunis este fratele geaman a Lacului Ursu, care se ascunde intr-o dolina pitoreasca, spre vest, la 60 m de lacul Ursu. S-a format datorita apei care se scurge din Lacul Ursu. Are o suprafata de de 3670 mp, adancimea maxima este de 7,4 m. Nu are caracter helioterm. Apa lacului este rece, doar vara este placuta, potrivita pentru baie. Lacul se deschide devreme la inceputul sezonului de vara si este asaltat de turisti. Lacul Alunis este unul dintre cele mai frecventate stranduri din Sovata, dupa Lacul Ursu.



Lacul Negru este singurul lac antroposalin din Sovata. Face parte din categoria lacurilor sarate concetrate, helioterme, ce dispune de importante rezerve de namol sapropelic intens mineralizat. Suprafata lacului este de aprox. 3300 m2, adancimea maxima este de 9 m. Namolul sapropelic din Lacul Negru este bogat in substante si in straturi minerale. In apa sarata si in namolul sapropelic din lac, nu s-a gasit nici un micro-organism patogen.

Namolurile care poseda o larga paleta a substantelor organice si minerale sunt rare si au o deosebita valoare terapeutica. Namolul din Lacul Negru, s-a format prin depunerea in partea inferioara in decursul anilor, a unui strat gros de 2-3 metri de fito-zooplancton, o florofauna caracteristica apelor sarate concentrate.

Pana in anul 1989, Lacul Negru era cea mai importanta sursa de namol pentru bazele de tratament din statiune. Dupa 28 de ani de "liniste" si continua maturare peroidica, acesta a fost reintrodus in circuitul balnear.

Indicatiile curei cu apa sarata: afectiuni reumatismale degenerative cronice, afectiuni periarticulare cronice si posttraumatice ale aparatului locomotor, afectiuni neurologice cronice periferice, afectiuni ginecologice cronice, afectiuni cronice respiratorii si ORL, afectiuni metabolice si de nutritie.

Lacul Mierlei din Sovata dateaza de la inceputul anilor 1950 si este cel mai tanar lac din Sovata, format intr-o dolina de sare. Este lacul preferat al sovatenilor. Suprafata sa este de 2200 mp. Namolul lacului se foloseste pentru tratarea durerilor de spate si a membrelor.

Lacul Paraschiva s-a format in urma acumularii de precipitatii in mijlocul unei doline de sare, intr-o zona frumoasa. Lacul este drenat, excesul de apa varsandu-se in Lacul Ursu. Este un lac dulcicol, deoarece saturatia de apa provine din precipitatii. A fost amenajat pentru pescuit sportiv, fiind populat cu pesti.

In anii 1970, cu munca...patrotica a copiilor de la un liceu din Sovata, la poalele Vf. Ciresului, intr-un loc mlastinos, a fost infiintat un lac artificial. Initial acolo era doar trestie si papura. Lacul Tineretului sau Tivoli, se afla undeva mai in sus de cabana Tivoli si la o altitudine superioara mai celebrului Lac Ursul. Dupa cercertari si analize amanuntite specialistii au constatat ca, datorita diferentei de nivel, apa lui s-a infiltrat pe niste cai subterane, in cea sarata a lacului Ursu si exista pericol de distrugere a ecosistemului sau natural si implicit a heliotermiei. Asa ca prin 2010 – 2011 s-a luat decizia efectuarii unor lucrari de amenajare care sa impiedice infiltrarea. In aria de agrement s-a realizat un strand cu o infrastructura adecvata scaldatului, avand o capacitate de 500 de locuri, intinzandu-se pe o suprafata de 4.400 m2 .

Denumirea Lacului Verde vine dupa culoarea verzuie a copacilor din jur care se oglindesc in apa lacului. Langa acest lac se intinde o adevarata perla a muntiilor de sare.



Alte obiective ale statiunii Sovata

Muntele de sare este un monument natural si se afla amplasat undeva in zona lacurilor sarate celebre (Ursu, Alunis, Verde, Rosu, Paraschiva). Muntele de Sare este locul cel mai indicat pentru o plimbare linistitoare si terapeutica in natura.

Drumul sarii. Traseul eco-didactic al Sarii s-a creat pentru prezentarea valorilor specifice lacurilor si muntilor de sare, a habitatelor in mediul umed. Valea sarii este un loc aparte in cadrul zonei protejate. Densitatea valorilor si diversitatea lor a impus crearea unei poteci tematice in aceasta zona. Ea porneste de pe malul lacului Ursu, dupa ce urca o panta accentuata ajunge la lacul Serpilor, un loc mlastinos cu apa dulce, cu flora si fauna specifica. De aici se ajunge la lacul Mierlei cu apa sarata si cadru natural neatins. Traseul continua catre muntele de sare cu albine si plante care traiesc numai in acest loc. In partea sudica a traseului, se deschide valea, cu intinse suprafete sarate, brazdate de cursuri de apa si balti sarate cu namol. De aici traseul se intoarce catre nord-est si parcurge malul estic al vaii Sarii, ajungand la lacul Alunis si pe malul lacului Ursu. Traseul este foarte variat, dar fara dificultati majore de parcurgere.

Aleea turistica vestica are rolul de a lega lacul Ursul cu zona turistica nou creata in partea de nord a orasului, la vest de zona protejata. Aleea porneste de pe malul Lacului Ursu, urca dealuri impadurite pana la limita ariei protejate, unde se intersecteaza cu linia drumului forestier care duce la lacul Tineretului. Pe parcurs urca pante accentuate, trece pe langa un loc de belvedere in consola catre lacurile Verde si Rosu, strabate doline create in muntele de sare si la capat pe creasta ajunge la un loc cu priveliste catre valea din vest, respectiv partea de nord a orasului. Capatul traseului fi ind marcat de o constructie Punct belvedere.

Aleea turistica Tivoli are o lungime aproximativa de 330 m. Pornind de pe malul lacului Ursu, urca o prima portiune abrupta amenajata cu scari, dupa care la locul de odihna se bifurca intr-o forma Y, si ajunge prin doua trasee diferite la drumul carosabil asfaltat. Bratul estic trece printr-un pod cu o arhitectura speciala peste barajul existent si prin trepte ajunge la drumul carosabil, unde pe o portiune se intoarce de-a lungul drumului catre sud. Bratul nordic trece prin podul mic peste o rapa, urca continuu prin scari si ajunge pe un versant estic, pe care trece aproape orizontal. Aleea ajunge la drumul carosabil si se continua dealungul acestuia, pe latura opusa a strazii. Aleea turistica Tivoli (zona II) cu o lungime de cca. 255 m porneste din fata pensiunii Tivoli, si se indreapta catre nord pe partea estica a drumului carosabil spre lacul Tineretului, fi ind amenajat sub forma de trotuar tip podet.

Traseul eco-didactic Ursu porneste de pe malul lacului Ursu, inconjoara lacul Paraschiva, trece prin poiana si dolinele din padurea de foioase, iar pe malul vestic al vaii paraului Tivoli revine la lacul Ursu. Linia traseului eco-didactic, poteca in sine nu este construita. Din cauza reliefului accidentat in locurile cu difi cultati de parcurgere, exista elemente care sa ajute strabaterea si observarea locului (scari cu balustrada, puncte odihna, punct belvedere cu acoperis, scoala din padure).

Amenajari in jurul lacului Ursu. De-a lungul aleii principale din jurul Lacului Ursu s-au amenajat 8 puncte nodale cu diferite functiuni: locuri de odihna, punct de informare, grup sanitar public.



Lacul Ursu este cel mai valoros element din cadrul zonei naturale protejate, si punctul de atractie turistica numarul unu din Sovata. Aleea amenajata din jurul lui are lungimea de 1.085 m. Pentru a crea facilitati pentru turistii care o parcurg, s-au propus o serie de amenajari si constructii care sa confere comfort si noi locuri de atractie. Un capat al acestei alei se gaseste la sud-est de lac, in vecinatatea parcului din centrul statiunii. Celalalt se afla la punctul belvedere estic spre lac si la accesul la strand. Punctele 1, 2, 4, 6, 7 si 8 sunt amenajari simple cu podina pentru circulatie si banci de sezut. Punctul 1 este locul de acces principal pe malul lacului. Din punctul 4 se deschide privelistea catre lac si statiune si pornesc traseul eco-didactic al Sarii respectiv aleea Vestica. In punctul 7 se afl a capatul sudic al aleii Tivoli. Punctul 3 este un loc aparte, o zona intinsa intre lacurile Ursu si Alunis. Amenajarile din acest loc sunt pe masura: cladirea pentru punct de informatii, depozite pentru administrarea zonei protejate, locuri de odihna si altele. Punctul 5 este locul de acces catre lacurile Verde si Rosu, cat si spre lacul Paraschiva, aici fi ind amenajat un loc de odihna acoperit.

Aleea lacurilor Rosu si Verde porneste de pe malul Lacului Ursu, urmareste linia malului amenajat al celor doua lacuri si se sfarseste la locul de odihna amenajat la poalele Muntelui de Sare. Imprejurul lacurilor nu este circulabila, iar pentru impiedicarea accesului direct al turistilor la muntele de sare, s-a montat o balustrada din stalpi de stejar si mana curenta din brad. Namolul terapeutic al lacurilor Rosu si Verde fiind exploatat in perioada 1981-1986, la finalul acestei perioade lacurile au intrat in stare de “conservare pentru regenerare” (invigoare pana la indicatii contrare din partea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale). Intrucat interdictia de imbaiere/extragerea namolului nu se respecta de catre publicul vizitator, s-a impus amplasarea unui gard protector in jurul lacurilor.

Izvorul Maria

Se afla la intrarea in Statiunea Sovata, vizavi cu piata de zi. A fost construit in anul 1910 in vederea rezolvarii problemelor de apa potabila contemporana. Renumita actrita  Jászai Mari a contribuit la adunarea fondurilor financiare necesare construirii izvorului. Constructia a fost realizata de catre cioplitorul de piatra Reimann János, pe baza proiectului inginerului Radó Sándor din Targu Mures.

Merita gustata apa acestui izvor cu apa dulce in timp ce puteti admira veveritele jucause care strabat parcul din fata izvorului.

Parcul Primariei

Parcul se situeaza in centrul orasului Sovata, str. Principala nr. 155. In centrul parcului este asezata o statuie care reprezinta o orfana de razboi. Statuia este creatia artistului sovatean Sántha Csaba. In parcul Primariei este amplasata si monumentul celor 36 de tineri cu varsta cuprinsa intre 19-22 de ani, cazuti in batalia de la Sighisoara din anul 1849. Monumentul a fost creat de Vass Sándor.

Parcul Pet?fi Sándor

Se afla in centrul Statiunii Sovata, in fata Hotelului Danubius. Denumirea parcului provine de la bustul marelui poet maghiar Pet?fi Sándor, care poate fi admirat in parc. Sculptura a fost realizata de artistul plastic sovatean Bocskay Vince in anul 1992.

Parcul Nicolae Balcescu

In parcul din fata Hotelului Danubius, vis-a-vis de parcul Pet?fi Sándor, se afla Parcul Balcescu cu bustul lui Nicolae Balcescu. Bustul este creatia artistului plastic sovatean Bocskay Vince si a fost realizat in anul 1991.

Inedit, exista si o mocanita in Sovata. http://mocanitasovata.ro/
Circula insa doar in perioada calda, incepand din mai iunie, pana la sfarsitul lunii septembrie.



Traseul este lung de 14 km, se desfasoara intre Gara Mica Sovata si Halta Campul Cetatii si dureaza cca 2 ore.
“Responsabila” de urnirea si deplasarea vagoanelor de calatori este locomotiva cu aburi “Sovata.
Aceasta face parte dintr-un lot de 10 locomotive construite in anul 1949, la fabrica Chrzanowo din Polonia, din care doua au ajuns in Romania, fiind conservate pana in anul 2011, in depoul Sibiu. Locomotivei propriu-zise i s-a adaugat tenderul ( componenta unde se depoziteaza apa si carbunele), care a fost produs la Uzinele Resita in anul 1916. Capacitatea rezervorului de apa este de 3 mc, iar cea a combustibilului de 3 tone. Mocanita functioneaza cu carbune sau lemn de esenta tare.
Garnitura de tren are 3 vagoane tip gondola. Toate vagoanele au o lungime cuprinsa intre 11 si 12 metri. Unul dintre vagoane a fost construit 1953, iar celelalte doua in anii 1985 si 1991. Cele trei vagoane au fost renovate in anul 2003 si au o capacitate totala de 90 de locuri.
Viteza maxima a mocanitei este de 35km/h, iar autonomia este de 30 km.









In zona Sovatei mai exista doua puncte de mare interes turistic:

Praid (la 10 km de Sovata)

Dinspre vest, Praidul este poarta judetului Harghita. Localitatea Praid este cea mai mare comuna din Harghita. Inglobeaza Ocna de Sus si micul catun Békástanya, cu doar 140 de locuitori. In comuna Praid traiesc aproximativ 7250 suflete, iar in Praid cca. 4000 de persoane. In centrul Praidului se afla rascrucea de drumuri, prin care se poate ajunge spre nord, peste pasul Bucin la Gheorghieni, iar spre sud-est prin Corund la Odorheiu-Secuiesc. Bazinul Praidului este delimitat dinspre nord, est si sud-est de Muntii Ghiurghiului si din partea sud-vestica de platoul Siclod prin versantul Harom.

Praidul se clasifica, ca fiind o asezare relativ "tanara", fiind atestat din anul 1564. Denumirea de Praid (originalul Parajd, in limba maghiara) vine din cuvantul "paraj" cu diminutiv, asa cum apare in tot bazinul Carpatic si inseamna mic teren cu iarba, sau pasune mica cu iarba. Aceasta "pasune" este strabatuta de raul Tarnava Mica si de afluentii acestuia. Tarnava Mica izvoraste la km 8 al drumului spre Gheorghieni din cele doua paraiase principale: Creanga Mare si Creanga Mica. Zona dintre cele doua paraie este numita de localnici: "Botul celor doua Crengi".  Acolo a fost candva casuta marelui poet maghiar Áprily Lajos, fiind  locul sau preferat. Razboiul mondial l-a despartit de casa lui iubita, el decedand pe front.

Praidul este strans inrudit cu sarea si cu tot ce se leaga de aceasta. Inca din timpul romanilor, Praid era o localitate importanta. Aici se exploata, ca si azi sarea, acest ingredient nelipsit din bucataria oricui.
 
Localitatea Praid din judetul Harghita este asezata langa Muntele de Sare Praid, un masiv impresionant si ca forma si ca volum, construit, asa cum ii spune numele, din mii de tone de sare. Potrivit unor specialisti, Muntele de Sare de la Praid ar contine trei miliarde de tone de sare, o cantitate imensa. Din acest motiv zona a fost declarata arie naturala protejata de interes national. Rezerva-salina de la Praid este o raritate geologica.
 
Muntele de Sare nu este chiar un munte, ci mai degraba un deal, varfurile sale cele mai importante ridicandu-se pana la maximum 550 de metri: Varful Zoltan si Varful Sarea.


 
Ce este interesant la Praid nu se afla insa doar deasupra solului: in subteran se gaseste una dintre cele mai mari mine de sare de pe continentul nostru, transformata in loc de tratament al afectiunilor respiratorii si punct turistic de maxima importanta in zona.
 
Daca secole de-a randul Muntele de Sare din Praid le-a asigurat existenta localnicilor, care au exploatat cea mai importanta resursa a zonei, mina ramasa in urma acestei activitati, un adevarat orasel subteran, asigura in zilele noastre existenta localitatii prin activitatea de turism si terapeutica ce aduce aici mii de persoane pe zi.

Salina Praid
Masivul de sare de la Praid se numara printre cele mai mari zacaminte de sare din Europa. Masivul de sare are un diametru cuprins intre 1,2 si 1,4 km, si  ajunge la 2700 de metri adancime.



Inceputurile exploatarii de sare de la Praid dateaza de pe vremea romanilor.  Exploatarea subterana a sarii a inceput in 1762, iar in 1960 s-a deschis prima baza de tratament cu aerosoli.

In prezent, centrul de speleo- si climatoterapie se afla la 1250 de metri de la intrare, la o adancime de 120 de metri de la suprafata. Pacientii beneficiaza de asistenta medicala permanenta.

O atractie speciala este Galeria Vinurilor din salina: la 100 de metri adancime, putem gasi 525 soiuri de vin,  provenind din 25 zone viticole din sase tari.

Muntele de Sare din Praid este o arie protejata de interes national avand o intindere de 8 ha, care se regaseste in partea sud-vestica a localitatii. Punctul cel mai inalt este Dealul Sarii avand 576 m. Relieful este foarte variat. Canionul de sare si Dealul Sarii poate fi accesat prin traseele turistice existente, avand o priveliste extraordinara asupra pajistilor, fanetelor, stancilor de sare din imprejurimi.  De pe varful muntelui se poate observa o panorama deosebita asupra localitatii. In partea sudica a Muntelui de Sare se gaseste atractia naturala cea mai interesanta: Canionul de Sare. Formarea acestuia se datoreaza si interventiei omului prin sapaturile de suprafata realizate in urma exploatarii sarii, gauri care s-au umplut cu apa de ploaie ducand la dizolvarea sarii. Astfel au luat nastere lacurile sarate de diferite dimensiuni.
Dolinele Canionului de Sare au modificat cursul paraului Corund de-a lungul timpului, parau care si in ziua de azi strapunge muntele de sare formand cu usurinta masivele acestuia. O atractie deosebita si aparte a canionul o constituie stancile de sare dantelate de diferite forme care isi schimba culoarea in functie de conditiile meteorologice: de la o culoare alba sclipitoare pana la diferite nuante de gri. De asemenea, aici izvorasc numeroase izvoare sarate, formand adevarate bai de namol. Pe versantii acestor munti de sare se pot observa depuneri de cristale sarate, printre care traiesc plantele halofile ca salicornia, fiind foarte raspandita in aceasta zona.

Foarte interesant la Praid este traseul tematic Rezervatia Muntele si Canionul de Sare din Praid. Este amenjat cu panouri si indicatii si conduce prin locurile mai importante. Canionul de Sare prezinta lumea sarii la suprafata, diferitele forme de eroziune si procese specifice aparitiei sarii la suprafata. Canionul este partea vizitabila a Rezervatiei Muntele de Sare. Drumetul va putea parcurge traseul de vizitare de cca 1.5 km lungime oprindu-se la 9 puncte informative.
Accesul la Canionul de Sare: pe drumul din fata salinei se merge in directia strandului, iar dincolo de strand, la cca 900 metri, visavis de centrul wellness se afla intrarea in Canion, semnalat de banner si indicatoare. Conditiile de vizitare inclusiv taxa de vizitare, traseul si punctele se pot consulta aici
 https://www.korpa.ro/ro/rezervatii/muntele-si-canionul-de-sare/

 Mai jos un film cu acest traseu:


Casa Memoriala “Áprily Lajos”, inaugurata in 1991, ofera amanunte despre viata si opera renumitului poet si traducator, respectiv despre anii  copilariei lui Áprily, petrecuti la Praid.

In aria exterioara a Praidului se gasesc ruinele Cetatii Rapsone. Se presupune ca cetatea Rapsone a fost o cetate de aparare, insa in traditia locala traiesc fel si fel de legende despre cetate: se spune ca aiaci a trait doamna Rapson, care  a reusit sa pacaleasca Diavolul.

Fantana Aprily Lajos
In apropiere de izvorul Tarnavei Mici se afla casa din busteni a lui Áprily Lajos. In amintirea sa s-a construit o fantana in drumul spre Cetatea ,,Rapsón钒. Cei care se plimba pe Bucin, au astfel ocazia sa-l omagieze pe renumitul poet maghiar.

Corund (la 20 km de Sovata)
Cea mai mare comuna a judetului Harghita, numele sau fiind inseparabil de ceramica populara, fiind unul din centrele olaritului popular din Transilvania

Locuitorii comunei au indeletniciri variate. Pe langa traditionalul olarit ei se ocupa si de prelucrarea lemnului, de produsele din iasca. Materia prima pentru olarit, lutul de buna calitate, se extrage de langa paraul Sacadat, care curge pe partea vestica a satului. Satul a avut candva si mina de aragonit (azi zona protejata) si un strand cu apa minerala (in zilele noastre aici au loc traditionalele targuri de ceramica).

Izvoarele de apa minerala au un rol important in viata satului. Izvorul "Diómáli" se afla la iesirea estica a satului, langa drumul 13A. Apa minerala bogata in fier atinge debitul de 10.000 litri pe zi; este recomandata pentru bolnavii de afectiuni gastro-intestinale, precum si celor care sufera de anemie. Izvorul "Sz?l?máli" izvoraste in hotarul estic al satului. Apa este bogata in bicarbonati, clor, magneziu si calciu. Izvoarele "Cseredombi" si "Erzsébet" izvorasc la est de mina de aragonit, la 800 de metri de drumul national, avand apa sarata si bogata in fier.

Toata lumea cunoaste Corundul in primul rand pentru expozitia cu vanzare de langa drumul principal.
Marfurile artizanale expuse in fata caselor atrag turistii care trec prin satul Corund. Ei pot alege din frumoasele obiecte din ceramica, pai sau rogojina, articole din lana, iasca sau lemn.

Ceramica din Corund cu forma si decoratiunile sale specifice este considerata si catalogata ca arta populara.

Prima descriere aprofundata si cuprinzatoare despre olaritul din Corund a oferit-o scriitorul Orbán Balázs, care a subliniat in mod specific olaritul ca fiind ocupatia, meseria de baza a locuitorilor. ,,Corund de sub poalele muntilor inzapeziti are putin teren arabil, dar are cu atat mai multe pasuni, astfel cresterea vitelor si olaritul este aici ocupatia de baza, deoarece fiecare om este si olar, aici se confectioneaza acele oale ceramice nesmaltuite si ieftine care acopera necesarul de obiecte de uz casnic din intregul Tinut Secuiesc(....).”



Olaritul, pregatirea vaselor, arderea si vanzarea produselor era o munca grea si obositoare, astfel oamenii mai saraci se ocupau cu olaritul. Pentru cei mai saraci dintre ei olaritul insemna o bucata de paine, pentru cei care aveau pamanturi putine insemna un venit suplimentar.

Dintr-un document scris din anul 1613 reiese faptul ca breasla olarilor din Odorheiu Secuiesc a acuzat pe olarii corundieni de ,,plagiat”. Acest lucru dovedeste ca olarii din  Corund au devenit un concurent serios in regiune.

Pe la mijlocul secolului XIX. ceramica din Corund  a devenit cunoscuta in toata Transilvania, in 1820 la recensemantul feudal din intreaga Transilvanie fiind inregistrati peste 50 de olari in Corund.

300 de familii se ocupa cu ceramica in Corund, dar in sat sunt si cioplitori in lemn, ateliere de tesatorie si de iasca (o ciuperca lemnoasa din care se fac obiecte artizanale).

Pentru a realiza un produs din ceramica de Corund, argila se aduce din albia raului de langa sat in forma bruta, de culoare gri si maro. Apoi se macina ori se framanta lutul sa nu aiba impuritati, pana ajunge o pasta omogena. Se taie in fasii si se duce la olari care fac adevarate opere de arta cu el pe roata de olarit.

Roata pe care se modeleaza lutul are doua discuri, unul mai mic sus si unul mai mare in partea de jos, unite printr-un ax vertical. Pe discul din partea de sus se pune pamantul, iar discul de jos este miscat circular de olar cu piciorul. Astfel, roata se invarteste, formandu-se vasele circulare cu un contur regulat. Cred ca nu este usor sa faci acest lucru ore in sir, cere multa indemanare si forta. Tocmai de aceea, olaritul este o meserie destinata barbatilor, femeile ocupandu-se de decorarea vaselor. E o munca in echipa, la care lucreaza intreaga familie. Se vorbeste mai degraba de familii de olari, decat de olari in sine, tocmai din acest motiv.

Ulterior, vasul din lut se lasa la uscat, dupa care se imerseaza in caolina alba pentru culoarea alba si iar este pus la uscat, aplicandu-se ornamentul cu contur negru, cu mana libera (de regula, cu ajutorul unui corn de vita ce are in varf o pana de gasca, prin care se scurge culoarea). Iar se usuca si urmeaza aplicarea culorilor realizate din pamant rosu oxidat, maroniu, verde si putin albastru (cobalt). Modelele sunt florale si zoomorfe stilizate.

Dupa prima ardere in cuptorul special destinat acestui scop, se pune smaltul si la a doua ardere la 980 de grade Celsius, ceramica devine transparenta si culorile vii. Ceramica natur se arde o singura data, cealalta de doua ori. Arderea dureaza 8 ore, iar racirea 18 ore, pana ce culoarea ceramicii devine de la rosu-purpuriu la alb in starea de racire. Produsele realizate astfel se pot personaliza sub smalt.
In zona inca traieste obiceiul stravechi de a servi mancarea oferita saracilor sau de pomana in vase de lut. Alt obicei este cel de a lua la mana de 66 de ori fiecare obiect, in acest fel obiectul urmand sa poarte noului proprietar noroc.

In Corund mai multe ateliere se pot vizita, cu explicatii din partea mesterilor:
Atelier de Olarit Páll Árpád
Atelier de Olarit Józsa László
Atelier de Olarit Ilyés V. Mihály
Atelier de Olarit Tófalvi Gáspár
Atelier de Olarit Ravasz Márton

Dar Corund nu atrage doar prin olarit si si prin alte lucruri mai mult sa mai putin cunoscute.

Dealul Melcului  este o rezervatie geologica  de 8 ha. Este considerat ca fiind cea mai mare acumulare de aragonit din Romania, avand statut de protectie nationala inca din 1980.
Studiul aragonitului din zona dateaza din secolele 18, 19. János Bányai (1938) sustine ca aceste depuneri de carbonati s-au format prin procese de precipitare din solutii sarate, carbogazoase cu temperatura scazuta.
Caracteristica acestor depozite consta in faptul ca se precipita din solutii sarate, bicarbonatate.
Ivirea de apa de la Dealul Melcului se prezinta sub forma unui izvor natural, activ, cu scurgere lineara. La baza depunerilor carbonatice iese la iveala apa, barbotand gaze cu miros de hidrocarburi. Apa ce se scurge in evantai isi construieste in continuu un con de aragonit de culoarea zerului de lapte.
Exploatarea aragonitului a inceput in anul 1911 de catre Knop Vencel , profesorul de origine ceha invitat sa tina cursuri la ?coala industriala de sculptura si slefuire a pietrelor din Zlatna. Profesorul se muta la Corund si fondeaza Uzina de slefuire a Aragonitului.  Apogeul exploatarii  si prelucrarii aragonitului din Corund cade intre anii 1931-1939. In urma acestor activitati de minerit formele naturale diversificate ale depunerilor dispar pentru totdeauna.

Intre 1 mai si 1 noiembrie este deschis si Muzeul de Aragonit, vizavi de Dealul Melcului, la DN13A, in fosta uzina de slefuire. Muzeul prezinta istoria si tehnica slefuirii aragonitului, o colectie inedita de piese ce au luat nastere in aceeasi cladire, unele cu 100 ani in urma. Obiectele si artefactele din aragonit au ajuns in 1890 la Expozitia Mondiala din Paris (vaze, scrumiere, lampi, cupe, fructiere, etc).
 
Este primul si unicul muzeu de acest fel din Europa. Despre vizitarea acestuia si Dealul Melcului aici: https://www.korpa.ro/ro/rezervatii/dealul-melcului-2/

Tinovul de la Fantana Brazilor. Pe platoul vulcanic de deasupra satului Corund exista alte doua sub forma de catune: Valea lui Pavel si Fantana Brazilor. In acest din urma sat, la o altitudine de 950 m, se gaseste tinovul… Tinovul este practic un fost lac vulcanic, in care s-a dezvoltat, in timp (datorita cenusei vulcanice rezultate din eruptii), o vegetatie compusa din muschi, ce a umplut si acoperit lacul. La suprafata solul s-a acoperit de tufe de afine, merisor, pin silvestru pitic, superbe plante carnivore si cate altele – toate, relicve glaciare. Seamana intrucatva cu tundra din Scandinavia.
Solul este oligotrof, adica sarac in minerale, de aceea toate plantele de acolo cresc pitice (efect natural de „bonsai” si tot de aceea florile sunt insectivore – neputand sa-si culeaga nutrientii din sol, au evoluat pentru a-si prinde hrana din aer. Solul este buretos, pare elastic, mlastinos, lasand impresia ca ai putea sa te cufunzi pana la genunchi, daca nu esti atent. Tinovul de la Fantana Brazilor se poate vizita doar in grupuri de 10-15 persoane si doar cu ghid insotitor din partea custozilor rezervatiei. Informatii aici: https://www.korpa.ro/ro/rezervatii/tinovul-de-la-fantana-brazilor2/

Programe ecoturistice.

Promenada la Corund Este un pachet ecoturistic care ofera spre vizitare valorile culturale  din Corund. Promenada include vizite interactive in 3 ateliere mestesugaresti traditionale si o vizita in Muzeul etnografic din Corund, toate legate cu o drumetie pe o caruta trasa de cai.
Atelier de olarit
Atelier prelucrare iasca
Atelier de tesatorie
Timp si parcurgere
Parcurgerea traseului dureaza 2,5 ore cu caruta frumos amenajata.
Informatii si detalii: https://www.korpa.ro/ro/ecoturism/promenada-la-corund/

Calatoria in timp  Este un program turistic marca Slow Tours Transylvania ce va ghideaza in lumea platoului vulcanic de langa Corund. Contine un tur cu caruta trasa de cai, o vizita ghidata in Tinovul de la Fantana Brazilor, o gustare din siropurile si dulceturile locale din fructe de padure, apoi o vizita la o gospodarie de subzistenta ce ofera o gustare traditionala din bucate toate pregatite acasa: paine, unt, oua de casa, branzeturi din productia proprie, gemuri, slanina si ceapa. Informatii aici: https://www.korpa.ro/ro/ecoturism/drumetii/

Offline krondia

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 1480
  • Diana Lupu - Echipa Singles Camp & Travel
Re: Sovata si vecinii ei: Praid si Corund.
« Răspuns #1 : Vineri, 09 Februarie 2018, 16:06 »
Stiti, probabil, ca la Sovata exista o fabrica de branzeturi unde compania Hochland produce branzeturi specific romanesti precum cascavalul, si materie prima pentru fabrica de branza topita de la Sighisoara.

Am dat peste un articol interesant despre Branza Praid de la Hochland, care este maturata chiar  în Salina Praid.
Eu sunt un mare fan branza, vorba reclamei, dar de sortimentul acesta nu stiam.

https://republica.ro/descopera-gustul-special-romanesc-cum-se-fabrica-branza-maturata-in-salina-de-la-praid



Offline wonderland

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 4883
Re: Sovata si vecinii ei: Praid si Corund.
« Răspuns #2 : Miercuri, 14 Februarie 2018, 06:45 »
Sunt indragosita pe viata si de Sovata si de Praid.
Ce n-am apucat sa vad in Sovata? De fapt sa fac  o drume?ie c?tre Schitul ”14 Cruci”. E o plimbare usoara, cred ca de sus se deschide o panorama a zonei.
Ultima data cand am fost am stat la o pensiune a carui proprietar m-a fascinat. Scriitor, poet, pana sa iasa la pensie a lucrat in silvicultura, cred ca a avut si o functie de conducere. Un mare drumet, cunoscator si iubitor al zonei si de natura. :)
Ingrijorarea nu alunga amaraciunea zilei de maine, dar rapeste bucuria zilei de azi. Zig Ziglar.

Offline noiembrie

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 759
  • Bine ai venit in grupul nostru!
Re: Sovata si vecinii ei: Praid si Corund.
« Răspuns #3 : Miercuri, 14 Februarie 2018, 07:26 »
Buna dimineata,
Locuri minunate,un tinut de poveste,cu bogatii naturale dar si bogatii facute de mana harnicilor oameni.
Ceramica de Corund,cu minunatele desene si culori,in targul asezat pe sosea,e un vis.

As vrea sa ajung primavara acolo,am facut traseul,din Bucuresti trebuie mers pe Brasov,Odorhei,Sovata 333km,
varianta ideala e grupajul pe masini,nu cred ca suntem din Sud de un microbus.

Offline krondia

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 1480
  • Diana Lupu - Echipa Singles Camp & Travel
Re: Sovata si vecinii ei: Praid si Corund.
« Răspuns #4 : Miercuri, 14 Februarie 2018, 08:27 »
Se fac doua excursii la Sovata, cea cu bucataria unde nu se asigura transport si Lumea animalelor,  de Rusalii cu transport inclus din Bucuresti. In cea de a doua se va merge cu mocanita la Sovata, se va vizita Parcul de animale salbatice de la Ivo si multe altele. Este o zona in care nu te plictisesti si mie imi place foarte mult.

Offline noiembrie

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 759
  • Bine ai venit in grupul nostru!
Re: Sovata si vecinii ei: Praid si Corund.
« Răspuns #5 : Miercuri, 14 Februarie 2018, 10:21 »
Doar prima varianta o pot accesa,ca timp,si atunci astept oferte de transport ,dintre cei inscrisi,altfel va trebui sa renunt.
Si,ca o gluma ,cine stie"mai face Nicu armata /la Sovata?"

Offline Gropitze

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 4
Re: Sovata si vecinii ei: Praid si Corund.
« Răspuns #6 : Duminică, 05 August 2018, 13:48 »
Wonderland, ai putea sa-mi spui, te rog, la ce pensiune te-ai cazat in Sovata?

Offline wonderland

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 4883
Re: Sovata si vecinii ei: Praid si Corund.
« Răspuns #7 : Duminică, 05 August 2018, 14:24 »
Gropitze, ti-am raspuns la Chat (http://forum.singlescamp.ro/index.php/topic,86.msg135867/topicseen.html#msg135867)

Chiar, acum ca s-au terminat ploile si ne arde soarele, ce-ar mai merge o baie... calma, lenesa si racoritoare in Lacu Ursu, nu?  :smitten:

PS - Acu m-am prins ca nici aici nu eram chiar offtopic.  :slap: :hammer:
Ingrijorarea nu alunga amaraciunea zilei de maine, dar rapeste bucuria zilei de azi. Zig Ziglar.

Offline costi31

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 604
Re: Sovata si vecinii ei: Praid si Corund.
« Răspuns #8 : Duminică, 05 August 2018, 17:59 »
:offtopic:  Am postat dincolo ...  :)