Arhiva > Arhiva
Declaratie de iubire!
pe_jumate:
@saturn: vine exact asa cum zici.. din secunda 3
Saturnianul:
--- Citat din: pe_jumate din Joi, 03 Iunie 2010, 16:19 ---@saturn: vine exact asa cum zici.. din secunda 3
--- Terminare citat ---
Zău? Şi io de ce nu-mi dau seama? :D
Ayouni:
"Jumatate din zilele mele nu support idea de a nu te atinge. In restul timpului simt ca nu-mi pasa daca te voi mai revedea vreodata. Nu e vorba de moralitate; este despre cat de mult poti sa induri."
The English Patient de Michael Ondaatje
steliana:
copii... am o poveste la care ţin foarte mult...
poate reuşesc să o scriu...
dar pentru a-mi dovedi iubirea pentru voi.... încep!
Am auzit că exista odată un copac antic şi măreţ, ale cărui ramuri se înălţau maiestuos spre cer. Când era înflorit, în jurul său dansau fluturi de toate formele şi mărimile. Când începea să facă roade şi să poarte fructe, păsări din toate ţinuturile veneau şi cântau în el. Ramurile sale, precum braţele deschise, îi binecuvântau pe toţi cei care veneau şi stăteau la umbra lor. Un băieţel obişnuia să vină şi să se joace sub copac şi măreţul arbore a început să simtă afecţiune pentru acel băieţel.
steliana:
Iubirea dintre mare şi mic este posibilă, însă numai când cel mare nu este conştient că este mare. un copac falnic nu ştie că este mare; doar omul are acest gen de cunoaştere. Cel care este mare este preocupat în primul rând numai de ego, dar în iubire, pentru iubire, nimeni nu este mare sau mic. Iubirea îmbrăţişează pe oricine vine lângă ea.
Copacul începuse să-l iubească pe băieţelul care venea şi se juca zilnic lângă el. Ramurile sale erau foarte înalte, dar acestea se aplecau astfel încât băieţelul să poată să ăi culegă florile şi fructele. Iubirea este întotdeauna pregătită să se închine, să se încline; ego-ul nu este niciodată pregătit să se aplece. Dacă ar fi acţionat prin ego, atunci ramurile sale s-ar fi întins cât mai sus, s-ar fi depărtat atât de mult încât să nu poţi ajunge deloc la ele.
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă