Arhiva > Arhiva
Declaratie de iubire!
Raphaela:
--- Citat din: optimus sum din Miercuri, 04 Mai 2011, 16:32 ---
--- Citat din: Raphaela din Miercuri, 04 Mai 2011, 16:21 ---
--- Citat din: optimus sum din Miercuri, 04 Mai 2011, 16:02 ---eu credeam ca spun TOTUL in doar doua cuvinte ...
--- Terminare citat ---
iubeste neconditionat....
--- Terminare citat ---
pai si placerea sadica de a reprosa ? cu ea ce facem ?
--- Terminare citat ---
\pai gata cu reprosurile.... :P
Carla:
Dacă
(Elena Liliana Popescu)
Dacă s-ar putea vreodată
Să măsori nemăsuratul,
Să cuprinzi nemărginirea,
Să stai, străbătând neantul,
Să fii nici unul, nici altul.
Dacă s-ar putea vreodată
Neiubind să fii iubirea,
Nesperând să fii speranţa,
Nevorbind să fii vorbirea,
Negândind să fii gândirea.
Dacă s-ar putea vreodată
Să auzi neauzitul,
Să priveşti în nevăzut
Şi să afli neştiutul,
Ar urma iar începutul?
silviu:
--- Citat din: raphaela ---Cei mai multi se plang ca nu sunt iubiti. Multi imi spun: "L-am iubit din toata inima, iar el nu mi-a raspuns niciodata iubirii". Dar daca l-ai iubit cu adevarat, de ce suferi ca el nu te-a iubit? Nu stiti oare ca iubirea adevarata nu asteapta NICIODATA, dar absolut niciodata, NIMIC in schimb. Ea este fericita ca se poate manifesta, ca se poate darui. Atat timp cat suferiti din cauza iubirii inseamna ca inca nu ati cunoscut iubirea adevarata.
--- Terminare citat ---
poate oi fi eu de moda veche dar am pretentia ca intre mine si o ea sa fie o iubire reciproca. altminteri, o pot iubi frumusel in taina pe claudia schiffer, adorm cu gandul la ea si ma trezesc odihnit ca un copilas :)
a iubi pe cineva care te trateaza cu dosul mi se pare o iubire prosteasca. inteleg sa iubesc nebuneste, dar nu prosteste >:(
Raphaela:
Era o dimineaţă aglomerată la cabinet când, în jurul orei 08:30, intră un domn bătrân cu un deget bandajat. Îmi spune imediat că este foarte grăbit căci are o întâlnire fixată pentru ora 09:00. L-am invitat să se aşeze ştiind că avea să mai treacă cel puţin o jumătate de oră până să apară medicul. Îl observ cu câtă nerăbdare îşi priveşte ceasul la fiecare minut care trece.
Între timp mă gândesc că n-ar fi rău să-i desfac bandajul şi să văd despre ce este vorba. Rana nu pare a fi aşa de gravă… în aşteptarea medicului, mă decid să-i dezinfectez rana şi mă lansez într-o mică conversaţie. Îl intreb cât de urgentă este întâlnirea pe care o are şi dacă nu preferă să aştepte sosirea medicului pentru tratarea rănii… Îmi răspunde că trebuie să meargă neapărat la casa de bătrâni, aşa cum face de ani buni, ca să ia micul dejun cu soţia.
Politicoasă, îl intreb de sănătatea soţiei. Senin, bătrânul domn îmi povesteşte că soţia, bolnavă de Alzheimer, stă la casa de bătrâni de mai bine de 7 ani. Gândindu-mă că într-un moment de luciditate soţia putea fi agitată de întârzierea lui, mă grăbesc să-i tratez rana dar batranul îmi explică că ea nu-şi mai aduce aminte de 5 ani cine este el…
Şi-atunci îl întreb mirată: “Şi dvs.. vă duceţi zilnic ca să luaţi micul dejun împreună?“. Cu un surâs dulce şi o mângâiere pe mână, îmi răspunde: “E-adevărat că ea nu mai ştie cine sunt eu, dar eu ştiu bine cine este ea“.
Am rămas fără cuvinte şi un fior m-a străbătut în timp ce mă uitam la bătrânul care se îndepărta cu paşi grăbiţi. Mi-am înghiţit lacrimile spunându-mi în sinea mea: “Asta este dragostea, asta este ceea ce îmi doresc de la viaţă!… Căci, în fond, aşa este dragostea adevărată ?!… nu neapărat fizică şi nici romantică în mod ideal. Să iubeşti înseamnă să accepţi ceea ce a fost, ceea ce este, ceea ce va fi şi ceea ce încă nu s-a întâmplat.”
Persoanele fericite şi împlinite nu sunt neapărat cele care au tot ce-i mai bun din fiecare lucru, ci acelea care ştiu să facă ce-i mai bun din tot ceea ce au.
Viaţa nu înseamnă să supravieţuieşti unei furtuni ci să ştii să dansezi în ploaie !!
optimus sum:
Sunt singur cu mine. Sunt singur cu cafeaua si ploaia imi apare ca un zid ce ma separa si izoleaza de lumea care misuna in oras ca un musuroi de furnici. Duc instinctiv cana la gură în speranța că acest mic gest îmi va alunga tristețea ce mă tulbură. Buzele îmi tremură incontrolabil. Incleștez tâmplele, ochii îmi fug într-un colt, aerul țâsnește sacadat, încerc să înghit nodul ce doare. Și-mi vine să urlu, să tip să zbier.Picături aduse de o adiere cad și-mi alunecă pe obraji. Coboară încet lăsând dâre de mângâiere tristă și se pierd în ceașca verde cu cafea. Sorb ultimul strop de amar, îl înghit și îl încui la loc în mine, caci in zadar aș urla, zbiera, țipa, căci nimeni, nimeni nu mă aude.
Și-mi șoptesc în gând că te iubesc și aș vrea o zi cu tine. Doar o zi și un sărut între o lacrimă de ploaie și buzele ce-mi ard de dorința desfătării. Doar un sarut ce atât de dulce îmi va lua durerea. Doar o zi să ne iubim cu dragoste fără să ne îndrăgostim. Și să fug apoi ca un actor spre un alt decor în care iar să mă frământ de dor.
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă