Arhiva > Arhiva
Declaratie de iubire!
nickyblu:
--- Citat din: iuliana leonte din Joi, 31 Mai 2012, 14:02 ---la asa ceva nu exista ridicol la nici o varsta
--- Terminare citat ---
Eu cred ca iubirea e o nebunie caracteristica tineretului, nu poti sa faci o declaratie de iubire fara sa stii ce e aia. Din cate stiu eu nimeni nu a explicat fenomenul si cu ce se mananca el, tinerilor li se iarta multe in numele varstei. Din punctul meu de vedere unul trecut de 80 de ani care face o declaratie din asta ori nu a trecut prin viata cum trebuie, ori a dat deja in mintea copiilor :crazy2:
iuliana leonte:
din cate stiu eu este vorba de ceva sentimente si nu cunosc ceva indreptar de sentimente care sa-mi spuna la varsta asta simti asa si la cealalta altfel.Daca voi cunoasteti sa-mi spuneti si mie sa-l cumpar
Guesswho:
--- Citat din: nickyblu din Joi, 31 Mai 2012, 18:44 ---Eu cred ca iubirea e o nebunie caracteristica tineretului.....
--- Terminare citat ---
io nu mai am 25 de ani, deci nu mai am voie sa iubesc? :-\
parerea mea e ca poti iubi indiferent de varsta, la 14 sau la 90 de ani, doar ca una e iubirea adolescentina, cealalta e iubirea matura, iar fiecare are farmecul ei.
theo365:
"Metaforic" vorbind imi cam place cum suna -iubirea e o nebunie-
Si pentru ca ai cam provocat la dezbateri pe aceasta tema - nickyblu- iata , am sa va impartasesc cateva citate din OSHO care mie imi plac nespus:
Osho. Ce este iubirea?
"Iubirea este foarte rară. A cunoaşte sufletul unui om înseamnă a trece printr-o revoluţie, pentru că dacă vrei să cunoşti sufletul unui om trebuie să-l laşi şi tu să ajungă la sufletul tău. Trebuie să devii vulnerabil, total vulnerabil, deschis. E riscant. E riscant să laşi pe cineva să-ţi ajungă la suflet, e periculos, pentru că niciodată nu ştii ce îţi va face acel om o dată ce va ajunge să-ţi cunoască toate secretele, toate ascunzişurile. De aici frica. De asta nu ne deschidem. Cunoaştem pe cineva superficial şi credem că ne-am îndrăgostit. Periferiile se întâlnesc iar noi credem că noi ne-am întâlnit. Dar de fapt nu este aşa. Nu eşti periferia ta. De fapt, periferia este graniţa unde sfârşeşti, ea doar te înconjoară ca un gard. Periferia este locul unde sfârşeşti tu şi începe lumea."
Iubirea e pur şi simplu nebună. Nu apare niciodată când şi unde crezi că va apare. E firesc să fie aşa. Iubirea e altceva decât minte şi asta înseamnă că atunci când e iubire adevărată mintea nu mai contează. De aceea marile iubiri par imposibile minţilor obişnuite. Nu e nimic neobişnuit aici. Iubirea care nu trece de barierele minţii nu e iubire adevărată. Şi viaţa, existenţa vrea iubire adevărată. Dar pentru aceasta ne verifică şi ne pune faţă în faţă cu iubiri aparent imposibile. Dacă trecem examenul, atunci suntem făcuţi pentru iubire, dacă nu îl trecem atunci mai avem nevoie de timp ca să înţelegem ce e cu adevărat important în viaţă.
Iubirea trebuie să fie o relaţie plină de prietenie, în care nimeni nu este superior, în care nimeni nu decide cum să se desfăşoare lucrurile, în care partenerii sunt pe deplin conştienţi că sunt diferiţi, că abordarea lor în ceea ce priveşte viaţa este diferită, că modul lor de viaţă este diferit şi, cu toate aceste diferenţe, se iubesc. Ei nu vor găsi nici o problemă. Nu încercaţi să creaţi ceva suprauman. Fiţi umani şi acceptaţi omenescul celuilalt, cu toate slăbiciunile inerente naturii umane. Celălalt va comite probabil greşeli, tot aşa cum comiteţi şi voi, şi va trebui să învăţaţi. A fi împreună înseamnă a învăţa să iertaţi, să uitaţi, să înţelegeţi că şi celălalt este la fel de uman ca şi voi.
Într-o relaţie profundă, dragostea cuiva poate avea rezonanţe în tine şi îţi aduce adâncimile în fiinţă. Sunt două modalităţi de a te descoperi: una este meditaţia, cealaltă este dragostea. Prin celălalt devii conştient de fiinţa ta interioară. El devine un drum pentru a ajunge la tine însuţi. Cu cât dragostea este mai profundă, cu atât voi sunteţi mai profunzi. Dacă iubeşti pe cineva şi profunzimile tale vorbesc cu ale lui, ai o întâlnire în Fiinţă; dacă nu se întâmplă aceasta, renunţă - dar nu crea nici un conflict, bătălie sau luptă pentru aceasta, nu vă distrugeţi unul pe altul. Căutaţi în altă parte persoana care există şi care vă va iubi. Nu vă stabiliţi alături de cineva care nu este pentru voi.
Adevărul este că majoritatea poeţilor nu au iubit vreodată. Ei sunt îndrăgostiţi de ideea de iubire, astfel încât creează poezii frumoase, poveşti frumoase. Sau poate că au iubit, dar au eşuat, astfel încât pentru a se consola, ei creează situaţia spusă în poeziile lor ... Este o compensaţie. În viaţă, ei ratează, aşa că transpun în scris. În scris, poetul creează fantezia pe care ar fi vrut să o trăiască aievea, pentru a-şi uita viaţa, pentru a-i uita urâţenia. Deci fie poeţii nu au iubit niciodată şi nu au cunsocut agonia iubirii, ori dacă au iubit au cunoscut agonia ei şi au vrut să cunoască şi extazul ...
Odată ce ai înţeles că propriii tăi copii nu-ţi aparţin, că ei aparţin existenţei, iar tu ai fost numai un vehicul, trebuie să fii recunoscător existenţei că te-a ales ca intermediar pentru venirea pe lume a unor copii minunaţi. Însă nu trebuie să intervii în dezvoltarea lor, în potenţialul lor. Nu le impune propria ta gândire. Ei nu vor trăi aceleaşi vremuri, ei nu vor avea de înfruntat aceleaşi probleme. Vor face parte dintr-o altă lume. Nu îi pregăti pentru această lume, pentru această societate, pentru acest timp, deoarece le vei crea probleme. Nu-şi vor găsi locul, nu vor fi pregătiţi.
nickyblu:
--- Citat din: Guesswho din Joi, 31 Mai 2012, 20:36 ---io nu mai am 25 de ani, deci nu mai am voie sa iubesc? :-\
--- Terminare citat ---
M-am dus repede mai sus sa recitesc ce am scris, m-am gandit ca poate am gresit vre-un sens ceva..........cand colo, ce sa vezi? N-am gresit nimic, eu am scris ceva iar fetele deja prevad sfarsitul lumii............... metaforic vorbind :2funny:
Ok, Guess, nu stiu cum ai ajuns la concluzia asta dar daca vrei tu, iti dau voie sa nu mai ai voie sa iubesti :)
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă