Excursii si evenimente > Feed-back-uri, impresii, fotografii din excursiile si vacantele noastre

Vacanta in paradisul verde al Insulelor Azore 6 - 15 iunie 2017

<< < (8/10) > >>

admin:
Loc de panorama spre insulele Cabras. Suntem pe varful Santa Barbara, la peste 1.000 de metri altitudine.



Peisaje rurale, tipice insulelor Azore:





Pe drum, primul imeperios. Am oprit pentru ca grupul sa-l vada si sa-l fotografieze.



Mata de Serrara. Cel mai frumos miros de padure pe care l-am simtit vreodata. Dafini, eucalipti si o specie de ferigi uriase.



















Spre un loc de panorama:





Si alt mirador, unul amplasat in nord - nord - vestul insulei. Privelistea este extraordinara, imaginile nu pot arata nici a zecea parte din ceea ce vezi acolo...







Piscinele naturale de la Biscoitos:




Imaginea nu este photoshopata. Este reala. Un localnic a sarit de pe stanci. Vrand sa aiba si el poza am devenit amici...pe facebook!  :)



















admin:
Un drum din poveste...





Si am ajuns inapoi la Algar do Carvao. Jos, intr-un vulcan stins:

















Pe Monte Brasil. Un vulcan stins si el. Locul este populat de militari si de multe...caprioare. Unele libere, altele tinute in tarc.



























Si un Ara, din pacate tinut in colivie...



Seara, pe strazile Angrei do Heroisimo, in drum spre restaurantul la care am propus sa luam cina:















La restaurant, o portie de boca negra...Hmmm un deliciu!





La intoarcerea spre hotel am facut un popas pe o straduta, la un imperios. Se tinea o festivitate menita sa stranga lumea din cartier. Am ascultat muzica si am dansat in strada...Ce placut a fost...Si ce oameni primitori. La un moment dat au mutat o banca, sa ne faca si noua loc spre centru, apoi ne-au facut semn sa ne asezam...



Spre hotel:








Ambarcatiunea cu care urma sa trecem maine pe Pico se odihnea in port. Avea drum lung de facut pana acolo. La fel si noi!

admin:
A venit si ziua traversarii oceanului. Intre Terceira, Angra do Heroisimo si Madalena, capitala insulei Pico sunt in jur de 5 ore de navigat. Timpul trece repede daca este frumos, nu sunt valuri si poti urmari balenele, delfinii, sa te bucuri de peisaje. Daca insa sunt ceva valuri si vant, este un pic mai greu. Ambarcatiunea cu care trecem noi este o salupa de whale watching, are 16 locuri, din care 4 sunt echipaj. Nu are dimensiuni mari, dar are un spatiu interior, o mica sufragerie in care incap cca 6 persoane si o punte superioara pentru care trebuie sa fi bine imbracat pentru vant. De acolo de sus privelistea este minunata, vezi tot, absolut tot. Norocul nostru in aceasta calatorie a fost prezenta lui Joao Medeiro, biolog marin, care ne-a explicat o multime de lucruri...Si care a ridicat continuu moralul celor care asteptau cu nerabdare sa se termine drumul: "inca o ora"... :)


Parasim portul



si trecem prin dreptul hotelului nostru

Navigand pe ocean:



dupa 3 ore ajungem in dreptul insulei San Jorge:



Si trecem usor de ea,



admirand-o de la departare:





La Madalena, pe insula Pico, am luat microbuzul, o cafea si un sandvici din centrul orasului, am vizitat apoi Muzeul Vinului. Acolo se afla o padurice de dracena. Are sute de ani...













Din foisor se vede modul de cultivare a vitei de vie pe insula. Pentru acest mestesug, UNESCO a decis sa protejeze aceste culturi.




Butasii de vita de vie sunt plantati intre ziduri de piatra vulcanica neagra. Ziua aceasta absoarbe caldura si noaptea tine rodul cald...


Modul de organizare a unei ferme vitocole



Ne-am luat la revedere de la dracena uriasa si am plecat...



spre Cella Bar, unul dintre cele mai vestite din Portugalia. Se afla pe malul oceanului, oferind panorama spre alta insula, Faial. Anul acesta a fost distrus de valurile oceanului, dar a fost repede reconstruit...












Angelica, un fel de vin de Madeira...

Case tipice insulei Pico. Pentru a le admira am facut un popas intr-un sat aflat langa aeroport.









































admin:
Si am inceput sa urcam spre nordul insulei. Am oprit la mai multe panorame din care se vedea partial insula, iar pe partea opusa, insula vecina, San Jorge.









































Sus pe munte nu am putut vedea lacurile dulci. Ar fi fost minunat, dar nu a fost sa fie. O pacla deasa era asternuta peste tot si fara sistem de navigatie nu as fi reusit sa ajunga la drum...De urcat pe platforma apropiata de cei 2365 m ai varfului Pico nici nu s-a pus problema. Eram si in intarziere si nu se vedea nimic, asa ca ne-am intors spre Madalena, recunosc destul de dezamagit ca nu am putut sa arat ceea ce as fi vrut...Pe drum insa, pacla a fost tot mai rara si mai rara si cand am privit in stanga, varful Pico isi dezvaluia intreaga silueta...Minunat!!! Mi-am facut cruce si am multumit ca ni s-a oferit aceasta sansa! Incredibil de frumos. Am coborat, am pozat, si am plecat multumiti...Un cadou, cand nu mai credeam sa avem aceasta sansa...









Inapoi spre Terceira...











Am incheiat ziua cu bine, nimanui nu i-a fost rau sau frica pe ocean. M-am bucurat nespus, m-am tarait pana in camera si am cazut rapus de oboseala...Nici nu stiu cum si cand am adormit...

admin:
Si a venit si ultima zi pe insule. Ramasese sa vedem si orasul in care ne-am cazat, Angra do Heroisimo...Asa ca dupa ce am admirat din balcon dimineata ce se asternea peste port si Monte Brasil, am pornit spre centru.



Prima tinta: Gradina Publica. Un exemplu de cum trebuie sa arate din punct de vedere peisagistic asa ceva...





















































Am vizitat apoi, ca in fiecare an, primaria:












Sala de Consiliu


Stema



Sala de festivitati



Navigare

[0] Indexul de Mesaje

[#] Pagina următoare

[*] Pagina precedentă

Du-te la versiunea completă