Am inceput sa organizez excursia la Cozia acum vreo 4 ani....Ma intalnisem cu Pavel si la o bere mi-a povestit o multime de lucruri despre fauna. despre flora, despre unicitatea acestor locuri. Fusesem cu multi ani in urma in masiv, dar cu mintea de adolescent si gandul la chefurile care urmau dupa ce ajungem sus, nu am inteles atunci prea multe...A fost nevoie de o "redescoperire"...
Am batut 3 ani la rand potecile ascultand povestile lui Pavel, mi-a bucurat gandul si sufletul tot ce am vazut si auzit acolo...Flori, paduri, peisaje si caprele negre din Basarab...Aerul plin de miresme de mojdrean, umezeala aceea placuta din faget,..Serpuirea Oltului, grotele zmeilor si inegalabila gradina a zanelor cu albastrul indigo al irisilor....Minunatii ale naturii, ale pamantului....
Am fost si eu sambata acolo, la hotelul in care ati stat...Eram in drum spre Bucuresti si apoi spre Austria....Am privit de pe terasa masivul si am avut un sentiment de nostalgie a acelor locuri...Mi-am adus aminte de multi din cei cu care am fost acolo, cu care am drumetit, cu care am cantat si am chefuit....Inevitabil de Florin, spiridusul de la Pescariu...asa ii spuneam eu....Un om plin de bucurie, de chef de viata...Tin minte perfect ultima seara acolo cu el, cu Marin si cu Toni...Nu se putea dormi in hotel de muzica si rasetele noastre....Din pacate nu o sa ne mai putem intalni vreodata....Am varsat o lacrima in amintirea unor clipe frumoase si a unui om tare fain....pe care multi dintre voi l-au cunoscut...
De pe terasa vedeam culmea Stanisoarei, banuiam ca sunteti acolo...tare as fi vrut sa va privesc....Pe unii va cunosc, pe altii mai noi inca nu...Mi-as dori mult ca valul vostru sa se inchege la fel ca multe altele aici in Singles Camp...Sa continuati legaturile nascute acolo in munte, sa le transformati in prietenii...
Da si sa lasati si voi o urma aici, pentru ca la fel cum voi ati gasit impresiile si povestile celor dinaintea voastra e bine ca si cei care urmeaza sa stie de locurile prin care ati trecut, de ce ati simtit in trecerea voastra pe acolo... Wonderland si Noiembrie va imbie, si ele la fel ca mine au nostalgia unor zile in care se povestea totul aici pe forum pentru ceilalti ramasi acasa....Toti steptau pozele, impresiile de la revenire... Tin mult ca Singles Camp sa fie mai mult decat o ocazie de excursie si vacanta, sa fie un grup....Un grup are nevoie de viata, de legaturi, de oameni care sa-l duca mai departe...
Sunt in legatura pe facebook cu multi cei care sunt sau au trecut pe aici...Am facut odata un exercitiu si m-am uitat in lista fiecaruia de prieteni. La toti, dar la absolu toti cei mai importanti prieteni de pe pagina sunt cei cunoscuti aici in Singles Camp. M-a bucurat imens asta...mi-a aratat ca toata munca mea de opt ani nu este in zadar...
Multi se intreaba si m-au intrebat de ce fac asta. De ce atata timp plecat, de ce implicarea asta emotionala? De ce cand am tot ce-mi trebuie material, as putea trai linistit, fara sa fiu azi in Azore si maine in Napoli...Sa-mi cultiv pasiunile, sa am timp de ele....Sa scriu, sa pictez, sa cresc flori, sa bat muntele...Raspunsul sta in ceea ce se intampla in excursii cu voi....si cu mine.
