Si eu sunt newbie...si oricat e de interesant sa citesti randurile si gandurile celor care impartasesc o anumita stare sau "status" cu tine, la un moment dat tot vrei sa te exprimi
S-a vorbit mult in acest topic despre comunicare in cuplu, cunosterea si satisfacerea nevoilor proprii, capacitatea data in acest sens de inzestrarea genetica sau de educatie. Si eu sunt de acord ca aceasta capacitate de a comunica, de a-l intelege pe celalalt nu vine din educatie, ci este ceva nativ, un domeniu unde fiecare este auto-didact. Dar ce este comunicarea? Oare este suficient sa ne spunem, intr-un cuplu, ad literam, ce dorim si ce nu dorim? Ce ne place si ce nu ne place? Oare comunicarea nu tine de capacitatea de a-l "citi" pe celalalt din gesturi, comportament, un rictus, o privire?! Sa simti cand ii place sau displace ceva? Sunt lucruri care odata spuse, isi pierd tot farmecul...fiorul de placere sufleteasca si intelectuala il simti cand vezi ca partenerul te "descifreaza" fara cuvinte...mie asta imi spune ca sunt in prezenta unui barbat care imi acorda atentie si care vrea cu adevarat sa imi cunoasca sufletul.
De ce suntem singuri/e? E soarta...sau suntem noi de vina...sau alegeri gresite....sau experiente triste.... si apoi frici si angoase de a te mai angaja intr-o relatie....persoane care sar etape dorind sa ajunga direct la o dragoste pasionala si totala fara sa accepte ca pana acolo e drum lung?! Citeam intr-o carte recent ca "dragostea se hraneste cu sentimentele celuilat". Cand intr-un cuplu lucrurile devin monotone, relatiile se racesc, comunicarea se reduce la a se informa reciproc despre aspectele cotidiene, mai vorbim de un cuplu?? Ce e de facut? Rupem pisica in doua zguduindu-ne tot universul (pe al nostru si al celor din jur) sau acceptam varianta comoda? Optiunea de a fi single, indiferent de sex, e infricosatoare pentru multi...si asta indiferent de nivelul de educatie al fiecaruia. Cred ca fiecare din aceasta comunitate a fost pus, macar o data, in situataia de a accepta "variante de compromis" in schimbul singuratatii. Dar totul tine de respectul fata de propria persoana...Si ca sa parafrazez un ante-vorbitor, lucrurile simple sunt atat de complicate