Privesc acum prin fereastra biroului...Ploua, acoperisuri ude, un bloc undeva departe...
Unde este albul acela imaculat, unde sunt plaiurile minunate ale Apusenilor, raurile acelea fantastice...Mi-e greu sa-mi revin de fiecare data cand ma intorc acasa de acolo...
De acolo de unde a pornit Avram Iancu in fruntea motilor lui sa zdruncine din temelii un regat care le luase drepturile, padurile, ii transformase din oameni liberi in iobagi la stapanirea maghiara...De acolo de unde flacara revoltei taranilor condusi de Horia, Closca si Crisan s-a raspandit in Transilvania...De acolo de unde cerul se uneste cu pamantul....
Cand vorbesc de Apuseni si in special de Tara Motilor, un fior adanc imi strabate corpul... Nu stiu cum sa definesc ceea ce simt, e ceva amestecat: respect, admiratie...Imi place vorba lor domoala, potrivita, ma innebunesc dupa cum graiesc ei...Nu m-as mai opri din ascultat...De asta imi place atat de mult nea Dobra, de aceea mi s-au umezit ochii cand am auzit cum isi descria costumul Nina, tulnicareasa. Mi-a ramas in minte cum ii spunea accesoriului agatat de umar..."straicuta". Ce frumos mi-a sunat...Am ramas serile cu Bogdan si Liviu ascultand baietii din sat, povestile lor cu aventuri de la paza baltii de pastrav de teama vidrelor, pana la calatorii pline de haz in necunoscutele taramuri ale Bucurestilor...
Ma asteptam sa gasesc, la fel ca in alti ani campuri inverzite, ghiocei si branduse. Am gasit insa Apusenii in haine de iarna si chiar daca prima reactie a fost de teama amestecata cu griji, vreau sa va spun ca a fost cea mai frumoasa surpriza. Totul arata superb, iar vremea ne-a oferit cel mai frumos spectacol posibil. Am batut anul acesta de nenumarate ori potecile acoperite de zapada ale Cindrelului si Bucegilor, dar fara sa dezamagesc pe cei cu care am fost in alte parti, pt ca si acolo a fost superb - pot spune ca aici am trait varful, maximum ce se poate vedea iarna in munte. O zapada pufoasa asezata proaspat a acoperit tot, iar noi, insirati unul dupa celalalt am taiat poteci adanci pe maluri de rau, pe povarnisuri abrupte, prin paduri...
Am vazut Groapa Ruginoasa iarna si culmea chiar daca nu am putut admira cromatica aceea de exceptie care te intampina in alt sezon, si asa in haina de hermina arata grozav...Iar locurile din jur, panorama pana la Padis pe o parte si Vartopul pe cealalta, aratau de nu te mai puteai dezlipi de acolo.
Drumul pana la Cascada Varciorog, o minunatie, o splendoare. Am impins la zapada cu picioarele de-mi simteam muschii incalziti la maxim, aveam senzatia ca explodeaza...Dar starea fizica era una grozava. Ozonul, energia locului, peisajele, totul de umplea parca de putere... Traversarile pe busteni, in alt sezon o bagatela, acum au fost adevarate probe....Dar si emotiile au avut rolul lor...Au completat parca...
Aventura drumului pana la Ghetari, inghesuiala din jeep-uri, rasetele de la masa de la Scarisoara, vioara lui Nea Dobra iar seara tulnicaresele...Doamne ce zi....Mi-as dori sa o retraiesc inca si inca si inca o data...
Prima zi, cu fulgii mari cernuti din inaltul stancilor de pe Ordancusa, cu Poarta lui Ionele...
Eeiii, un grup tare fain, vesel, foarte participativ, mi-ati placut mult ca ati trecut usor peste mai micile sau mai marile obstacole, ca nu v-ati panicat, ca iarna din munte nu v-a descurajat...Bravo! Felicitari!
Ma pregatesc acum sa va transmit fotografiile, urmeaza ca in doua-trei ore sa primiti pe Email link-ul de download. Vine de pe office@sibiel.eu sau de pe office@singlescamp.ro, via wetransfer. Fisierul este impachetat winrar, trebuie intai sa-l descarcati si apoi pt a vizualiza pozele, sa-l dezpachetati. Cine nu primeste pana la ora 12.00 sa-mi scrie pe Email si il retransmit. Atentie ca descarcarea se poate face in maxim 7 zile, apoi link-ul nu mai este valabil.
Am sa postez si cateva fotografii, cuvintele sunt prea putin pt a descrie ceea ce am trait acolo...
