Excursii si evenimente > Feed-back-uri, impresii, fotografii din excursiile si vacantele noastre
Portugalia circuit + sejur 21 29 iunie 2014
admin:
Este subiect blocat, cat timp e in lucru. Mai poate suferi modificari, de aceea nu l-am lasat inca in dezbatere...La fel va fi si Scotia - Irlanda. La ambele am finalizat programul dar pana nu primesc raspunsurile de la hoteluri si transportatori, vor ramane ''in lucru''.
dadus:
--- Citat din: admin din Duminică, 27 Octombrie 2013, 10:24 ---Tot caut pe net documentarul acela fantastic despre Portugalia pe care l-am vazut la Batalha si care m-a convins pentru Madeira...
Nu l-am gasit inca dar ma stiti cat sunt de perseverent.... ::) Am dat insa peste un montaj foarte bun, pe care va invit sa-l vedeti. Bineinteles, despre Portugalia.
--- Terminare citat ---
Si eu am ramas cu gandul la acel montaj de cand l-am vazut.
Cum e blocat subiectul ,ma inscriu aici pt Madeira ,abia astept sa gustam si vinul de Madeira ,ca cel de Porto de la mama lui e super.
admin:
L-am revazut acum in toamna si am ramas mai bine de 20 minute acolo...Grozave imagini, cele luate de sus, deasupra Madeirei si Azorelor. Dar din pacate nu-l gasesc si pace. Cred ca am sa scriu acolo, sau am s-o rog pe colega mea portugheza, directoarea de la Cascais, ppate - poate...
Vad ca refaceti echipa...deja au inceput inscrierile si pe Email. Dar mai am un pic de lucru. Madeira este atat de bogata in obiective, incat citind si documentandu-ma mereu gasesc cate ceva. Uite am gasit ca si acolo este Fado, am si recomandarea unui local...uite ce scria cineva pe un blog:"In Madeira mancarea este foarte, foarte buna! Am mancat diverse combinatii de peste cu fructe, carne de capra, carne de porc preparate dupa retetele lor traditionale. Ceva foarte bun! Recomand restaurantul Chalet Vicente, in zona LIDO. Aici am mancat cea mai buna caracatita. Cele mai vesele amintiri le am de la serile cu muzica fado. Cel mai frumos loc tipic madeirez este terasa ARSENIOS din zona pietonala a centrului vechi'.
Uau si ce ma innebuneste acum si tot citesc este despre croazierele pentru a vedea delfini, asta ok, am mai vazut, foarte interesanti, veseli si placuti, dar cireasa este sa mergi sa vezi...balene! Asta da! Si tin minte ca documentarul de la Batalha arata asa ceva. Pai daca as vedea o balena cu ochii mei in ocean, atunci pot spune ca mi-am indeplinit unul dintre visele copilariei asta dupa ce citisem Moby Dick... ::)
Si-apai am citit despre piscinele naturale de Porto Moniz, am vazut niste poze superbe...Vreau si la vin, acolo in vie, intotdeauna mi-am dorit sa mananc la o masa in mijlocul unei culturi de vita de vie, asa ca in Burgundia...
Sar de la una la alta...acum citesc despre Galway, acum despre Levadas, ca da despre asta inca nu v-am prea vorbit, si trebuie neaparat sa ajungem sa vedem, padurile de dafin care cica sunt absolut superbe! Acum trec din nou la Glasgow...
admin:
Incepand de azi, inscrierile se fac pe site-ul www.singlescamp.ro, la "Rezervari". Am finalizat pregatirile pentru 2014, gasiti acolo trecute toate actiunile care se vor desfasura anul viitor si perioadele. Urmeaza sa detaliez inca o parte din ele, asta se va intampla zilele urmatoare.
admin:
Am lasat Irlanda si Scotia in urma...acolo, la descrierea in detaliu a turului mai am o singura zi...si dupa cateva luni de la ultima escapada pe pamant portughez, revin... :)
Cred ca intaia oara am auzit de Portugalia, atunci cand Romania batea la portile fotbalului mondial, incercand sa se califice la Campionatul Mondial de fotbal din 1970 din Brazilia. Eram copil, dar unul zvapaiat si innebunit dupa miscare, dupa sport...Cu greu reuseau parintii sa ma adune de pe strada, de la partidele de fotbal sau ferkenball pe care le incingeam cu copiii vecinilor. Doar dupa ce ma razbea rau foamea si ma umpleam din cap pana in picioare de colbul ridicat de picioarele noastre, de nu mi se mai vedeau decat ochii - ma convingeau sa intru...
Citeam Sportul de la titlu pana la tiraj, stiam atunci toti tenismenii, sahistii, ciclistii, inotatorii...Ce sa mai zic de fotbalisti. Am invatat sa buchisesc pe carti de enciclopedie fotbalistica...Inaintea lui Jules Verne si Jack London...Inca nu se stinsesera ecourile Campionatului Mondial din Anglia 1966 cand incepusera preliminariile. Noi jucam in grupa cu Portugalia, Elvetia si Grecia. Portugalia a inegalabilului Eusebio, cel care facuse furori in Anglia. Si a lui Simoes si Torres...Asa am cunoscut eu Portugalia si mi-a ramas intiparita in memorie...Legata de legendarul Eusebio, dar si de bucuria imensa pe care am vazut-o erupta la mine in casa...Era in 69, cand Romania dadea piept cu Portugalia, la Bucuresti. Tata sarbatorea cu fratii lui cea mai mare victorie de pana atunci a nationalei noastre, 1-0 cu Portugalia. Dobrin, "gascanul din Pitesti" gaurise plasa portii lui Damas...
In fiecare tara aveam cate o echipa favorita: in Anglia era Arsenal, in Spania Real Madrid, in Olanda Ajax, in Italia Inter Milano. In Portugalia imi alesesem Benfica, echipa lusitana sau "Batrana Doamna" cum i se mai spunea dupa porecla orasului pe care-l reprezenta.
Asa ca prima oara cand am pasit in Lisabona, m-am gandit automat la Eusebio si Benfica...Din pacate acum cateva zile, Eusebio a plecat sa joace in alt loc, acolo unde se strang incet - incet gloriile sportului, ale teatrului, ale cinematrografiei si acolo unde o sa ajungem si noi odata, bucurandu-ne din nou de acesti minunati oameni...
Ce inseamna pentru mine Lisabona, cum mi s-a fixat mie in minte? Pai mai spuneam pe aici, pt mine orasul asta inseamna in primul rand Fado. Fara aceasta muzica, fara carciumile acelea mici de pe strazile inghesuite pe dealul de sub castel, din Mouraria sau Alfama, Lisabona ar fi doar un oras ca multe altele. Dar Fado ii da viata, culoare, imprastiind un aer de melancolie peste malurile Tejo-ului...Toate celelalte, tramvaiul, elevatorul San Jose, cladirile, pietele intesate de terase sunt doar ecouri de Fado...
Imi place enorm de mult Clauster-ul Manastirii Jeronimus, si in biserica manastirii m-a infiorat gandul ca sunt la doi pasi de Vasco da Gama. Ca orice baiat si eu am fost innebunit sa citesc aventurile pe mari ale marilor navigatori: Cristofor Columb, Bartolomeu Diaz, Vasco da Gama, Amerigo Vespucci. De inteles ce simteam cand m-am vazut langa locul in care a fost inmoramantat celebrul aventurier pe oceane.
Lusitanii sunt oameni foarte deschisi si comunicativi. Amestecatura aceea ce rase este cred de vina...Sunt modesti, te ajuta, incearca sa arate cat de ospitalieri sunt...Diferenta mare fata de Italia sau Grecia. Mare de tot...Doar in sudul Italiei am mai intalnit stilul asta apropiat...
Promit sa mai scriu, merg acum sa-mi plimb nepotelul si sa termin cumparaturile pt botez...Sambata il sarbatorim! :dance: *|*
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă