Ce-a?i face, dac?.... scris de wonderland
?i ce a?i face, dac? Dumnezeu vi s-ar ar?ta ?i v-ar spune: V? poruncesc s? fi?i ferici?i pe acest p?mânt, câte zile ve?i mai avea. Ce a?i face atunci? (Richard Bach Iluzii)
Ieri, intr-un context pe care nu-l voi descrie, mi-am amintit de aceasta "porunca" de la care am pornit si ideea acestui topic. Desi scopul meu era sa opresc pe altcineva din cursul gandurilor negative....se pare ca a produs un efect de reactivare a atitudinii pozitive si asupra mea.
Aveam nevoie de asta pentru ca in ultima vreme ma plang cam des. Ce sa spun, cred ca am si motive. Un an greu, responsabilitati neasteptate, conjuncturi in care platesc oale sparte de altii, termene peste termene, restante peste restante si, pe deasupra turbulente in viata sentimentala.
Mai adaugam si variatiile ciudate si greu de suportat de temperatura si presiune atmosferica, cutremure ale pamantului dar si in dimensiunea socio-economica si geo-politica din tara, din Europa si de peste tot in lume... si iata ca am imaginea unui an ciudat, aiurit, imprevizibil, cutremurator si pe ici pe colo chiar infricosator?
Daca e sa revin doar la cercul...stramt si egoist al provocarilor din sfera individuala, mai pun pe cantar si decizii proaste, consum energetic maxim, framantari inutile.
De ce inutile? Pentru ca, timpul curge, ziua tot 24 de ore are, iar viata fiecaruia dintre noi tot o durata determinata, chiar daca nespecificata,
. in cele din urma tot sunt nevoita sa o scot la capat, fie ca sunt eu cea care gasesc solutii, fie ca ele apar sau vor aparea de unde nici nu pot sa-mi imaginez sau sa prevad.
Ca in cazul oricarui cuvant, uneori cred ca si cuvantul fericire ne sperie. Sau, cel putin ne face sceptici. Pentru ca il investim cu o incarcatura de continut considerat intangibil. Pentru ca ramanem ancorati in dorinte sau aspiratii care nu mai au legatura cu prezentul. Pentru ca, multi dintre noi (sau doar eu?
) avem un talent deosebit de a face lucrurile sa para grele, de a vedea doar dificultatile sau nereusitele, de a ne raporta la nereusite decat la reusite, la ce nu ne place decat la ce ne place, ce ne face slabi si mai putin la ce ne face buni sau capabili.
Asa ca
ce ramane de facut?
Sa respir adanc si sa o iau de la capat.
Primul pas, in ce ma priveste in acest moment e deja facut. Mi-am amintit cat de benefic e sa caut semnificatii si actiuni...tangibile pentru fericire.
Portia de fericire de azi se pare ca tocmai mi-am asigurat-o in momentul in care am decis sa nu ma mai plang
Si sa iau lucrurile pe rand. Si sa accept ca putine lucruri depind exclusiv de mine. Iar unul dintre aceste e cel in care felul in care alegi te simti nu depinde de ceilalti.
Ma bucur ca e sambata, pentru inceput!
Ia sa vedem, ma mai ajuta cineva? Nu, nu vreau sfaturi.
Doar va provoc la impartasire. Ca la Alcoolicii Anonimi,
. Doar ca nu va invit sa va acceptati un diagnostic, ci sa dezvaluiti... tratamentul vostru personal:
Ce faceti voi pentru a va asigura portia zilnica de fericire?